Autor: Vladescu Stefan
Introducere. Ce se afla la baza proiectului?
Conflictul Rusiei si al Ukrainei din momentul de fata al redactarii acestui lucrari a ridicat o serie de probleme legate de nivelul de aparare al Romaniei cat si legat de stabilitatea si mentinerea unei paci globale. Frica izbucnirii unui conflict armat in care sa fie implicata toata Europa a generat o serie de fake news si campanii de dezinformare intrucat in momentul de fata este dificil sa separi adevarul de incertitudine.
Zilele trecute, intr-un show de radio se aducea in discutie problema plecarii NATO din Romania. Neverificand sursa si asteptandu-ma sa fie discutia tipica in care se vorbeste “ipotetic” despre inca o catastrofa la nivel national, am fost surprins sa aflu ca la baza discutiei se aflau de fapt fake news urile aparute in social media si lansate de publicatii mici cu scopul de generare de rating. Invitat era Mircea Geoana (secretar general adjunct NATO) care discuta despre presiunile Rusiei care vizeaza retragerea NATO din Romania si Bulgaria.
Dupa o serie de cautari, postari pe social media si articole de stiri neverificate am ajuns la concluzia ca totul a escaladat foarte repede si ca nivelul de panica creste considerabil. Ne anexeaza Rusia! Incepe razboiul! Ne apara SUA? Acestea sunt doar cateva dintre ideile propagate in social media, spatiul public si publicatii “noname”. Un click ne arata cu adevarat raspunsul la toate aceste intrebari dar consider ca subiectul merita dezvoltat pe larg
Fake news
Definim fake news ca orice informatie neadevarata propagata in spatiul public sub forma de stire de ultima ora, care vrea sa aiba un impact major astfel incat sa genereze profit si sa aduca un public mare de utilizatori pe platforma pe care este propagate.
Conform unui studiu bazat pe fake news reiese ca publicul consumator de fake news este relative mic raportat la utilizatorii de pe internet. Spre deosebire de site-urile de stiri adevarate care au un public constant, cele de fake news se confrunta cu un public care vine si pleaca, neinteresat de brandul din spatele stirilor, de cine le scrie si de research-ul facut inainte de a lansa informatia in spatiul public (J Nelson, 2018)
In ceea ce priveste social media, studiul arata ca un utilizator care intra rar pe facebook este mai expus fake-news ului decat este un utilizator constant. Totusi, acesta nu da click pe articolul de stiri cand considera ca este mincinos (J Nelson, 2018)
Ce este NATO?
Daca ar fi sa caracterizam NATO succinct este o organizatie politica si militara. De ce politica? Pentru ca in randul statelor membre se promoveaza principiile democratiei si totodata, statele au posibilitatea de a se consulta si ajuta pe planuri politice. De ce militara? Pentru ca atunci cand solutionarea conflictelor in mod pasnic esueaza, NATO protejeaza statele membre prin interventie militara directa. (NATO.INT, n.d.)
In present NATO are in cadrul sau 30 de state membre
Figure 1 State Membre Nato (Nato.INT)
In decursul anilor NATO nu a avut parte de reforme notabile mentinandu-si traiectoria si sistemul initial. Una dintre reformele NATO a fost infiintarea unei noi divizii si anume cea de operatiuni (Dijkstra, 2014)
Istoria Romania- NATO
România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din noiembrie 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia (mae.ro, 2021) Obiective: România are în vedere consolidarea profilului țării noastre, de aliat responsabil și de încredere, în cadrul NATO, prin participarea activă la dezvoltarea politicilor NATO, precum și prin contribuții la misiunile și operațiunile Alianței. Întreaga noastră participare la activitatea Alianței urmărește asigurarea securității și apărării României și a regiunii din care facem parte, precum și întărirea NATO ca alianță de apărare colectivă
NATO si protejarea Europei
Problema inceperii unui conflict armat este un subiect de discutie popular cu mult inainte ca Rusia sa-si trimita trupe la granita cu Ukraina. Totusi poate NATO proteja Europa de Rusia? Un articol ne arata ca daca forta NATO este centrata in jurul statelor apropiate Rusiei exista sanse de izbanda, totusi dispersarea fortelor in operatiuni din afara granitelor Europei sunt un dezavantaj major in cadrul unei situatii de criza, acest lucru putand duce la un esec total in ceea ce priveste protectia. (Bugajski, 2016).
In Europa, NATO este singura forta care este capabila sa organizeze efortul de aparare colectiva, intrucat nicio armata europeana nu este capabila sa actioneze eficient folosind arme conventionale, chiar si sa isi apere propriul teritoriu, fara americani. Constientizarea acestui fapt, insa, nu provoaca ingrijorare in Europa de Vest, din cauza lipsei unui sentiment de amenintare existentiala la adresa continentului. Atitudinile sunt diferite in randul aliatilor din Europa Centrala si de Est din cauza experientelor lor istorice si din cauza comportamentului Rusiei, care este considerata a fi de natura revansista. (Smolar, 2011)
Am adus in discutie aceasta problema/ ipoteza pentru ca este una din multele surse de raspandire a fake news. Ideea esecului NATO de a se apara impotriva RUSIEI si propagarea ei in mod repetat aduce un deserviciu intrucat nu face decat sa raspandeasca teama. De aici, exploatarea si manipularea unei posibilitati si transformarea ei intr-o stire tip breaking news genereaza afirmatii de tip “Suntem lipsiti de aparare” / “NATO nu va interveni pentru Romania in cazul unui conflict armat”
Propunerea Rusiei catre NATO
Seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov a exprimat dorinta de retragere a trupelor straine, a tehnicilor si antrenamentelor cat si de efectuarea altor pasi pentru revenirea la configuratia care era in 1997 pe teritoriul tarilor care nu erau membre NATO. Printre aceste state se enumera si Romania.
Aceasta declarative a adus multa neliniste in randul cetatenilor totusi, consider ca nu se acorda suficienta atentie si raspunsului oferit de Ministerul Afacerilor Externe roman. Raspunsul este ferm si vizeaza importanta prezentei NATO in Romania, catalogand-o ca o reactie defensiva avand in vedere actiunile Rusiei de ocupare ilegala a Crimeei in 2014. Respingerea a fost facuta in mod public de NATO cat si in cadrul discutiei dintre SUA- Rusia si a NATO – Rusia
Mai exista motive de indoiala cu privire la fake news?
Cererea Rusiei si-a primit raspunsul imediat, unul negativ, ferm si hotarat care garanteaza prezenta trupelor straine in Romania cat si protejarea statelor in cazul unui posibil conflict militar.
Pentru combaterea oricarei informatii tip fake news consider ca un prim pas ar fi acela de a raspandi stirea cu privire la raspunsul NATO. Este mult mai simplu sa convingi o persoana de un adevar aratandu-i dovezi palpabile care nu lasa loc de interpretari.
Desi eficacitatea NATO nu face subiectul acestei lucrari, nici abaterea Rusiei de la conditiile mentinerii unei paci mondiale, este important sa intelegem de unde pleaca ideea de fake news. Romania, fost stat comunist are inradacinat in cadrul cetatenilor in varsta, ideea ca Rusia poate face ce isi doreste iar Statele Unite sau NATO nu vor interveni pentru noi intrucat nu prezentam interes. Propagarea acestor idei, desi nefondate si totodata nesanatoase nu fac decat sa alimenteze cu frica populatia.
Figure 2 Stire falsa referitoare la situatia NATO -Romania in contextul unui conflict armat cu Rusia
Exemplul de mai sus ilustreaza realizarea unei stiri cu scopul atragerii de click uri si generarii de profit. Uitandu-ne la titlu, ne asteptam sa vedem o declaratie oficiala, sau o sursa coerenta care sa explice incapacitatea NATO de aparare a Romaniei. Continutul stirii totusi, este reprezentat de o declaratie a unei persoane din spatiul public care isi exprima o opinie personala. Totusi la finalul citirii articolului, putem vorbi de intarirea sentimentului de teama si de scaderea increderii in NATO.
Figure 3 Stire falsa referitoare la incapacitatea NATO de a apara Romania
O alta stire fake unde continutul nu are o mare legatura cu titlul. Rolul articolului este de a genera click uri. Si aici, accentul cade pe incapacitatea NATO de a proteja Romania in cazul unui conflict armat. Titlul nu prezinta o ipoteza, ci un fapt deja asumat si stabilit.
Concluzii
Mediul online poate fi o sursa buna atunci cand vine vorba de informatii. Totusi, in lucrarea de fata am tratat scenariile acelea in care fake news-urile creeaza panica si dezinformare in randul cetatenilor. Consider important ca stirile fake sa fie demontate in mod public pentru a elimina teama si a intari convingerea populatiei cu privire la protectia de care are parte Romania intrucat o societatea nu va functiona optim daca este guvernata de o frica generala. Este important sa verificam sursele si sa intelegem ce se intampla in jurul nostru. In caz contrar, nu este nevoie de un razboi pentru a destabiliza o tara, atat timp cat acest proces se poate face intern. Criza fake news-urilor in timpul pandemiei COVID 19 a slabit increderea majoritatii in institutiile medicale si a promovat tot felul de teorii ale conspiratiei. Aceasta ar trebui sa fie o lectie avand in vedere situatia de fata (chiar daca este pe un plan total diferit). Ideea e ca daca mai multe voci continua sa repete aceeasi ideea gresita, va ajunge in curand sa fie luata drept adevar
Bibliography
Dijkstra, H. (2014). Functionalism, multiple principals and the reform of the NATO secretariat after the Cold War. Cooperation and Conflict .
E, S. (2011). Transatlantic Relations and Nato. European View.
J Nelson, H. T. (2018). The small, disloyal fake news audience: The role of audience availability in fake news consumption. New Media And Society . J, B. (2016). Only Nato Can Defend Europe. European View. mae.ro. (2021, martie). Retrieved from mae.ro: https://www.mae.ro/node/46982
NATO.INT. (n.d.). Retrieved from NATO.INT: https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html
Figure 1 State Membre Nato (Nato.INT)………………………………………………………………………….. 4
Figure 3 Stire falsa referitoare la incapacitatea NATO de a apara Romania………………………………. 7