Autor: Mitroi Livia Teodora
- Ce sunt fake news-urile? (tradus în română- știri false)
„Fake news” reprezintă un termen care a ajuns să aibă semnificații diferite pentru oameni. În esență, definim „fake news-urile” ca acele știri care sunt false: povestea în sine este fabricată, fără fapte, surse sau citate verificabile. Uneori, aceste știri pot fi propagandă, concepută intenționat pentru a induce cititorul în eroare sau pot fi concepute ca „clickbait” scrise pentru stimulente economice (scriitorul profitând din urma numărului mare de oameni care accesează știrea/articolul. Alteori, sunt știri care pot avea o fărâmă de adevăr, dar lipsesc orice detalii de contextualizare. Este posibil să nu includă fapte sau surse verificabile. Mai există, de asemenea știri care pot include fapte de bază verificabile, dar sunt scrise folosind un limbaj care este în mod deliberat inflamator, omite detalii pertinente sau prezintă doar un punct de vedere. ).
În ultimii ani, știrile false au proliferat prin intermediul rețelelor sociale deoarece sunt ușor și rapid partajate online. Platformele de social media permit aproape oricui să-și publice gândurile sau să împărtășească povești lumii. Problema este că majoritatea oamenilor nu verifică sursa materialului pe care îl văd online înainte de a-l distribui mai departe, ceea ce poate duce la răspândirea rapidă a știrilor false și astfel ajung virale.
- Cum putem identifica o știre falsă?
În primul rând, printr-o gândire critică, având în vedere că unul dintre principalele motive pentru care știrile false sunt o problemă atât de mare este că sunt adesea credibile. Multe știri false fiind scrise și pentru a crea „o stare de șoc” cititorului, o reacție puternică precum frica sau furia. Astfel înainte de a ajunge la o concluzie pripită este esențial să verificăm sursa (articolul, site-ul, revista etc.) din care provine știrea.
În al doilea rând, trebuie verificată aceeași știre în mai multe surse. O știre credibilă va include o mulțime de fapte – citate de la experți, date de sondaj și statistici oficiale din site-uri oficiale (ex. Guvernul României, MAI, MapN, MAE, Reuters, CNN,
BBC, OMS, Eurostat etc.)
- Aspecte generale despre pandemia cu virusul Sars-CoV2, vaccin și fake news.
- Ce este coronavirusul (COVID-19)?
Actuala pandemie de COVID-19 este cauzată de un coronavirus numit SARSCoV-2. Coronavirusurile (CoV) reprezintă o familie mare de viruși, dintre care mulți provoacă boli respiratorii la oameni, de la răceala obișnuită până la boli mai rare și mai grave, cum ar fi sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), ambele au rate ridicate de mortalitate și au fost detectate pentru prima dată în 2003, respectiv 2012. CoV-urile sunt împărțite în patru genuri: alfa-, beta-, gamma- și delta-CoV. Toate CoV-urile cunoscute în prezent că provoacă boli la oameni aparțin alfa- sau beta-CoV. Multe dintre aceste CoV-uri pot infecta mai multe specii de animale. Un virus care este transmis în mod regulat de la un animal la om se numește virus zoonotic. Când un virus trece de la animale la om pentru prima dată, se numește eveniment de propagare.
Când este descoperit un nou virus, este important să înțelegem de unde provine. Acest lucru este esențial pentru a putea identifica și izola sursa și pentru a preveni introducerea ulterioară a virusului în populația umană. De asemenea, ajută la înțelegerea dinamicii începutului focarului, care poate fi folosită pentru a informa răspunsul de sănătate publică. Înțelegerea originii virusului poate ajuta, de asemenea, dezvoltarea de medicamente și vaccinuri.
- Vaccinurile împotriva COVID-19.
În trecut, vaccinurile au fost dezvoltate printr-o serie de pași consecutivi care durau mulți ani. Acum, având în vedere nevoia urgentă de vaccinuri COVID-19, investițiile financiare au fost fără precedent și colaborările științifice au schimbat modul în care se dezvoltă vaccinurile. Acest lucru înseamnă că unii dintre pașii din procesul de cercetare și dezvoltare s-au petrecut în paralel, menținând totuși standardele clinice și de siguranță stricte. De exemplu, unele studii clinice evaluează mai multe vaccinuri în același timp. Amploarea angajamentelor financiare și politice pentru dezvoltarea unui vaccin este cea care a permis această dezvoltare accelerată să aibă loc. Cu toate acestea, acest lucru nu face studiile mai puțin riguroase.
OMS și partenerii săi s-au angajat să accelereze dezvoltarea vaccinurilor COVID-
19, menținând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță. Vaccinurile trec prin diferite faze de dezvoltare și testare – de obicei există trei faze pentru studiile clinice, ultima fiind concepută pentru a evalua capacitatea produsului de a proteja împotriva bolilor, adică eficacitatea.
Spre deosebire de abordările vaccinale care folosesc fie un microb întreg slăbit sau mort sau părți ale unuia, un vaccin cu acid nucleic folosește doar o secțiune de material genetic care oferă instrucțiuni pentru anumite proteine, nu întregul microb. ADN-ul și ARNul sunt instrucțiunile pe care celulele noastre le folosesc pentru a produce proteine. În celulele noastre, ADN-ul este mai întâi transformat în ARN mesager, care este apoi folosit ca model pentru a produce proteine specifice.
3.3 Propaganda vaccinării în contextul pandemiei de SarsCoV-2.
Vaccinurile sunt susținute de zeci de ani de cercetare medicală. Acestea funcționează prin pregătirea propriului sistem imunitar al organismului pentru a recunoaște și a se apăra împotriva unei anumite boli. Volumul de informații disponibile despre vaccinare poate fi copleșitor, iar oamenii în general tind să fie sceptici și neîncrezători în domeniul medical. Mai mult de atât, există persoane care își expun opiniile neavizate pe internet prin intermediul rețelelor sociale sau prin crearea a diverse site-uri în care postează articole care induc cititorii în eroare.
Un exemplu de știre falsă poate fi un mesaj viral care a circulat pe WhatsApp, susținând că virologul francez și câștigătorul Premiului Nobel, Luc Montagnier, a spus că „toți cei vaccinați vor muri în doi ani” și că campania de vaccinare împotriva COVID-19 este o „mare gafă”. Acest mesaj este fals.
Mesajul fals susține: „Câștigătorul Premiului Nobel Luc Montagnier a confirmat că nu există nicio șansă de supraviețuire pentru persoanele care au primit vreo formă de vaccin și că vaccinarea duce la noi mutații ale virusului.” Mesajul fals provine dintr-un articol din LifeSiteNews, care potrivit paginii lor despre „este un serviciu de internet non-profit dedicat problemelor de cultură, viață și familie”. Coaliția Campaign Life a fondat site-ul web, o organizație lobby de politică canadiană fondată în 1978. Din Toronto, organizația pledează pentru valorile conservatoare din punct de vedere social. Pe lângă obiectivele sale inițiale de a adopta restricții privind avortul și eutanasie, Campaign Life Coalition pledează pentru ceea ce descrie drept valori tradiționale ale familiei, inclusiv opoziția față de căsătoria între persoane de același sex și educația sexuală neadecvată vârstei.. La începutul lunii mai 2021, site-ul a fost interzis de Facebook pentru răspândirea de informații greșite despre COVID-19.
Tot pe acest site (LifeSiteNews), odată ce accesăm secțiunea „keywords” și
căutam cuvântul „vaccination”/„vaccine”, vor apărea zeci de articole despre cât de periculos este vaccinul și efectele adverse grave pe care le poate avea.
De exemplu:
Majoritatea acestor articole legate de vaccin și vaccinare în general nu conțin surse credibile, ci mai degrabă știri de pe alte site-uri care la rândul lor nu prezintă surse credibile sau duc către anume surse care nu au legătură cu ce afirmă în articol.
Conform OMS, atunci când un virus circulă pe scară largă într-o populație și
provoacă multe infecții, probabilitatea ca virusul să sufere mutații crește. Cu cât un virus are mai multe oportunități de a se răspândi, cu atât se reproduce mai mult – și cu atât are mai multe oportunități de a suferi schimbări. Vaccinurile COVID-19 care sunt în prezent în dezvoltare sau au fost aprobate sunt de așteptat să ofere cel puțin o anumită protecție împotriva noilor variante de virus, deoarece aceste vaccinuri provoacă un răspuns imunitar larg care implică o serie de anticorpi și celule. Prin urmare, modificările sau mutațiile virusului nu ar trebui să facă vaccinurile complet ineficiente. În cazul în care oricare dintre aceste vaccinuri se dovedește a fi mai puțin eficient împotriva uneia sau mai multor variante, va fi posibilă modificarea compoziției vaccinurilor pentru a proteja împotriva acestor variante.
Bibliografie
Organizația Mondiala a Sănătății (2022). Health topics/Coronavirus disease (COVID-19). https://www.who.int/health–topics/coronavirus#tab=tab_1 accesat la data de 28.01.2022.
Ireton, C. & Posetti, J. (2018). Journalism, Fake News and Disinformation. UNESCO Series on Journalism Education. Publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, 7, place de Fontenoy, 75352 Paris 07 SP, Franța
Organizația Mondiala a Sănătății (2020). Origin of SARS-CoV-2.
LifeSiteNews,(2022) https://www.lifesitenews.com/archives/?s=vaccination&date_after=&date_before=&p ost_type=&search_tags=&order_by= , accesat la data de 28.01.2022.
