Autor: Chiriac Bianca Maria
Dezinformarea, în contextul spionajului, informațiilor militare și al propagandei, reprezintă difuzarea de informații voit false, cu scopul de a deruta inamicul cu privire la poziția proprie sau la intențiile de acțiune. Se referă și la distorsionarea unor informații reale, pentru a le face inutilizabile
Am ales sa discut in aceasta lucrare despre dezinformarea prin intermediul serviciilor de mesagerie , bazata pe un studiu intitulat ;In spatele cortinei , facut de Ann Chaterine Rhidel.
In aceasta lucrare se desciu problemele mai multor tari privitoare la dezinformarea pe diverse cai si canale de raspandire a informatiei.
Unul dintre cazuri este cel al Germaniei. Autorul a analizat din diferite unghiuri aceasta problema a dezinformarii si a raspandirii acesteia . Traind in era digitala majoritatea oamenilor se informeaza prin diverse cai atat digitale cat si prin telecomuinicatii . cel mai raspandit fenomen este trimiterea mesajelor pe telefon folosind diverse programe softuri, aplicatii.
Majoritatea germanilor isi iau informatiile din surse precum: 23% prin Watsapp,31% facebook, 16%facebook messenger.
Insa acestia nu tind sa consume stiri dintr-o singura sursa ci se informeaza si din alte surse verificand informatiile.
Comparativ cu ziua de azi, consumul de știri și mass- media obișnuia să fie un eveniment social. Știrile erau urmărite la televizor împreună cu toată familia, eventual discutate, iar o realitate comună exista pretutindeni.
Chiar dacă pot avea perspective diferite asupra evenimentelor, ziarele și posturile radio nu ar putea, și încă nu pot fi incluse într-o bulă de filtru (filter bubble). Conținutul unui ziar sau al unei emisiuni radio rămâne același, independent de consumator. În peisajul media actual, informațiile pot fi direcționate către grupuri specifice pe rețelele de socializare. Publicitatea plătită poate fi utilizată pentru a decide ce trebuie și ce nu trebuie să vadă utilizatorii. Grupurile țintă pot fi stabilite în funcție de gen, vârstă, viziuni politice și reședință.
Facebook le permite acum utilizatorilor să vadă ce publicitate a fost sponsorizată de către un operator. Pentru aceasta, însă, este nevoie ca utilizatorul să fie conștient de existența publicității direcționate și să acceseze secțiunea privind transparența paginii.
Volumul mare de informații, răspândirea rapidă și
direcționarea acestora dăunează sentimentului de realitate comună.
În plus, consumul de știri prin intermediul serviciilor de mesagerie este în creștere, semnalând o trecere spre discuții în particular sau grupuri închise.
Sociologul Michel Maffesoli menționase în cartea sa din 1996 „The Time of the Tribes” că, pentru a înțelege comportamentul unei persoane, trebuie să ținem cont de diferitele grupuri cu care o persoană se poate identifica temporar pe parcursul zilei. Wardle și Deraksha declară că acest lucru descrie și explică comportamentul online al utilizatorilor astăzi, inclusiv motivul și modul în care informațiile sunt publicate și distribuite. Această mentalitate tribală explică de ce atât de mulți oameni distribuie informarea greșită și dezinformarea în mediul online, chiar dacă se îndoiesc de fiabilitatea informațiilor, motivația predominantă fiind de a comunica apartenența la anumite grupuri.
În plus, informarea greșită și dezinformarea provoacă adesea sentimente de superioritate, furie sau frică, crescând probabilitatea de a fi distribuite. O reacție emoțională comună crește coeziunea unui grup, aceasta explicând motivul pentru care un conținut cu încărcătură emoțională are mai multe șanse să fie distribuit, apreciat și comentat pe toate platformele de
socializare. Dezinformarea intenționează deseori să mărească decalajul societal, folosind o relatare „noi vs. ei”, fie că este vorba de oponenți politici, fie de idei și grupuri etnice, religioase sau economice.
Potrivit lui Alexander Ritzmann, avem mai multe șanse să ne credem propriul grup, iar gândirea tribală sau identificarea cu un grup, care poate fi la fel de divers ca și religia, formațiunea politică sau clubul de fotbal, determină în mare măsură ceea ce credem că este adevărat. Dezinformarea vorbește adesea despre valori care nu pot fi schimbate prin fapte9. O persoană care crede că unele națiuni sunt mai bune decât altele, că bărbații sunt mai presus decât femeile sau că avorturile trebuie interzise are puține șanse să fie convinsă de fapte. Schimbarea valorilor umane este un proces lung și complex.

Serviciile de mesagerie – o prezentare generală
În ultimul deceniu, serviciile de mesagerie au crescut rapid în popularitate și bază de utilizatori. Dacă e să comparăm rețelele de socializare precum Facebook, Twitter și Messenger, WhatsApp este a treia cea mai mare platformă din lume și cel mai utilizat serviciu de mesagerie după Facebook și YouTube. La o mică distanță este urmat de Facebook Messenger și WeChat, care preponderent este utilizat în China, dar care prinde popularitate și în alte regiuni. Mesajele private pot fi trimise pe multe alte rețele de socializare, cum ar fi Instagram. Facebook, care deține WhatsApp și Instagram, încurajează impulsul spre comunicarea privată pe toate platformele sale. Deși printr-o astfel de abordare urmărește să răspundă îndemnurilor de a asigura mai multă confidențialitate – o problemă pentru care a fost criticată frecvent, compania comite o eroare gravă, confundând privatul cu confidențialitatea.
Eventual și mai abject, trecerea la comunicarea privată îi permite companiei Facebook să se exonereze de răspunderea pentru actele de dezinformare și discursul de incitare la ură pe platforma sa datorită criptării mesajelor private. Mesajele criptate nu pot fi vizualizate de Facebook, iar aceasta înseamnă că poate pretinde că nu este în măsură să acționeze.
Potrivit ultimelor cifre publicate în anul 2018, serviciul de mesagerie Telegram are 200 de milioane de utilizatori în întreaga lume16. Serviciul de mesagerie elvețian Threema are cinci milioane la situația din anul 201817. Discord, un serviciu de mesagerie popular printre jucători, are 250 de milioane de conturi de utilizator în întreaga lume18. Mesajele expediate prin WhatsApp, Threema, Signal și Wire sunt criptate integral în mod implicit. Criptarea pe Telegram și Facebook Messenger este posibilă prin activarea funcției „chat secret”.
Discord, WeChat și funcția Instagramului de mesaj direct nu au criptare integrală. Respectiv, conținutul poate fi vizualizat cu ușurință de către platforme și terți.


Studiul de caz german
Infrastructura
Pentru a înțelege și a compara atât efectele, cât și răspândirea dezinformării prin intermediul serviciilor de mesagerie la nivel mondial, este necesar să luăm în considerare acoperirea cu servicii de internet în bandă largă și servicii de telefonie mobilă a fiecărei țări în parte, precum și factorii economici, cum ar fi costul serviciilor de internet. În Germania, acoperirea cu servicii de telefonie mobilă și extinderea 4G sunt rele, mai ales în zonele rurale19, iar prețurile pentru datele mobile sunt printre cele mai mari din Europa20. Cu toate acestea, costurile sunt mici dacă ținem cont de venitul net mediu, în special conform standardelor internaționale. Aproape 50% dintre germani plătesc mai puțin de 30 EUR, iar 23,08% plătesc mai puțin de 20 EUR pe lună pentru contractele de telefonie mobilă21. Cu un venit mediu net al gospodăriei de 3.661 EUR22, 20 EUR echivalează cu aproximativ 0,5% din venitul net al gospodăriei. Saturația pieței smartphone-urilor în Germania este de numai 79%23.
Consumul de știri
Prima sursă de știri a germanilor este televiziunea. Cu 72%, TV-ul depășește sursele online, inclusiv rețelele de socializare, a căror pondere este de 68%. Pe parcursul a 6 ani, consumul de știri în presa scrisă s-a redus aproape la jumătate, de la 63% în anul 2013 la 34% în anul 2019. De cealaltă parte, consumul de știri pe rețelele de socializare, ca primă opțiune, s-a mărit de la 18% la 34% în aceeași perioadă. Utilizarea smartphone-urilor ca dispozitiv principal pentru accesarea știrilor este în continuă creștere, fiind însă depășit de calculator – 55% și, respectiv, 56%. Conform standardelor internaționale, Germania se află în top trei țări la capitolul încredere în mass-media. Totuși, potrivit Raportului „Reuters Digital News” (2019), cazul Relotius24 a redus încrederea cu 3% față de anul precedent.
Dl Relotius era reporter pentru revista „Der Spiegel”, care fabrica articole. De cele mai înalte niveluri de încredere se bucură radiodifuzorii publici, cum ar fi rețeaua „ARD”, al cărei serviciu de știri de televiziune „Tagesschau” se clasează mai sus decât programul similar „ZDF heute”.
Imediat urmează știrile regionale și locale, iar apoi ziarele naționale precum „Süddeutsche Zeitung”, „Frankfurter Allgemeine Zeitung” sau revistele hebdomadare precum
„Focus” și „Der Spiegel”. La polul opus, încrederea în știrile de pe rețelele de socializare în Germania se situează la numai 16%. Situația diferă în cazul motoarelor de căutare; 27% dintre germani le consideră surse de încredere pentru consumul de știri. Dacă e să comparăm platformele de socializare prin care se consumă știri, atunci Facebook deține ponderea cea mai mare – 22%. YouTube a adăugat 4% față de anul precedent și se află pe locul doi, cu 19%, iar WhatsApp a crescut cu 2%, până la 16%. Cu doar 4%, Facebook Messenger este aproape irelevant când vine vorba de consumul de știri în Germania. Potrivit Reuters Report, 22% dintre germani distribuie știri prin intermediul platformelor de socializare și doar 14% le comentează Dezinformarea la alegerile din Germania
Având în vedere amploarea dezinformării create de actorii interni și străini în timpul alegerilor prezidențiale din SUA în 2016, în Germania existau temeri cu privire la dezinformare în perioada premergătoare alegerilor federale din anul 2017. O parte din prevederile Legii privind îmbunătățirea aplicării legii în rețelele sociale (Netzwerkdurchsetzungsgesetz, NetzDG), care a intrat în vigoare în octombrie 2018, au fost inițial destinate știrilor false, după cum era descris în prezentarea proiectului de lege26. Acest termen, însă, a fost în curând înlăturat când devenise evident că știrile false și dezinformarea nu sunt
de obicei ilegale, ceea ce face ca orice posibilă intervenție a organelor de drept să fie un punct de discuții. Din cauza unei suspiciuni față de posibila utilizare a conturilor automate pentru interferențe în alegeri, Parlamentul Germaniei a organizat ședințe pe tema bot-urilor sociale. Biroul de evaluare a tehnologiei pentru Bundestag a ajuns la concluzia că bot-urile sociale nu erau o amenințare27.
Alexander Sängerlaub, Miriam Meier și Wolf-Dieter Rühl au analizat eventualitatea și modalitatea în care dezinformarea s-ar fi putut răspândi în perioada premergătoare alegerilor federale din anul 201728. Într-un studiu cuprinzător, ei au reușit să demonstreze modul în care informarea greșită și dezinformarea au fost răspândite prin intermediul rețelelor de socializare în Germania. Majoritatea erau cazuri de informare greșită și dezinformare, în care afirmațiile adevărate erau scoase din context, sau afirmații care nu erau publicate în întregime. Autorii studiului au arătat că și companiile mass-media de renume erau implicate în răspândirea
informării greșite și a dezinformării. Într-un caz, informarea greșită care s-a răspândit rapid a provenit de la Agenția germană de presă (dpa). Agenția a folosit în mod incorect informațiile dintr-un comunicat de presă al poliției referitor la mai multe incidente care au avut la festivalul Schorndorf Volksfest. În baza unui raport al poliției care preciza că
1.000 de tineri, majoritatea de origine imigrantă, s-au adunat în Schlosspark (Grădinile palatului), dpa a raportat următoarele: „Potrivit poliției, până la 1.000 de persoane s- au adunat și s-au revoltat în Schlosspark-ul din oraș sâmbătă seara. Foarte mulți erau de origine imigrantă.”29 Raportul a fost distribuit prin canalele de știri online ale ziarelor „Stuttgarter Nachrichten”, „Welt” și „SWR”, fără ca editorii să verifice acuratețea informațiilor. AfD (Alternative für Deutschland), formațiune de dreapta, a folosit raportul în scopuri politice.

Răspândirea studiilor de caz revizuite a fost gestionabilă, cu condiția ca instituțiile media de renume să nu fie implicate în procesul de diseminare. Autorii au concluzionat că cele mai multe informări greșite și dezinformări abordau subiectul refugiaților și imigranților, subiectul fiind în cea mai mare parte preluat de către AfD. Întrucât alegătorii lor nu au încredere în mass- media de renume, sursa lor principală de știri sunt platformele de socializare și redacțiile populiste de dreapta, cum ar fi „Epoch Times”. Autorii altui studiu au reușit, de asemenea, să demonstreze că alegătorii cred în informarea greșită și dezinformare atunci când acestea le confirmă viziunea asupra lumii.
Prin cercetări cuprinzătoare, jurnalistul Karsten Schmehl a arătat că campaniile manipulative de pe Twitter nu au fost desfășurate de bot-uri sociale, ci prin acțiuni coordonate de oameni sau așa-numiții troli30. În timpul unei dezbateri electorale televizate, câteva sute de telespectatori, care făceau parte din extrema de dreapta a spectrului politic, au postat pe Twitter hashtagurile #Kanzlerduell și #Verräterduell (#DezbatereElectorală și #DezbatereaTrădătorilor, respectiv). Acest grup crease anterior o serie de meme-uri pe forumurile 4Chan, cu intenția de a influența alegerile federale. Campania a fost organizată și coordonată prin intermediul serviciului de mesagerie „Discord”, care a inclus link-uri către tweet-uri postate de troli în parte pe numeroasele lor
conturi Twitter. Planul era ca alte persoane să aprecieze și să redistribuie aceste tweet-uri, astfel încât să ajungă la cât mai mulți oameni, iar hashtagul #Verräterduell să devină popular în Germania. Când planul a eșuat, s-a decis reorientarea eforturilor pe YouTube.
Serviciile de mesagerie în comunicarea politică
„Mesagerizarea” comunicării, un termen inventat de consilierul politic Martin Fuchs, este în prezent un fenomen marginal în comunicarea politică germană. Deși partidele au folosit WhatsApp și alte platforme la alegerile federale din anul 2017, accentul a fost pus pe platformele tradiționale precum Facebook, Twitter și Instagram. Partidele CDU (Christlich Demokratische Union Deutschlands) și SPD (Sozialdemokratische Partei Deutschlands) aveau ambele canale consacrate pe serviciile de mesagerie, utilizate în primul rând pentru a le oferi membrilor de partid cele mai recente informații. În ziua alegerilor, partidele au folosit WhatsApp-ul pentru a-i încuraja pe cetățeni să voteze – uneori cu mesaje deja create31. Nu există informații care să susțină ideea că informarea greșită sau dezinformarea pe scară largă a fost partajată prin intermediul serviciilor de mesagerie în timpul alegerilor. Modul în care germanii folosesc grupurile pe serviciile de mesagerie nu a fost analizat amănunțit până în prezent. De exemplu, în capitolul despre grupuri din Raportul „Reuters Digital News” (2019), despre Germania nu se discută la capitolul consumului de știri prin intermediul serviciilor de mesagerie. Despre grupuri nu se menționează nici în raportul de țară al Germaniei, deci putem presupune că
30 Cf. Schmehl, 2017.
31 Cf. Voigt și Seidenglanz, 2017.
grupurile (mari), mai ales cele care includ oameni din afara cercului social al unei persoane, nu au avut până acum vreun impact măsurabil asupra comunicării politice și consumului de știri în Germania.
Importanța tot mai mare a grupurilor pe serviciile de mesagerie poate fi analizată prin studierea utilizării lor de către radicalii de dreapta. Fundația „Amadeu Antonio” a studiat fenomenul în detaliu32. Rețelele de dreapta de pe serviciile de mesagerie, uneori denumite „dark social”, au primit mai multă atenție în presă în urma atacurilor teroriste de dreapta din orașele Halle și Hanau.
Unul dintre cele mai mari și mai cunoscute grupuri de dreapta, vorbitoare de germană, a fost creat de liderul mișcării identitare Martin Sellner. După ce a fost blocat pe Facebook și Instagram, grupul s-a mutat pe serviciul de mesagerie Telegram, parțial din cauza apelurilor site- ului web neonazist american „Daily Stormer”. În timp ce grupurile de pe WhatsApp sunt limitate la 256 de abonați, cele de pe Telegram pot include până la
200.000. La canalele Telegram se pot abona un număr nelimitat de persoane. Telegram, care și-a mutat sediul din Rusia în Dubai, a declarat că va prezenta informații despre adresele IP și numerele de telefon prin ordonanțe judecătorești. Cu toate acestea, serviciul de mesagerie pare în prezent opțiunea preferată pentru distribuirea contentului de extremă-dreapta – și a conținutului islamic la fel de radical – posibil datorită extinderii accesului la persoane care nu fac parte din comunități precum 4Chan. Astfel, distribuirea contentului de extremă-dreapta poate deveni o normalitate și o parte din comunicarea de zi cu zi.
Potrivit Fundației „Amadeu Antonio”, canalul de Telegram al lui Martin Sellner avea 39.000 de abonați în septembrie 2019. Acesta utilizează canalul în mare parte pentru a distribui linkuri către videoclipurile sale de pe YouTube, meme-uri sau videoclipuri ale unor persoane terțe și îi încurajează pe abonați să creeze grupuri locale pentru relaționare.
Spre deosebire de WhatsApp, care cere numărul de telefon al unui utilizator, Telegram are funcția de a arăta ce utilizatori se află în regiune și de a-i adăuga la anumite grupuri. Potrivit studiului, această funcție este utilizată mai ales de grupurile de extremă-dreapta.
Fundația „Amadeu Antonio” a analizat 197 de canale de Telegram și 38 de grupuri de extremă-dreapta. Potrivit analizei de conținut, canalele sunt utilizate în primul rând ca agregatoare de știri, dar și ca spațiu pentru comunitatea de youtuberi. Motivația cea mai mare pentru utilizarea acestor canale este de a crea rețele cu alți radicali de dreapta, probabil datorită faptului că Telegram le oferă un spațiu sigur pentru a face schimb de idei.
Bibliografie
Riedel, A. C. (fără an). In spatele cortinei. dezinformarea prin intermediul serviciilor de mesagerie, 32.
