Autor: Stănică Alexandru Nicolae
ABSTRACT
Întreaga lume stă la ora actuală cu ochii aţintiţi spe frontiera dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, mobilizarea de trupe atrăgând după sine un posibil conflict militar. De asemea, vom analiza stirile false şi propaganda rusă degenerată din aceste fapte.
De asemenea, regiunea Mării Negre ca zonă de interes strategic şi de securitate, atat pentru România, cât si pentru zona europeană si transatlantică. Lucrarea mai prezintă şi rolul graniţei de est în perioada contemporană şi principalele pericole pe care le reprezintă zona costieră.
- FAKE NEWS-UL ŞI IPOTETICUL RĂZBOI RUSO-UCRAINEAN
Sute de postări false, din diverse domenii(tehnologie, COVID-19, pregătirea militară a adversarilor, etc) apar periodic in media fake news generată de către Federaţia Rusă ( şi ne referim aici la site-uri consacrate de tipul Sputnika sau pe diverse pagini de socializare, dublate de către entităţi fantomă din Indonezia, Cambogia etc). Aşadar, plecăm de la definiţia ştirilor false (din eng. fake news) care reprezintă un tip de jurnalism galben sau de propagandă, care constă în răspândirea de informații false difuzate prin massmedia tradițională sau prin social media tradițională precum TV sau ziare. Știrile false sunt scrise și publicate cu intenția de a induce în eroare, în scopul de a deteriora reputația unei agenți, entități sau persoane, precum și pentru câștig financiar sau politic, de multe ori folosind titluri senzaționale, necinstite, sau pur și simplu fabricate pentru a crește numărul de cititori, pentru răspândirea în mediul online și pentru venituri prin click-uri pe Internet. În acest din urmă caz, este similar cu titluri senzaționale de tip “clickbait” din mediul online și se bazează pe veniturile generate din acestea, indiferent de veridicitatea poveștilor publicate. Știrile false dezinformează în mod intenționat și diferă de satiră sau parodie, care sunt destinate pentru a amuza publicul, în loc să îl inducă în eroare. Știrile false subminează mass-media serioasă și face dificilă promovarea știrilor importante de către jurnaliști. O analiză a companiei de media Buzzfeed a constatat că cele mai importante 20 fake news despre alegerile prezidențiale din SUA din 2016 au primit mai multă atenție pe Facebook decât cele mai importante 20 de știri despre alegerilor de la canalele mass-media majore.Website-urile anonime care găzduiesc fake news scrise sub anonimat au fost criticate, deoarece acestea fac dificilă urmărirea autorilor acestor știri false pentru calomnie[1].
Aşadar, plecând de la acestea, in ultima perioadă, în presa din România s-au format stiri alarmiste: Intră România în război alături de Ucraina? V-a fi atacată România de către Rusia ? Plecăm de la informaţiile conform cărora, Federaţia Rusă mobilizează masiv trupe militare la graniţa Ucrainiano-Rusă cu resurse militare, tehnică de luptă şi chiar sânge pentru transfuzii, cea mai mare mobilizare de după anexarea Crimeei din 2014. Intr-un interviu, acordat de către Ministrul de Externe Serghei Lavrov, acesta denaturează informaţia, afirmând că Federaţia Rusă nu mobilizează trupe in vederea unui atac asupra Ucrainei, ci pur şi simplu isi mişcă trupele pe teritoriul ţării, la propria voinţă, el reafirmând de asemenea, că Statele Unite ale Americii mobilizează trupe militare prin simplul fapt că le aduce pe teritoriul României, Poloniei şi Bulgariei în vederea unui conflict militar. Practic, foloseste acelaşi model ofensiv de dezinformare, la fel ca cel din 2014, când pentru anexarea Crimeei,
Federaţia Rusă a afirmat în repetate rânduri, că intrând pe teritoriul Ucrainei nu face altceva decât să apere ruşii din acele zone, prezentând în media locală Ucraina ca stat agresor, ce desfăşoara în peninsula Crimeea, exerciţii militare comune cu Statele Unite Ale Americii. De asemenea, o astfel de mutare de trupe la granita Ruso-Ucraineană, în viziunea
Federaţiei Ruse se impune datorită armelor aduse de Statele Unite Ale Americii în bazele Nato din România şi Polonia. Aşadar, începem să ne conturăm care este de fapt adevăratul motiv pentru care Federaţia Rusă desfăşoară aceste mişscări de trupe impresionante( mai ales în această perioadă când Federaţia Rusă se confruntă cu un vârf al numărului de cazuri pandemice COVID 19).
În primul rând, Federaţia Rusă nu are în vedere invadarea Ucrainea, ea ducând mai mult un război diplomatic. De asemenea, afirmăm că, pe fondul crizei COVId 19 şi al deprecierii rublei ruse ca urmare a sanctiunilor impuse, Federaţia Rusă nu îsi permite in această perioadă efectuarea unui atac militar. Mai mult, atacarea Ucrainei va duce la un război de uzură care va aduce mari pierderi Rusi. Deşi recent Vladimir Putin a afirmat că, cel care va ataca Ucraina va duce de fapt la pieirea acestui stat, uni specialişti afirmă că, atacarea Ucrainei de către Federaţia Rusă nu va face altceva decât să grăbească căderea lui Vladimir Putin, pierzând din încredere. Aşadar, acest război diplomatic, urmăreşte îndepărtarea statelor NATO din jurul graniţelor ruse, preşedintele Statelor Unite ale Americii afirmând că acest lucru nu este posibil. De asemenea, se ştie încă din 2008, de la Summit-ul de la Bucureşti, că Ucraina şi Georgia se indreaptă spre o aderare NATO.
În al doilea rând, se are în vedere, tot un conflict diplomatic, prin care Ucraina afirmă nerespectarea Acordului de la Minsk din 2015, retragerea trupelor militare de pe terioriul
Ucrainei neefectuându-se, iar de la începutul mobilizării ruse, deja au fost omorâţi 25 de soldati ucrainieni, astfel că încetarea focului nu s-a înfăptuit.
III. SECURITATEA ROMÂNIEI LA MAREA NEAGRĂ, ÎN CONTEXTUL ACTUAL.
- SECURITATEA ECONOMICĂ.
Litoralul românesc de la Marea Neagra, reprezintă graniţa de est a Uniunii Europene şi NATO, reprezentând astfel o zonă de o importanţă militară deosebita. Regiunea Mării Negre reprezintă o zonă cu un mare potenţial in domeniul resurselor energetice, dar şi o importantă zonă de transport pentru mărfuri şi resurse. Astfel, în contextul actual, Rusia încearca să împingă cât mai la vest graniţele sale în vederea exploatării acestor resurse, controlul asupra Mării Negre fiind unul dintre cele mai importante obiective strategice pe care Rusia le are, în ceea ce priveşte graniţele cu NATO şi UE, fiind parte a politicii Rusiei de redobândire a puterii internaţionale şi de limitare a prezenţei NATO.
De asemenea, securitatea pe care trebuie să o asigure România la Marea Neagra, are şi o importanţă economică pentru occident. Importanța economică a Mării Negre pentru Occident este dată de nevoia diversificării surselor de energie, diversificare posibilă numai în contextul în care reţelele şi conductele de transport ale resurselor energetice din şi prin Marea Neagră sunt în afara controlului Rusiei. În momentul de faţă, Rusia controleză zona de nord a Mării Negre prin anexarea Crimeei, dar şi a zonei de est prin controlul asupra Georgiei.
Romănia înearcă în acest sens, sa dezvolte o politică menită să exploateze resursele energetice din Marea Neagra, creând astfel pentru România, o securitate energetica menita de a ne proteja de dependenţa gazului rusesc. Cu toate acestea, în ultima perioadă, România pare să bată pasul pe loc, cu privire la exploatarea acestor resurse care privesc securitatea energetică.
- SECURITATEA MILITARĂ
Zona Mării Negre reprezintă şi o zonă cu o importanţă militară ridicată. Nu de puţine ori au fost semnalate invadări ale spaţiului aerian românesc. România încearca în acest sens cresterea capabilităţilor militare, dar şi încheierea de parteneriate strategice cu diverse state membre ale UE şi Nato (în această perioadă Franţa si Marea Britanie, arătându-şi
disponibilitatea pentru a trimite trupe in ţara noastră)
Procesele de militarizare desfăşurate în special de Rusia în această regiune se apropie de cote periculoase, iar conflictele mai vechi şi mai noi rămân nerezolvate. Rusia şi-a consolidat substanţial linii înaintate de apărare şi ofensivă, declanşând competiţia pentru preluarea controlului politic şi mai ales militar la Marea Neagră[2]. Oficiali ruşi susţin de ceva vreme că Rusia are ”toate resursele necesare materiale şi morale pentru a-şi menţine supremaţia militară în acest spaţiu, Flota rusă a Mării Negre (FMNR) având deja suficientă putere pentru ”a se opune forţelor NATO dislocate în Marea Neagră”.[3] În paralel, a trecut la acţiuni dedicate preluării controlului în Marea Azov şi în Marea Neagră. Încorporarea Crimeei în 2014 a adus Rusiei câteva sute de kilometri de coastă, posibilitatea de a-şi moderniza navele de război şi bazele navale, respectiv de a înzestra flota cu noi submarine, fragate şi rachete într-un mod neîngrădit din exterior .
- MAREA NEAGRĂ – POARTĂ DE ACCES
De asemenea, trebuie sa tratăm zona costieră a Mării Negre şi ca poarta de acces pe teritoriul ţării noastre. Aici au fost semnalate de-a lungul timpului, trafic de droguri şi de persoane, trafic de mărfuri, dar şi containere de gunoi.
Traficul de mărfuri din porturile maritime românești a consemnat în primele patru luni ale acestui an o creștere cu 3,31% (656.183 tone) față de perioada similară a anului trecut, când s-a raportat un record istoric. Această performanță este una demnă de notat în condițiile în care de două luni economia suferă extrem de mult din cauza pandemiei de coronavirus. ”În primele patru luni ale acestui an, traficul total de mărfuri derulat prin porturile Constanța,
Midia și Mangalia a înregistrat 20,46 milioane tone, cu o creștere de 3,31 % (656.183 tone) față de traficul înregistrat în perioada similară a anului 2019”, spune Costal Stanca, directorul
Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța[4].
Lipsa de viziune a statului român cu privire la traficul realizat prin porturile românesti a dus la dezvoltarea unui climat propice a mediului infracţional ce pune în pericol securitatea
Romaniei, pe intreg cuprinsul ţării, şi a locuitorilor săi, dar şi pierderea unor sume importante de bani de la bugetul naţional.
IV CONCLUZII
România este prezentată de mașinăria de propagandă a lui Putin ca un stat care vrea să participe, alături de Polonia și Ungaria, la împărțirea teritorială a Ucrainei. De asemenea, neînțelegerile dintre comunitățile de români și statul ucrainean, pe teme precum educația în limba maternă, sunt folosite de Rusia pentru a ostiliza cele două popoare. De asemenea, trebuie să precizăm că la această oră, România nu are o strategie de apărare în faţa unui război hibrid, nu are pregătit un corp specializat de a răspunde atentatelor de tip Fake news şi nici de a combate răspândirea propagandei ruse.
Rusia nu își dorește un conflict cu NATO, pentru că îl va pierde. Trebuie spus că majoritatea cetățenilor din Federația Rusă sunt pragmatici. Ei ar putea fi păcăliți de ,,autocrația informaționalăˮ din Rusia pentru scurt timp, dar nu vor susține aventurile geopolitice ale Kremlinului în condițiile în care nivelul de trai scade constant în Rusia de câțiva ani. Din perspectiva calității vieții, lucrurile nu stau extraordinar de bine nici în statele membre NATO, care au fost deja afectate de efectele economice ale pandemiei de coronavirus, dincolo de cele sanitar[5]
Ţinuturile din jurul Mării Negre au o istorie zbuciumată. Deşi in ultimele decenii au fost afectate de conflicte etnice, colaps economic şi rivalităţi, ţările din această regiune şi-au păstrat totusi mostenirea şi interesele comune. In prezent, Marea Neagră este mai importanta ca niciodata, ea facând legatura intre Balcani, Asia Centrala şi Orientul Mijlociu.
Securitatea României la Marea Neagră trebuie asigurată în mod continu şi competent, pericolele care se răsfrâng asupra sa fiind dintre cele mai diverse.
Securitatea energetică, pe care o poate oferi Marea Neagră României, reprezintă principala problemă care trebuie rezolvata în vederea consolidării unei independenţe energetice.
Acţiunile militare desfăţurate în Marea Neagră, privesc în mod direct statul român, acesta trebuind să asigure în cel mai scurt timp, capabilităţi militare optime pentru a asigura securitatea şi integritatea României. De asemenea Traficul desfăsurat la Marea Neagră şi în porturile româneşti, trebuie combătut prin mijloace mai performante şi prin cooperarea internationala la fel ca traficul de persoane.
Cu toate acestea, Marea Neagră reprezintă o potenţiala zonă de dezvoltare economică şi turistică a cărei securitate trebuie asigurata necontenit.
BIBLIOGRAFIE
1. https://larics.ro/dan–dungaciu–dont–look–up–nu–va–fi–nicio–invazie–in–ucraina
2.Charles King – Marea Neagră. O istorie. Editura Polirom, 2015
3.. Radu Toma, Dan Hazaparu – Marea Neagra. Milenii. Razboaie. Imperii, Editura Mica Valahie, 2020
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83
- https://monitorulapararii.ro/suprematia–militara–la–marea–neagra–in–disputa–1–25649
- https://www.cotidianul.ro/trafic–record–in–porturile–de–la–marea–neagra/
7, https://www.wall-street.ro/articol/International/280971/razboi-in-ucraina-cercetator-daca-va-firazboi-nu-va-fi-unul-clasic-ci-mai-degraba-unul-hibrid.html#gref
[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tiri_false
[2] Radu Toma, Dan Hazaparu – Marea Neagra. Milenii. Razboaie. Imperii, Editura Mica Valahie, 2020
[3] https://monitorulapararii.ro/suprematia-militara-la-marea-neagra-in-disputa-1-25649
[4] https://www.cotidianul.ro/trafic-record-in-porturile-de-la-marea-neagra/
[5] https://www.wall-street.ro/articol/International/280971/razboi-in-ucraina-cercetator-daca-va-fi-razboi-nuva-fi-unul-clasic-ci-mai-degraba-unul-hibrid.html#gref
