Autor: Ababei Andreea – Claudia

Răspândirea coronavirusului a generat multe știri false, care împiedică eforturile de limitare a pandemiei. De la zvonul că virusul s-a răspândit prin supa de liliac până la știrile conform cărora țările UE se bat pe echipamente medicale, dezinformarea se află peste tot.

Organizația Mondială a Sănătății a spus că zvonurile nefondate “se răspândesc mai rapid decât virusul” și a vorbit deja despre o „infodemie de proporții planetare”. Platforme online majore acționează deja pentru limitarea răspândirii știrilor false.

Comisia Europeana a publicat in data de astazi, 27 ianuarie rapoarte redactate de catre marile companii precum Google, Facebook, Microsoft, TikTok si Twiter masurile lor de preventive luate incepand cu luna noiembrie si decembrie a anului 2021 impotriva dezindormarii legate de Coronavirus.

TikTok a raportat că numărul de materiale video cu etichetă legată de vaccinuri difuzate pe canalele sale din Europa s-a triplat de la 90.000 în octombrie la 266.000 în decembrie. Google și-a actualizat panourile de informare privind vaccinarea împotriva COVID-19 disponibile în toate cele 27 de țări și începe să includă informații referitoare la vaccinarea pediatrică. Facebook a eliminat o rețea de dezinformare și hărțuire care viza profesioniști din domeniul medical, jurnaliști și funcționari aleși, gestionată de o mișcare conspiraționistă împotriva vaccinării. Politicile actualizate ale Microsoft le-a permis autorităților publice să transmită anumite mesaje publicitare privind vaccinurile, ceea ce a generat aproximativ 733.000 de impresii în UE în perioada noiembrie – decembrie. Twitter a raportat cu privire la versiunile actualizate ale etichetelor prin intermediul cărora mesajele înșelătoare legate de COVID și de vaccinuri devin mai ușor de depistat.

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV) atrage atenția că, în spațiul public, în special în mediul online, au apărut și s-au viralizat informații false, imprecise, inexacte sau înșelătoare despre campania de vaccinare din România.

“Cu titlu de exemplu, pe rețeaua socială Facebook a apărut conținutul potrivit căruia la spitalul Baltasar din București, o asistentă medicală moare, la o oră după vaccin! Era sănătoasă și în floarea vârstei”, arată reprezentanții CNCAV într-un comunicat emis vineri presei. Aceștia susțin că Spitalul Baltasar nu are centru de vaccinare și este arondat Spitalului Obregia, la care nu a început vaccinarea: “Prin urmare, precizăm că respectivul conținut este în totalitate fals, înșelător, având potențialul de a crea o stare emoțională negativă (panică, neîncredere, frică)”.[1]

S-a făcut o regulă de onoare în a lupta împortiva ştirilor false, expert european în lupta împortiva ştirilor false, a vorbit despre cine vrea să introducă panică şi frică în România. “Eu aş spune că există numărul de surse care pun în circulaţie astfel de conţinuturi este relativ restrâns. Eu aş remarca că, acesta este fenomenul la nivel internaţional. La sfârşitul anului a existat un raport care a arătat că în Statele Unite, de exemplu, există doar 42 de surse de dezinformare, site-uri, blogguri, profiluri de Facebook. Care generează toată dezinformarea de pe spatiul public american.

Aş spune că situaţia este similară şi în România şi aceste informaţii sunt de cele mai multe ori introduse pe Facebook de un număr restrâns de surse, care de altfel au fost semnalate în spaţiul public”, a declaran doctor Alina Bârgăoanu, expert european în lupta împotriva ştirilor false. Aşa încât, un fel de distanţare emoţională, cred că este util, mai ales în această perioadă în care aşa cum am spus după părerea mea se desfăşoară un adevărat bombardament pseudoinformaţional şi emoţional asupra minţilor noastre”, a mai spus profesor doctor Alina Bârgăoanu, expert european în lupta împotriva ştirilor false.

Potrivit ultimei raportări, numărul total al persoanelor vaccinate de la începutul campaniei de vaccinare este de 10.289, iar numărul total de reacții adverse (comune și minore) este de 26 (4 reacții locale cu durere la locul injectării și 22 reacții generale (febră, cefalee, mialgii, astenie, alergii de tip urticarie). Nu s-au înregistrat cazuri de reacții adverse severe și nici cazuri de deces, precizează CNCAV.[2]

Aprobarea vaccinurilor împotriva Covid-19 în Statele Unite și Marea Britanie a dus la numeroase informații false privind serul și vaccinarea în sine. BBCaadunat o parte dintre aceste informații care circulă în mediul online și a demonstrat că nu sunt reale.  

În mediul online circulă imagini cu persoane care se vaccinează. Astfel, în grupurile antivaccin au apărut teorii conform cărora seringile nu sunt reale, iar acele dispar. Astfel, adepții teoriilor conspiraționiste, demonstreazăcă autoritățile încearcă să promoveze un vaccin care de fapt nu există. O postare de acest gen distribuită pe Twitter a strâns peste 20.000 de like-uri și a fost vizualizată de jumătate de milion de persoane.

În poza care însoțește postarea este prezentat un medic care folosește o seringă sigură, al cărei ac se retrage în corpul dispozitivului după ce este folosit, pentru a proteja persoana care administrează vaccinul de înțepături accidentale. Acest tip de seringă este folosit de mai mult de 10 ani.

Printre pozele considerate false se numără și una în care este vaccinat un politician australian, dar acul este încă acoperit. În acest caz, poza a fost făcută după ce politicianul s-a vaccinat antigripal în luna aprilie, iar acul era acoperit pentru că vaccinul fusese deja administrat, dar fotografii nu au reușit să surprindă momentul.

Autoritățile sanitare din Alabama au emis un comunicat în care condamnă „dezinformarea”, după ce o poveste falsă a apărut în mediul online. Conform acesteia, o asistentă în vârstă de 40 de ani ar fi murit după ce i-a fost administrat vaccinul anti-Covid.[3]

După ce le-a fost adusă la cunoștință postarea care circula pe Facebook, autoritățile au verificat în fiecare spital în care au fost administrate vaccinuri și au confirmat că nicio persoană nu a murit în urma vaccinării.

În categoria de comentarii, o utilizatoare a spus că același lucru s-a întâmplat și cu mătușa unei prietene și a atașat chiar o captură de ecran cu o presupusă conversație pe acest subiect.

Reprezentanții spitalului din Tuscaloosa, în care se presupune că ar fi murit asistenta, au transmis că primul vaccine a fost administrat în dimineața zilei de 17 decembrie, cu câteva zile după apariția informațiilor false.

Facebook a marcat o parte dintre aceste postări ca fiind false, dar multe persoane consideră cămarile puteri încearcă să acopere ce s-a întâmplat”.

Cu aceasta este dilema cu care se confruntă si țările din sud-estul Europei, unde campaniile de vaccinare împotriva coronavirusului au început lent, umbrite de dezbateri politice aprinse și teorii ale conspirației.

În țări precum Republica Cehă, Serbia, Bosnia, România și Bulgaria, în rândul ”scepticilor vaccinului” au intrat foști președinți și chiar și unii medici, notează jurnaliștii de la Associated Press. Campionul sârb la tenis Novak Djokovic este printre cei care au afirmat că nu vrea să fie obligat să se vaccineze.5

Credințele false că noul coronavirus este o farsă sau că vaccinurile ar injecta microcipuri în oameni s-au răspândit în țările care au fost sub o stăpânire comunistă dură. Cei care odinioară au fost supuși inoculărilor în masă, acum sunt împărțiți în tabere dacă să primească sau nu vaccinurile împotriva Covid-

„Există o legătură directă între susținerea teoriilor conspirației și scepticismul față de vaccinare. O majoritate din întreaga regiune nu intenționează să ia vaccinul, un raport considerabil mai mic decât în alte părți din Europa, unde o majoritate este în favoarea administrării vaccinului

Doar aproximativ 200.000 de persoane au solicitat vaccinul în Serbia, o țară cu 7 milioane de oameni, după ce autoritățile au deschis procedura. În schimb, 1 milion de sârbi s-au înscris să primească 100 de euro, în prima zi în care guvernul a oferit ajutorul pentru pandemie.

Sperând să încurajeze vaccinările, oficialii sârbi și-au întețit aparițiile la televizor. Cu toate acestea, ei înșiși au fost împărțiți în tabere diferite în privința vaccinului Pfizer-BioNTech, fabricat în Occident, sau a vaccinului Sputnik V din Rusia. Această țară vrea în mod formal aderarea la Uniunea Europeană, dar mulți oficiali au legături strânse cu Moscova.

Președintele sârb, Aleksandar Vucic, a salutat sâmbătă venirea unui transport de 1 milion de doze de vaccin chinez Sinopharm, precizând că el se va vaccina pentru a arăta că Sinopharm este sigur.

Sârbii preferă vaccinul rusesc”, se arată într-un titlu recent al Informer, un tabloid proguvernamental, în timp ce oficialii au anunțat că 38% dintre cei care au aplicat pentru vaccinare sunt în favoarea vaccinului rus, în timp ce 31% doresc versiunea Pfizer-BioNTech – o împărțire dură între cetățenii pro-ruși și cei pro-occidentali din Serbia.[4]

ÎnBosniavecină, o țară sfâșiată de război, care rămâne împărțită etnic între sârbi, bosniaci și croați, politica este, de asemenea, un factor, întrucât jumătatea condusă de sârbi pare să opteze pentru vaccinul rusesc, în timp ce partea bosniacă-croată se va îndrepta probabil către cel occidental.

Jucătorul de tenis Djokovic a declarat că nu este de acord să fie obligat să ia un vaccin anti Covid pentru a putea călători și pentru a concura la meciuri. Vedeta sportivă și soția sa au avut rezultate pozitive în iunie, după o serie de meciuri pe care le-a organizat în Balcani, în care distanțarea socială a fost zero. Ei și fundația lor au donat 1 milion de euro pentru cumpărarea de ventilatoare și alte echipamente medicale pentru spitaleledin Serbia.

Un studiu realizat de Balkans in Europe Policy Advisory Group, publicat înainte de începerea campaniei regionale de vaccinare în decembrie, a concluzionat că teoriile conspirației sunt luate în considerate de aproape 80 % dintre cetățenii țărilor din Balcanii de Vest care vor să adere la UE. Aproximativ jumătate dintre aceștia vor refuza vaccinarea, se arată în studiu[5].

Teoriile conspiraționiste susțin că virusul nu este real sau că este o armă biologică creată de SUA sau de adversarii săi. O altă afirmație falsă este că fondatorul Microsoft, Bill Gates, folosește vaccinurile COVID-19 pentru a implanta microcipuri în cei 7 miliarde de oameni ai planetei.

Tendințe similare de neîncredere în vaccinurile anti Covid au fost observate chiar și în unele țări din estul Uniunii Europene.

În Bulgaria, în trecut, teoriile conspirației pe scară largă au împiedicat eforturile de combatere a unui focar de rujeolă. Sondajele de acolo au sugerat că neîncrederea în vaccinuri rămâne ridicată, deși cazurile de coronavirus cresc în continuare. Un sondaj recent realizat de Gallup International a constatat că 30 % dintre respondenți doresc să se vaccineze, 46% vor refuza și 24% sunt indeciși.

Dr. Stefan Konstantinov, fost ministru al Sănătății, a glumit că ar trebui să li se spună oamenilor din vecinătatea Greciei că vor închide stațiunile pentru turiștii care nu se vaccinează, deoarece „acest lucru ar garanta că aproximativ 70% din populație s-ar grăbi să ia o doză”.[6]

În Republica Cehă, unde sondajele arată că aproximativ 40% resping vaccinarea, protestatarii de la un mare miting împotriva restricțiilor guvernamentale de la Praga au cerut ca vaccinările să nu fie obligatorii. Fostul președinte Vaclav Klaus, un critic acerb al răspunsului pandemic al guvernului, a declarat mulțimii că vaccinurile nu sunt o soluție.

„Ei spun că totul va fi rezolvat printr-un vaccin miraculos”, a spus Klaus, în vârstă de 79 de ani, care insistă ca oamenii ar trebui să fie expuși la virus pentru a obține imunitate, soluție pe care experții au respins-o deja. Trebuie să spunem clar și clar că nu există așa ceva. … nu mă voi vaccina.” 

Autoritățile populiste din Ungaria au adoptat o linie dură împotriva dezinformării privind noul coronavirus, dar rata de respingere a vaccinurilor este încă proiectată la aproximativ 30%. Parlamentul a adoptat competențe de urgență în martie, care permit autorităților să trimită în judecată pe oricine considerat că „inhibă apărarea cu succes” împotriva virusului, inclusiv „îngrozirea” sau răspândirea de știri false. Cel puțin două persoane care au criticat răspunsul guvernului la pandemie pe rețelele de socializare au fost arestate, dar niciuna nu a fost acuzată în mod oficial.

Atunci când ne e frică de ceva, gândirea noastră critică devine slabă și, practic, faptele, cifrele nu mai contează. Cei care spun că putem lupta împotriva fricii cu cifre sau cu fapte fac o greșeală de la apariția mitului că noi, oamenii, am fi niște ființe raționale, care iau întotdeauna cele mai corecte și lucide decizii. Cercetările din domeniul științelor comportamentale ne-au demonstrat contrariul și continuă să o facă. Iar aceasta premiza este folosită tot mai mult și în comunicarea pe subiecte de sănătate publică, acolo unde accentul cade tot mai mult pe a povesti de ce e importantă vaccinarea sau altă metodă de prevenție.

Bibliografie

  1. How to report misinformation online (who.int)
  2. Fake News viral. „La spitalul Baltasar din București, o asistentă medicală moare, la o oră după vaccin! Era sănătoasă și în floarea vârstei”. Clarificările din partea CNCAV (jurnalul.ro)
  3. Comunicate oficiale | Vaccinare Covid (gov.ro)
  4. BBC Homepage
  5. Associated Press News: Breaking News | Latest News Today (apnews.com)
  6. Informer Nezavisne Dnevne Novine
  7. The Balkans in Europe Policy Advisory Group BiEPAG

[1] Fake News viral. „La spitalul Baltasar din București, o asistentă medicală moare, la o oră după vaccin! Era sănătoasă și în floarea vârstei”. Clarificările din partea CNCAV (jurnalul.ro)

[2] Comunicate oficiale | Vaccinare Covid (gov.ro)

[3] BBC Homepage

[4] Informer Nezavisne Dnevne Novine

[5] The Balkans in Europe Policy Advisory Group BiEPAG

[6] The Balkans in Europe Policy Advisory Group – BiEPAG