Autor: Oprea Larisa-Valentina

Cuprins

I. Introducere…………………………………………………………………………………………………. 2

1.1. De unde a început totul? – First Infektion…………………………………………………… 2

II. Secondary Infektion……………………………………………………………………………………. 3

2.1. Cine e The Atlantic Council?……………………………………………………………………. 3

2.2. Începuturile operațiunii „Secondary Infektion”…………………………………………… 3

2.3. Studiu de caz: Fantasy Assasins………………………………………………………………… 5

III. Concluzii…………………………………………………………………………………………………. 7

IV. Bibliografie……………………………………………………………………………………………… 8

I. Introducere

Lucrarea de față abordează strategia de manipulare internațională a Rusiei, cu scopul discreditarii țărilor din vestul Europei. Pentru ilustrare, am utilizat ca studiu de caz știrile false din 2018 privind planul de asasinare al actualului premier britanic Boris Johnson de către principalii oponenți ai Brexitului. Pentru contextualizare, am atribuit încercarea specifică de discreditare în cadrul operațiunii Secondary Infektion.

1.1. De unde a început totul? – First Infektion

Articolul „Campaniile de manipulare ale Rusiei, între tehnică revoluționară și reinterpretarea tehnicilor KGB”, publicat de mediastandard.ro, descrie prima astfel de încercare rusească de discreditare a Statelor Unite ale Americii. Conform mediastandard.ro (2021), KGB a profitat de un articol publicat într-un ziar indian, conform căruia Virusul Imunodeficienței Umane  ar fi fost fabricat de către ingineri genetici la Fort Detrick.

Respectiva știre ar fi fost preluată de atât de multe surse apropiate serviciilor de securitate, până când ar fi ajuns să fie preluată de către un post TV american cu o credibilitate crescută. Pentru a crește impactul dar și pentru a plusa credibilitatea, un om de știință ar fi întocmit un raport în care să insinueze legătura dintre apariția virusului și presupuse legături americane. Mediastandard.ro susține că: „ În realitate, Joseph Segal și partenera sa de viață, Lilli, aveau simpatii comuniste și, în 1940, au obținut cetățenia URSS – pentru că el s-ar fi născut în Lituania. Documentul semnat de cuplu a fost folosit de către propagandiști de seamă ai sovieticilor pentru a discredita America.” (2021)

Planul rusesc  mai sus menționat a primit catalogarea de „First Infektion”, principala trăsătură caracteristică fiind focusul: discursul viza o singură întâmplare. În continuare, voi aborda cea de-a doua tentativă de discreditare, Secondary Infektion, a cărei caracteristică este multitudinea temelor abordate.

II. Secondary Infektion

Cel de-al doilea plan de propagandă rusească a fost descoperit și prezentat de către departamentul Digital Forensic Research Lab, parte a Consiliului Atlantic. Specialiștii Atlantic Council, în parteneriat  cu Facebook și alte rețele sociale, ar fi descoperit legătura dintre o rețea de conturi false create pe teritoriu rusesc, care ar fi distribuit în mod înlănțuit o serie de mesaje false și conținut dezbinator în numele sau la adresa țărilor vestice.

2.1. Cine e The Atlantic Council?

Conform secțiunii „About” inclusă în cadrul platformei proprii, The Atlantic Council se auto-intitulează „o organizație nepartizană care galvanizează conducerea și angajamentul SUA în lume, în parteneriat cu aliații și partenerii, pentru a modela soluții la provocările globale”. Principalul rol este acela de administrare de programe care să examineze probleme economice, politice sau de securitate. Prin intermediul idelor generate, a documentației și rapoartelor publicate, dar și a comunităților construite în jurul acestor idei, Atlantic Council susține că „modelează alegerile și strategiile politice pentru a crea o lume mai liberă, mai sigură și mai prosperă”. (atlanticcouncil.org, About)

2.2. Începuturile operațiunii „Secondary Infektion”

Ampla analiză realizată de către Atlantic Council a avut ca punct de plecare momentul 6 mai 2019, când platforma Facebook a doborât o serie de 16 conturi generatoare de conținut fals, create pe teritoriul rus. Conform raportului, momentul 2019 nu a reprezentat decât o mică parte a icebergului. Autorii susțin că „aceste active au distribuit conținut care se se află în acord cu interesele de politică externă ale Rusiei, cum ar fi criticarea Statelor Unite asupra Venezuelei, comentarea schimbărilor politice din Armenia și atacarea Ucrainei. Scopul operațiunii pare să fi fost acela de a diviza, discredita și distrage atenția țărilor occidentale.” (Aleksejeva et al., 2019)

Digital Forensic Research Lab, parte a Atlantic Council, a descoperit o întreagă rețea de astfel de conturi, întinsă în peste 30 de rețele sociale și platforme de blogging, zeci de profiluri și identități false, ale căror conținut era redactat în nouă limbi.  Conform autorilor, conținutul toxic a fost distribuit  pe diferite platforme precum Medium, Reddit, homment.com, globedia.com, indybay.org  iar datorită anumitor trăsături, au tras concluzia că ar putea fi vorba de „ o organizație persistentă, sofisticată și cu resurse generoase, posibil o agenție de informații.” 

(Aleksejeva et al., 2019)

Mecanismul pare unul simplu, însă de amploare. Autorii planului de discreditare foloseau conturi create pe teritoriul rus, care fie nu aveau o poză de profil, fie utilizau poze preluate din surse deschise de pe Internet. Un cont era creat, era publicată o singură postare, ulterior nu mai era înregistrată nici un fel de activitate în cadrul respectivului. Ulterior, rețeaua deschidea noi alte conturi, în limbi diferite, care să preia conținutul postării inițiale și să îl distribuie pe diferite platforme, adăugând alt conținut de tip fake news ca atașament, pentru că povestea să ia amploare. De menționat este că fiecare astfel de cont înregistra doar o singură activitate, fiind ulterior abandonat.

De-a lungul timpului ar fi fost utilizate articole redactate în cel puțin 6 limbi, printre care spaniolă, franceză, rusă, engleză, ucraineană.  Atlantic Council menționează că sursele ar fi postat articole despre Armenia, Azerbaidjan, Uniunea Europeană, Germania, Irlanda, Polonia, Ucraina, Statele Unite și Venezuela. (Aleksejeva et al., 2019) Conținutul acestora era adeseori dramatic, emoțional, cu scopul de a genera, în rândul comunităților conspiraționiste, reacții bazate pe emoții, nu pe raționamente logice.  

Important de precizat este nivelul competențelor lingvistice al indivizilor din spatele acestor mesaje. Echipa Atlantic Council (2019) a analizat diferențele apărute în mod etapizat în cadrul traducerii unui text. Conform lor, pentru pierderea mărturiilor evidente, textele nu au fost traduse direct din rusă în limbile străine menționate anterior.

În schimb, aceștia refăcut firul traducerilor în sens invers, dovedind cum un text tradus mai puțin corect în limba franceză a fost anterior tradus în engleză, el la bază fiind redactat în limba rusă. Au existat, de asemenea, și situații în care textele în limba engleză nu au trecut prin filtrul unor mecanisme online de traducere, ci au fost emise direct de către sursă. În aceste cazuri, erorile făcute au demonstrat că persoanele ce le redactau erau utilizatori ai limbii engleze, însă nu nativi. De aici prezumția celor de la Atlantic Council că organizația generatoare de fake news

este una specializată, nu un grup mic, ad-hoc, sau persoane fizice între care nu există nici un fel de legătură directă.

2.3. Studiu de caz: Fantasy Assasins

Raportul Atlantic Council cuprinde 7 studii de caz, încercări de discreditare rusești atribuite unor personalități conservatoare de profil înalt. Punctul de plecare, esențial în economia situației, este tentativa de generare a unui conflict între SUA și Regatul Unit. Personajele-cheie ce au încercat a fi implicate sunt actualul premier britanic Boris Johnson (la vremea aceea candidat la funcția de prim-ministru) și senatorul american Marco Rubio. Conform Atlantic Council, alegerea implicării unor personaje de notorietate nu este întâmplătoare.  Asocierea unor anumite întâmplări cu figuri publice, cunoscute la nivel internațional,  poate spori impactul știrii la nivel social.

Deși nu este evenimentul principal în jurul căruia lucrarea de față gravitează, consider că este necesară detalierea acestei prime tentative de atac, pentru a înlănțui cronologic seria de știri false din planul Secondary Infektion.

Prima postare falsă a apărut în august 2018, odată cu apariția unui meme (imagine amuzantă)  pe platforma funnyjunk.com. Respectiva imagine reprezenta un tweet aparținând lui Marco Rubio, acuzând agențiile de informații din Regatul Unit că ar intenționa să utilizeze falsuri mediatice pentru a-i sprijini pe candidații democrați în cadrul alegerilor din SUA. Postarea s-a dovedit a fi un Photoshop, întrucât departamentul DFRLab al Atlantic Council a investigat atât contul de Twitter al lui Rubio cât și arhiva Politwoops, respectiv toate tweeturile șterse de Rubio. Respectiva imagine a fost ulterior preluată și distribuită de alte 3 conturi false în cadrul a 3 grupuri. Pe baza acesteia au fost postate și alte articole pe site-urile homment.com

(Berlin), indybay.org (San Francisco), cssforum.com.pk (Pakistan) și ozpolitic.com (Australia), scrise  în „limba engleză eronată, non-nativă, caracteristică acestei operațiuni”. (Aleksejeva et al., 2019)

Rubio a acuzat pe Twitter serviciile secrete britanice de intenția de a folosi falsuri profunde pentru discreditarea republicanilor. Pentru a crește amploarea, „serviciul de limbă germană al radiodifuzorului de la Kremlin RT a publicat un articol separat pe acesta, afirmând că Rubio a avertizat cu privire la ingerința britanicilor în alegerile de la jumătatea perioadei”. (Aleksejeva et al., 2019) Publicarea cercetărilor realizate de DFRLab a dus ca, în final, Rubio să scrie pe Twitter că imaginea respectivului tweet este un fals, numind această operațiune o încercare de dezinformare a lui Putin.

Momentul crucial al dezinformării vizează falsa scrisoare dintre președintele Comisiei de Interne a parlamentului spaniol, Rafael Merino Lopez și Josep Borrell Fontanelles, ministrul spaniol de externe de la acea vreme. Pe Internet ar fi apărut un fals, conform căruia Lopez l-ar fi informat pe Fontenelles despre un „posibil atac la adresa lui Boris Johnson din partea opozanților radicali ai Brexitului care vor să-l oprească să fie numit prim-ministru” (Aleksejeva et al., 2019). Principalul indicator al falsului este chiar antetul, autorul notând, în mod eronat, „Borrel”. La fel de nerealistă este ideea că serviciile de informații spaniole au avut un acces mai bun și mai rapid la informații britanice decât propriile servicii. Atlantic Council a monitorizat traseul postării: „un cont de utilizator nou creat l-a partajat cu șase subreddituri diferite; în aceeași zi, conturile de utilizator nou create l-au partajat pe forumurile în limba spaniolă globedia.com, burbuja.info și articulo.org. Următoarea etapă a venit pe 13 august, când o traducere în limba engleză a articolului spaniol a apărut pe Medium.” (Aleksejeva et al., 2019).

III. Concluzii

Analizând traiectoria celor două încercări de manipulare politică (SUA-UK, respectiv Spania-UK), am putea afirma că principalul scop al acestora este generarea de tensiune pe scena politică internațională din vest. Atlantic Council ține să precizeze că deși concluzia Facebook a fost că respectivele pagini „emană din Rusia”, există o diferență uriașă între locul de propagare și asocierea șirului de evenimente cu statul rus. Cu toate acestea, având în vedere că operațiunile au  fost unele persistente (pe o durată de 5 ani), sofisticate, și cu resurse ample, autorii consideră  că este puțin probabil ca acțiunile să fie demarate de un grup mic, ad-hoc,  ci mai degrabă „de o echipă profesionistă, posibil asociată cu comunitatea rusă de informații. “  (Aleksejeva et al., 2019).

Un alt motiv pentru care seria de postări false este pusă în seama unei organizații rusești bine structurate și organizate, pe lângă acordul dintre tipul de mesaje și ideologia rusă, este motivația din spatele alegerii metodologiei. Utilizând conturi fictive, de fiecare dată diferite, pentru o singură acțiune (o singură postare, o singură distribuire); putem asuma că indivizii din spatele acestora sunt bine instruiți. Principala cauză este pierderea urmei/a traseului informațional. Chiar dacă direcția informației nu este una liniară, realizată de către același emițător către mai multe surse; în mod evident este mult mai dificil de depistat sursa acestor postări, care se poate pierde între atâtea conturi false. Dacă unele platforme, precum Reddit, permit vizualizarea sursei în eventualitatea în care o postare este preluată; în cazul Facebook, de exemplu, acest fenomen apare doar dacă sursa este de tip pagină, nu profil privat.  În plus, tot în cazul Facebook, editarea confidențialității de către sursă poate duce la dispariția conținutului redistribuit de către alți indivizi, sau în cadrul altor grupuri.

Nivelul scăzut de preluare a acestor știri false poate fi datorat fie caracterului extrem de explicit (propaganda rusă fiind una dintre cele mai ușor de depistat), fie datorită înlănțuirii mesajului prin intermediul mai multor entități (conturi). Una dintre cele mai cunoscute strategii de engagement este postarea constantă de conținut, dar de către același emițător. Încrederea tinde să scadă cu cât un mesaj este preluat de la o sursă care emite un singur mesaj și dispare. Cu toate acestea, strategia nu este 100% sortită eșecului. Am putea presupune că indivizii din spatele acestor mesaje false au preferat cantitatea și siguranța în detrimentul calității operațiunii.

IV. Bibliografie

Aleksejeva, N., Andriukaitis, L., Bandeira, L., Barojan, D., Brookie, G., Buziashvili, E., Carvin,

A., Karan, K., Nimmo, B., Robertson, I. and Sheldon, M., 2019. OPERATION “SECONDARY

INFEKTION” A SUSPECTED RUSSIAN INTELLIGENCE OPERATION TARGETING EUROPE AND THE UNITED STATES. [online] pp.3-65. Available at:

<https://www.atlanticcouncil.org/wp-content/uploads/2019/08/Operation-SecondaryInfektion_English.pdf> [Accessed 23 January 2022].

atlanticcouncil.org. n.d. About the Atlantic Council. [online] Available at: <https://www.atlanticcouncil.org/about/> [Accessed 23 January 2022].

Minea, A., 2021. [online] Campaniile de manipulare ale Rusiei, între tehnica revoluționară și reinterpretarea tehnicilor KGB. Available at: <https://mediastandard.ro/campaniile-demanipulare-ale-rusiei-intre-tehnica-revolutionara-si-reinterpretarea-tehnicilor-kgb/> [Accessed 23 January 2022].