Autor: Andreea Pocotilă
„Nu pot să răspund la tweet-uri, am căzut de pe munte în Austria. Nu știu cum am ajuns aici, dar media nu greșește niciodată”, a scris actorul Russell Crowe după ce rețelele de socializare au vuit ore întregi că actorul din „A beautiful mind” și-ar fi pierdut viața după ce ar fi căzut de pe un munte.
Se întâmpla în 2010 și Crowe era ultimul din lista lungă de celebrități despre care se scrisese până atunci, în mod fals, că și-ar fi pierdut viața: Britney Spears, Eminem, Harrison Ford, George Clooney, Johnny Depp, Natalie Portman. Aproape 12 ani mai târziu, lista vedetelor „răpuse” de Internet e acum de ordinul zecilor și unele au „murit” de mai multe ori. Nu a scăpat nici Lady Gaga, Madonna, Mr. Bean sau Regina Angliei. Fenomenul a ajuns și în România, unde lista începe cu Ion Iliescu și continuă cu nume precum Nicolae Guță, Marian Râlea, Teo Trandafir, Dan Negru.
Știi deja că în era noastră informația se transmite ca fulgerul pe net. Ce trebuie să ai însă mereu în vedere este că se întâmplă asta și cu informațiile reale, dar și – sau chiar mai ales – cu cele false. Așa stau lucrurile și cu anunțurile despre moartea unor celebrități. Ajunge un #RIP Beyonce și în câteva minute e foarte posibil să se încingă Twitter cu știrea asta fake. Dar poate te întrebi ce-o fi în mintea celor care răspândesc astfel de știri neadevărate. De ce o fac, care e scopul, ce câștigă din asta?
Ce urmăresc cei care propagă zvonuri false?
Cei care propagă știrile false în cunoștință de cauză au, de cele mai multe ori, un scop.
Multe dintre zvonurile false despre decesul unei mari personalități pornesc de la farse ale unor anonimi. Fie că e vorba de o postare sau un tweet, sau chiar de spargerea contului de social media al unei televiziuni sau chiar al unei vedete pentru a posta un #RIP, aceștia caută validare, confirmare, atenție. Și le primesc, după ce tweet-ul sau fapta lor e distribuită de zeci de mii de oameni, e preluat de sute de site-uri și e apoi dezmințit chiar de vedeta pe care au „ucis-o”.
Alții urmăresc doar să se amuze și unele anunțuri încep ca o glumă. Majoritatea celor care văd acest prim anunț poate nu îl cred, dar pe măsură ce e rostogolit și primește reacții diferite, de uimire, de regret, de durere, el prinde viață prin faptul că e crezut.
Propagarea în masă a unei astfel de știri nu ar fi eficientă fără complicitatea site-urilor care o preiau și nu o verifică. De ce nu fac asta? Pentru că fiecare click al tău le crește traficul.
Asta explică și motivul pentru care deseori știrile care dezmint informația au titluri din care se înțelege că a murit, de genul acestui articol: „Vestea care a șocat întreaga planetă! Jon Bon Jovi a murit la vârsta de 49 de ani”.
Goana după click-uri merge uneori și mai departe și pretind că pot citi viitorul, cum este cazul unei știri din România, din anul 2012. Preluând un articol din presa americană care anunța că Macaulay Culkin are probleme cu heroina și nu pare s-o mai ducă mult, site-ul click.ro a scurtat treaba și a titrat: „Macaulay Culkin va muri în 6 luni!”. Suntem în 2021 și actorul din „Singur acasă” este în viață.
Ai grijă la hackeri
Alteori, știrile false, inclusiv cele privind moartea unor vedete, au în spate încercări de a-ți obține datele personale.
În 2016, o postare pe o aplicație a Facebook anunța că Brad Pitt s-a sinucis, cu hashtag-uri precum #RIP, #WELOVEYOU, #WEWILLMISSYOU.
Odată ce dădeai click pe linkul ce părea o știre de pe site-ul televiziunii Fox News, erai redirecționat către o altă pagină unde ți se cereau informații de logare. Astfel, le dădeai unor hackeri acces la profilul tău. Un caz clasic de phishing scam (înșelătorie electronică).
Astfel de înșelătorii sunt trimise și prin email și, odată ce ai deschis linkul din care aștepți înfrigurat să afli cum s-a sinucis Brad Pitt, nu faci decât să deschizi poarta în calculatorul tău pentru un virus.
Starurile sunt ucise online și din greșeală
Informații false despre moartea unor vedete au apărut și în publicații de prestigiu (CNN, Radio France International), prin publicarea din greșeală a necrologurilor pregătite din avans. Și nu s-a întâmplat o singură dată, au trecut prin asta Papa Ioan Paul al II-lea, Nelson Mandela, Sophia Loren, George Soros și mulți alții.
Dar se poate întâmpla și altfel. #NowThatchersDead” a fost un hashtag care a circulat intens pe Twitter în 2013, când Margaret Thatcher chiar a murit. Doar că unii au interpretat greșit mesajul, citind „Now That Cher’s Dead”, și au concluzionat că a murit cântăreața Cher. Zvonul a prins rapid aripi și Cher a fost declarată moartă de internet. Cher mai murise pe internet și înainte de acest mesaj greșit înțeles, și a mai murit de câteva ori și după. Dar cert este că o dată a murit din greșeală.
Cum să nu cazi pradă știrilor false despre moartea unor vedete
Un zvon că unul dintre cântăreții tăi preferați a murit îți provoacă șoc, indignare, emoție, așa că vei da click și vei transmite și altora ce ai aflat, fără să stai prea mult pe gânduri. Exact pe asta mizează cei care propagă dezinformare. Sfatul specialiștilor în dezinformare este să nu te grăbești și să fii sceptic la orice tip de mesaje care îți ridică suspiciuni. Fii circumspect dacă presupusul deces ar fi avut loc în locuri și circumstanțe neobișnuite sau dacă ți se par cunoscute unele detalii. De exemplu, ca și despre Russell Crowe, și despre Natalie Portman, Tom Hanks și Jeff Goldblum s-a scris că ar fi căzut de pe un munte. Iar ultimii trei și-ar fi găsit sfârșitul undeva în munții din Noua Zeelandă.
Nu te lăsa pradă emoției și nu te grăbi să distribui imediat informația înainte să o verifici. În câteva ore, e posibil să fie dezmințită chiar de către cel vizat.
Primul pas e să cauți informația și din alte surse. Dacă nu găsești nimic, pe niciun site de știri credibil, mai sapă puțin. Cât de credibilă e sursa? E o sursă oficială sau doar un anonim? Dacă ai aflat dintr-o postare care pare să fie o preluare a unei știri dintr-o sursă oficială, verifică direct la sursă. Dacă ai aflat de pe un site al cărui nume sună ca unul pe care îl știi, dar diferă puțin denumirea, e mai mult ca sigur ceva suspect. De exemplu, un site cu numele buzzfed.net, care imita site-ul de entertainment buzzfeed.com, anunța în 2013 că actorul Sean Penn ar fi murit, ucis de oamenii traficantului mexican Joaquin Guzman „El Chapo”. Dezinformarea pornea de la un detaliu adevărat, cum fac multe dezinformări, și anume că El Chapo fusese intervievat de Sean Penn.
Dacă ai primit informația prin email, nu te grăbi să dai click, riști să fie o escrocherie în spate. Și sub nicio formă nu oferi datele tale de logare niciunei cereri care ajunge la tine printr-un astfel de anunț.
Dacă suspectezi că o știre văzută pe Facebook, youtube sau Twitter e falsă, raporteaz-o. Dacă ai dat click pe o postare și îți dai seama că e fake, ieși de pe pagină.
Nu uita că uciderea în online a vedetelor e un fenomen și zilnic, undeva într-un colț de internet, mai „moare” câte o vedetă. De exemplu, în timp ce documentam acest text, pe care l-am început cu exemplul falsei morți din 2012 a lui Russell Crowe, actorul a mai „murit” o dată online.
*Andreea Pocotilă este absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea București (2005), lucrează în presă din 2004. A fost reporter special la Evenimentul Zilei și România Liberă, reporter și editor la VICE România.
