Autor: Ifrim Andreea-Mirela
Introducere
Un subiect al dezinformării apărut recent în publicațiile mass-media și pe rețelele de socializare l-a constituit iminenta producere a unei pene majore de curent ce va afecta întreaga Uniune Europeană, credibilizat de un presupus avertisment al ministrului austriac al apărării.
Contextul declanșării, mediatizării și răspândirii știrii la nivel local:
Ministrul austriac al apărării, Klaudia Tanner la începutul mandatului și-a prezentat prioritățile legate de pregătirea forței armate și asigurarea infrastructurii critice în cazul unei eventuale pene de curent.
Aceste informații au ajuns trunchiat din surse terțe și în România preluate dintr-o publicație de origine spaniolă cu o traducere greșită și o transmisie eronată a conținutului, bazat pe niște antecedente de defecțiuni energetice produse în ultimi ani în diferite state din Europa cum ar fi Turcia în 2015 sau Venezuala în 2019.
Acesta s-a dorit a fi doar un material informativ de conștientizare a populației în cazul eventualității producerii unei astfel de calamități, motivând doar ipoteticul scenariu al producerii unei pene de curent ce ar afecta funcționalitatea majorității sistemelor pe bază de energie electrică, precum și a numeroaselor servicii ale țări.
De asemenea, această campania de informatizare a fost expusă și printr-un videoclip legat de capacitățile instituțiilor și a reprezentanților statului de a-și gestiona resursele în fața potențialului impact al unei pene de curent.
Ministrul Apărării la începutul luni octombrie în urma participării la un eveniment de la Viena, evidențiat printr-o postare pe instagram a informat referitor la îmbunătățirea capacității de răspuns rapide a autorităților în fața unui astfel de eveniment printr-o campanie menită să aducă în atenția publicului consecințele unui potențial dezastru cu risc ipotetic.
Acestă campanie fiind concepută pentru creșterea gradului de conștientizare și responsabilizare atât a publicului cu privire la gestionarea resursele de care dispun pentru a contracara la minimum consecințele posibile cât și a autorităților prin valorificarea simultană a tuturor capabilităților statului.
Ca punct de plecare al știrii inițiale, presa autohtonă română a preluat trunchiat informații, cosmetizând conținuturile articolelor scrise cu titluri alarmiste, apocaliptice instigând la isterie și panică în vederea pregătirii populației pentru un eveniment iminent dezastruos, asigurând certitudine în veridicitatea informației.
Narațiunea utilizată de site-urile de știri locale, de postările de pe rețelele de socializare îmbibate cu numeroase teorii ale conspirației, de breaking news-urile de pe posturile de știri politice consacrate, a propagat un mesaj de avertisment serios legat de confruntarea cu o pană masivă de curent.
Prin numeroasele surse de transmitere de informații, conținutul veridic al materialului prezentat de ministrul austriac al apărării a fost distorsionat și mediatizat ca prilej de critică asupra autorităților locale privind capabilitățile de gestionare, de securizare, de informatizare și de pregătire în cazul unei crize.
Această știre s-a suprapus ca moment al apariției într-un context dificil politic, economic și social al pandemiei, precum și al creșterii prețurilor la curent electric și gaze, ceea ce a sensibilizat publicul, lăsându-l vulnerabil și naiv în fața seriozității cu care a fost difuzată știrea.
De asemenea spațiile geopolitice cu o populație cu o încredere redusă în instituțiile statului și cu o discreditare a elitelor politice sunt mai vulnerabile în fața unor astfel de dezinformări mediatice menite la perturbări în structura socială a statului.
Titluri exagerate cu impact ale unor site-uri de știri autohtone:
În data de 3 noiembrie 2021, Observator News, un canal de televizune urmărit, afirmă într-o știre din jurnalul zilnic informativ „O pană de curent, care ar putea lăsa tot continentul în beznă zile în şir este cea mai nouă temere a europenilor. Efectele ar fi devastatoare. Pentru că fără electricitate tot ce ţine de modul modern de viaţă se prăbuşeşte: rămânem fără alimentare cu apă, fără transport, sistem de sănătate, fără încălzire, internet sau televiziuneˮ.
În vederea elaborării și structurări conținutului informativ propagat pe site-ul postului de știri din perspectiva limbajului și lingvisticii putem analiza exagerarea titlului prin scrierea cu majuscule, litere îngroșate, cu impact senzațional pentru a genera vizualizări și a-și crește intenționat publicul prin informațiile înșelătoare pentru a obține impact și creștere pe mediile sociale.
Narativa utilizată în scrierea știri false fabricate în mediul online se rezumă la impact emoțional ridicat prin caracterul senzațional, spectaculos și sumbru expus, fiind un produs jurnalistic lipsit de validitate și veridicitate a informației preluate și urmărind ca motivație creșterea perturbării liniștii prin afirmații alarmiste privind un aspect improbabil.
În ceea ce privește site-ul jurnalului de știri Antena 1, Observator News, unde s-a publicat articolul, acesta încearcă prin componentele audio/video să creeaze un spațiu de distribuție a informației senzaționalist pentru un plus de legitimitate asupra conținutului, sursei, relevanței și credibilități în vederea erijării într-o știre reală.
În conținutul materialului informativ scurt, succint sunt scoase în evidență cu litere îngroșate și text mărit doar câteva propoziții evidențiatoare pentru narativa conținutului.
Printre acestea se numără: „ Europa va trece în această iarnă prin cel mai mare testˮ.
Din perspectiva surselor, intențiilor și motivațiilor conținutului nu conține citări sau atribuiri a informațiilor sursei principale de la care s-a preluat mesajul.
Alte fake-news-uri distribuite pe canalele media referitoare la pana de curent iminentă se regăsește pe site-ul de știri Realitatea.net unde sunt făcute declarații precum „ Guvernul de la Viena vine cu un avertisment sumbruˮ. „Urmează o pană de curent de dimensiuni catastrofale care va avea loc la nivel europeanˮ.
Scopul principal al mesajului diseminat, al știrii eronate alarmiste cu privire la un fapt invalidat se rezumă la traficul de urmărire al site-ului de știri precum și câștigul financiar prin clikbait și crearea deliberată, intenționată și voită a dezinformării jurnalistice în vederea distribuiri unui conținut inexact pentru înșelarea și debusolarea publicului.
Respectiva știre face apel la un conținut scăzut ca și credibilitate, validitate și legitimitate prin narativa spectaculoasă cu încărcătură emoțional negativă, text scurt, titlu exagerat, cu litere îngroșate și text mărit, sursele conținutului inexistente, fără citări, exclusă unei atribuiri a origini, cu intenționalitate înșelătoare pur comercială, intenționând fabricarea unui conținut media manipulativ ce stipulează ca deziderent eroarea.
Acest material aparține unui site de știri cunoscut prin prisma postului de televiziune dedicat știrilor Realitate Tv cu un grad ridicat de rating ce își păstrează creșterea în publicitate prin exagerare utilizată în scopul dezinformării cu rol manipulativ.
De asemenea rolul pe care audiența îl constituie ca factor hotărâtor în crearea și distribuția unui material de tip fake-news este imprios. Știrile false sunt create de către jurnaliști pentru publicul căruia îi sunt transmise, în elaborarea acestui proces unde sunt implicați doi subiecți scopul final este gradul de percepție al publicului asupra falsului ca fiind real.
De asemenea „Un scenariu sumbru, dar iminent, sunt de părere austriecii, care se pregătesc de zor pentru o cădere masivă a reţelei electriceˮ.
Încă un titlul al unui post de televiziune politic Antena 3 cu o rată de rating foarte ridicată și cu un public numeros la activ exagerează informația preluată, făcând apel la emoție și la vulnerabilitatea populației în contextul pandemic sensibil, aruncând cuvinte precum „veste înspăimântătoare sau pronoisticuri imediate și inevitabile referitoare la siguranța concretului evenimentuluiˮ.
Prezentarea informației este succintă, face apel ca date credibilizatoare decât la avertismentul ministrului austriac, fără o analiză concretă a subiectului, prezentând-o neverificată și scoasă din context. Nu se face trimitere la surse de informații, la citări sau referințe care să legitimeze acuratețea sau verificarea știri.
„Blackout” în Europa! Pană de curent uriașă. Armata a intervenit deja: Pregătiți-vă este un alt titlu al unei știri apărute în publicația cu știri politice, economice și bussines de ultimă oră „Capitalˮ ce s-a poziționat în topul site-urilor de știri din România, avansează printr-un titlu exagerat panica oamenilor într-un context incert al momentului pandemic, fără suse citate sau credibile de informare.
Obiectivul dezinformării
Dezinformarea propagată la nivel mediatic de către posturile de televizune și articolele de presă, privind informația preluată eronat din campania informativă de prevenire împotriva crizelor desfășurată de guvernul austriac a avut ca obiectiv creșterea rating-ului prin titluri exagere ce stârnesc emoții iraționale în rândul populației deja afectate de o criză pandemică cumulată cu una energetică pe fondul creșterii prețurilor energiei electrice și a gazelor. Se pot enumera și raționamente de ordin politic prin discreditarea autorităților și creșterea nemulțumirilor legate de nivelul de grijă al guvernului pentru prevenirea unei astfel de situații.
Adevărul din spatele informației circulate online:
În spatele acestei dezinformării apărute în mediul online autohton și progat la nivelul mai multor canale media, a apărut pe fondul avertismentului ministrului austriac al apărării pentru o eventuală pană de curent, presupusă, dar nu iminentă căreia nu i s-a pronunțat caracterul imediat, inevitabil sau durata de desfășurare.
Prevenirea eventualelor riscuri la nivelul securității naționale sunt luate în calcul de diverse state, astfel încât capacitatea imediată de răspuns, contracarare, prevenire sau diminuare a consecințelor negative să fie la minimum precum și reziliența capabilităților cumulate simultan ale instituțiilor și autorităților pentru a gestiona și reacționa pe baza unei matrice concepute din timp la stoparea dezastrului de la rădăcină.
Narațiunea penei de curent difuzate pe unele canale media și susținută de anumiți conspiraționiști pe rețelele de socializare, a fost preluată trunchiat și emisă astfel încât să nu se axeze pe scopul principal de avertizare în cazul unei amenințări ipotetice.
De asemenea contextul crizei pandemice și a celei energice au constituit două motive propulsatoare pentru susceptibilitatea populației la știrile eronate expuse în online, pe rețelele de socializare cât și pe posturile de televiziune, atingând o limită a suportabilități în fața a încă un fenomen greu de gestionat.
În privința subiectului Radu Dudău, profesor universitar afirmă: „Dacă privim discuția din Austria ca pe un fel de contingenct plan, o planificare pentru un scenariu extrem, improbabil, dar distructiv, e un lucru. Un blackout de două săptămâni este însă total exclus. Acest lucru nu se poate întâmpla nici prin arhitectura pieței europene de energie, nici prin funcționarea piețelor și a lanțurilor internaționale de aprovizionare”.
În contextul de față, fake-news-ul viralizat s-a axat pe maximizarea unei temeri generale, exploatate prin profitarea de nesiguranța, incertitudinea și neinformarea generală a cetățenilor, făcând contextul pandemic să ofere o credibilitate cât mai redusă instituțiilor statului cât și elitelor politice actuale în discursul public și politic în vederea siguranței gestionării situațiilor viitoare de ordin catastrofal.
Diferența de încredere în instituții depinde de publicul asupra căruia i se propagă un anumit mesaj și nu depinde doar de campania distribuită ci de percepția pe care persoana o are asupra acelui mesaj.
De aceea trebuie să vedem și populația asupra căreia i se propagă campania, nu numai din cauze culturale unde români s-au obișnuit cu răul ci și din cauza încrederii diferite pe care populațiile din state și țări diferite o au.
În cazul României responsabilă pentru scurgerea de informație neveridică și transmiterea unor astfel de știri manipulative precum și incertitudinea informațională sunt bazate pe neîncrederea publicului, degradarea și minimalizarea surselor de încredere sigure într-un context suprasaturat de informație.
De asemenea pentru unele publicații de știrii, acest subiect a constituit punct de sprijin
pentru consolidarea unor instrumente informative negative asupra capabilităților de gestionare politice și instituționale.
Ca bază solidă a acestor afirmații se poate evidenția capacitatea gestională redusă a forțelor politice de a induce o campanie solidă de informare și siguranță asupra răspândirii pandemiei. Populația rămânând cu reminescențe ale trecutului legat de impactul global al pandemiei și sub aspectul prelungirii perioadei de criză a devenit mult mai sensibilă la astfel de informații provenite din surse alternative.
Capacitatea de comunicare a statului redusă în fața populației face ca încrederea oficialilor atunci când sunt realizate comunicate de presă să fie minimă ca și impact și credibilitate.
De asemenea din punctul de vedere al jurnalistului, Marian Voicu „ Presa va fi percepută de cei care cred în conspirații ca fiind organ de propagandă al statuluiˮ. În acest context populației îi va fi motivată de a-și găsi surse alternative de informații prin grupuri online sau pe rețelele de socializare.
Nu putem contesta impactul rețelelor de socializare asupra propagării și viralizării unei informații preluate din diverse surse. În contextul unei decredibilizări a instituțiilor oficiale ale statului alăturat de un scepticism crescut al oamenilor în declarațiile politicienilor putem conchide asupra faptului că tot mai mulți oameni înclină spre a-și verifica sau valida o informație prin prisma acestor rețele ce interconectează oameni și crează comunități online.
În acest caz pe grupul de Facebook ,, SUPRAVIEȚUIRE,, au fost create niște postări referitoare la acest subiect cu titlul general de alarmă pentru stârnirea de panică și conspirații.
Pe fondul acestor știri se crează postări, iar fluxul de transmitere este facilitat de ușurința de explorare și de manipulare în contextul neștiinței și credibilități crescute asupra unui aspect necunoscut informațional.
Elementele comune de dezinformare ale știrilor prezentate
- Titluri exagerate cu conținut informativ scăzut, preluări amestecate și trunchiate ale unor informații neverificate, gândite să sperie cititorul, bazându-se pe predispoziția presei autohtone de a exploata lipsa informației și naivitatea populației într-un context saturat de probleme
- Informațiile publicate pe respectivele canale de știri sau redactate în articolele de presă nu au fost preluate din surse oficiale ci din surse terțe, referindu-ne la pagina de internet a unei publicații spaniole prin care alte publicații românești au transmis ideea la nivel general, cea a unei pene de curent majore, masive și iminente ce va avea să lovească Europa și să o lase fără curent și energie electrică câteva săptămâni.
- Pentru unele publicații acesta a fost un prilej de a cosmetiza informația astfel încât să aibă oportunitatea de a critica autoritățile și instituțiile statului de puterea scăzută de gestionare și interesul scăzut de pregătire în comparație cu capabilitățile guvernului austriac
-În toate aceste publicații este exploatată teama publicului prin repetarea tilurilor cu impact general, difuzând o amploare de informații tendențioase pentru a debusola cititorul și a pierde coerentul și sensul în tăvălugul de stimuli informativi primiți din exetrior, profitând de neștiința populației pe subiect
- Prin dezinformare se ajunge la o iraționalitate generală privind subiectul, dând activare unor comportamente exagerate
- Toate știrile amestecă adevărul cu minciuna cu referiri inexacte, necomplete, neverificate și incorecte pe baza neștiinței publicului căruia i se adresează
Concluzii
Pe baza declarațiilor ministrului austriac al apărarii care și-a început mandatul în anul
2020, asumându-și modernizarea armatei prin asigurarea eficienței energetice a unor unități militare și care ulterior în anul 2021 a dezvoltat o campanie de informare cu privire la un posibil blackout a creat pe fondul crizei creșterii prețurilor la energia electrică și a gazelor o panică în rândul populației române, fiind preluată informația de presa autohtonă din surse terțe ce au oferit o imagine alarmistă asupra afirmațiilor ministrului Klaudia Tanner.
Subiectul a avut o rată de popularizare ascendentă în rândul cititorilor prin cosmetizarea articolelor jurnaliștilor într-o manieră alarmistă, făcând previziuni și scenarii negative despre iminenta pană de curent cu informații preluate din surse alternative ale unor publicații spanionle.
De asemenea mecanismul de protecție al statului în fața unor astfel de probleme propune metode preventive de combatere și răspuns imediat, contrar informațiilor apărute în mediul online despre o apocalipsă energetică, oficiali europeni nesesizând atenția asupra unui pericol în viitorul apropiat.
Prin intermediul rețelelor de socializare s-au creat postări și mesaje de îndemn la crearea de provizii sau surse alternative de procurare a energiei, social-media fiind un spațiu de încredere mai pronunțat pentru români decât sursele oficiale ale guvernanților și figurilor politice autohtone.
La nivel fundamental toate aceste publicații false cu privire la subiectul abordat doresc să determine o emoție publicului pentru a fi antrenate scopurile spre care sunt direcționate fake news-urile. Emoția negativă activată publicului la prima luare la cunoștință a situației a fost mai importantă și relevantă decât informația în sine.
De asemenea subiectul declinului energetic are impact asupra euroscepticilor ce nu pot percepe orice eveniment negativ ca nu fiind parte a unor teorii conspiraționiste de subjugare externă.
În România această știre falsă a luat amploare pe baza și unei nepregătirii informaționale de conștientizare responsabile asupra unor calamități cu risc de producere. Aceste disfuncționalități neprevăzute cu potențialitate de producere trebuie să aibă în vedere și populația civilă ca parte integrată a procesului de conștientizare a riscurilor de producere a calamităților naturale. Măsurile luate de către decidenți politici trebuie să implice și cetățeni, iar impactul breaking news ar trebui depășit și explorat contextul mult mai larg al temei de interes.
Știrile au fost de natură doar să îngrijoreze populația, fără să se țină cont că prevenirea teoretică a posibilelor amenințări la nivelul securirăți naționale sunt luate în calcul de către orice stat pentru gestionarea eficace în caz de criză.
Bibliografie
Despa, O. (2021) Fake-news cu pana de curent .Cum s-a transformat un exercițiu austriac într-o dezinformare masivă [Online] Available from: https://romania.europalibera.org/a/panade-curent-fake/31543649.html [Accessed 14 ianuarie 2022]
Oprea, B. (2021) Fake News și dezinformare online: Recunoaște și verifică. București, Polirom
Popa, C. (2021) „Blackout” în Europa! Pană de curent uriașă. Armata a intervenit deja:
Pregătiți-vă [Online] Available from: https://www.capital.ro/blackout-in-europa-pana-decurent-uriasa-armata-a-intervenit-deja-pregatiti-va.html [Accessed 15 ianuarie 2022]
Redacția Observator (2021) Exerciţiu al Austriei pentru un posibil blackout. Expert în energie: “Antrenamente pentru situaţii de criză, fiecare ţară are un calendar şi trebuie să facă” [Online] Available from: https://observatornews.ro/extern/exercitiu-al-austriei-pentru-unposibil-blackout-expert-in-energie-antrenamente-pentru-situatii-de-criza-fiecare-tara-are-uncalendar-si-trebuie-sa-faca-443966.html [Accessed 14 ianuarie 2022]
Ursu, A. (2021) Europa ar putea rămâne fără curent electric între o zi şi o săptămână. Armata din Austria pregăteşte populaţia pentru un “blackout” masiv. [Online] Available from:
https://www.antena3.ro/actualitate/europa–fara–curent–electric–armata–austria–populatiablackout–618360.html [Accessed 15 ianuarie 2022]
Volkoff, V. Tratat de dezinformare. Iași, Ediția du Rocher
