Adevărul gol – goluț! Dezinformarea în cazul pandemiei de SARS-COV 2 din perspectiva Uniunii Europene

Autor: Pintilie Victor-Andrei

 

Introducere

Pandemia de Covid-19 a fost de asemenea un nou prilej de răspândire a știrilor false, așa zisele fake news. Un fenomen foarte periculos care este din ce în ce mai răspândit și prezent în toate domeniile, de la cel militar până la știrile de zi cu zi. Poate fi considerată o ”armă” împotriva adversarilor de orice natura fie ei sportivi, politicieni sau statele în sine, utilizabilă în campanii de denigrare, campanii electorale sau multe altele.

Prevenirea acestui fenomen deosebit de periculos este complicată și greu controlabilă fiind  o temă intens dezbătută între statele care vor sa incrimineze răspândirea de informații false și marile entități din mediul online de exemplu Facebook, Amazon, Google ș.a. dar și organismele internaționale U.E, ONU etc.

Pandemia de COVID-19 („coronavirus”) a fost însoțită de o „infodemie” fără precedent^[1]. O avalanșă de informații cu privire la virus^[2], adesea false sau inexacte și care se răspândesc rapid pe platformele de comunicare socială, poate – în opinia Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) – să creeze confuzie și neîncredere și poate să submineze un răspuns eficace în materie de sănătate publică.

„Infodemia” este alimentată de temerile de bază ale oamenilor. Din cauza măsurilor de izolare, milioane de persoane au fost nevoite să rămână în locuințele lor, ceea ce a dus la creșterea utilizării platformelor de comunicare socială, inclusiv ca mijloc de acces la informații, în contextul în care platformele online, verificatorii de fapte și utilizatorii  platformelor de comunicare socială raportează milioane de postări false sau înșelătoare^[3]. Dată fiind noutatea virusului, lipsa de cunoștințe cu privire la acesta s-a dovedit a fi un teren propice pentru răspândirea afirmațiilor false sau înșelătoare.

De aceea, pentru a aborda riscurile pe care această situație le reprezintă pentru societățile deschise este necesară o acțiune mai coordonată care să aibă la bază Planul de acțiune împotriva dezinformării⁴. Valorile noastre comune și instituțiile democratice, inclusiv libertatea de exprimare și mass-media liberă și pluralistă, sunt pietrele de temelie ale rezilienței societăților noastre în fața provocărilor create de pandemia de COVID-19.

Prezenta comunicare comună  răspunde apelului lansat de membrii Consiliului European^[4] și de miniștrii afacerilor externe din UE^[5], precum și la preocupările Parlamentului European și se concentrează pe răspunsul imediat pentru combaterea dezinformării legate de pandemia de COVID-19, analizând măsurile luate deja și acțiunile concrete de luat care pot fi puse în aplicare rapid pe baza resurselor existente.  

Pentru a combate „infodemia” de COVID-19 a fost necesar  un răspuns rapid din partea UE și a statelor sale membre. Dezinformarea poate avea consecințe grave: poate duce la ignorarea sfaturilor oficiale în materie de sănătate și la adoptarea de comportamente riscante sau poate aibă un impact negativ asupra instituțiilor și societăților noastre democratice, precum și asupra situației economice și financiare. Criza a dus la apariția de noi riscuri, și anume riscul de exploatare a cetățenilor sau riscul de a cădea victime practicilor infracționale, aceste riscuri adăugându-se campaniilor de dezinformare țintite întreprinse de actorii interni și externi care încearcă să submineze democrațiile noastre și credibilitatea UE și a autorităților naționale sau regionale. Pentru a combate fluxul de dezinformare, de informații eronate și de operațiuni de influență externă, inclusiv prin intermediul comunicării proactive și pozitive, este necesar să se recurgă la instrumentele existente ale UE, precum și la colaborarea cu autoritățile competente ale statelor membre, societatea civilă, platformele de comunicare socială și la cooperarea internațională, consolidând astfel reziliența cetățenilor⁷. Această activitate trebuie să se desfășoare cu respectarea deplină a libertății de exprimare și a celorlalte drepturi fundamentale și valori democratice. 

Următoarea listă neexhaustivă de exemple ilustrează complexitatea situației apărute în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19: 

• informațiile vehiculate includ farse periculoase și informații eronate în materie de sănătate, cu mesaje false (ca de exemplu „spălatul mâinilor nu este de folos” sau „coronavirusul reprezintă un pericol doar pentru persoanele în vârstă”). Acest tip de conținut nu este neapărat ilegal, dar poate pune în pericol în mod direct vieți omenești și poate submina semnificativ eforturile de limitare a extinderii pandemiei. Răspunsul nostru la acest tip de conținut este ca principalii actori, precum autoritățile publice, mass-media, jurnaliștii, platformele online, verificatorii de fapte și societatea civilă să pună la dispoziție conținut legat de sănătate bine documentat și să acorde vizibilitatea cuvenită acestui conținut. Un alt răspuns este consolidarea capacității cetățenilor de a recunoaște și de a reacționa la cazurile de dezinformare. Atunci când aceste comportamente sunt ilegale, acestea ar trebui să fie abordate de către autoritățile competente în conformitate cu normele juridice aplicabile;
• pentru a contracara teoriile conspirației care pot pune în pericol sănătatea umană, care pot aduce prejudicii coeziunii societăților noastre și care pot conduce la violență publică și crea tulburări sociale (de exemplu, teoriile conspirației și miturile cu privire la răspândirea COVID19 prin instalațiile 5G care au dus la vandalizarea stâlpilor de antene sau cele cu privire la identificarea unui anumit grup etnic ori religios ca origine a răspândirii COVID-19 care contribuie la creșterea îngrijorătoare a conținutului antisemitic în legătură cu COVID-19), este necesară consolidarea angajamentului întregii societăți, inclusiv a autorităților competente, a mass-mediei, a jurnaliștilor, a verificatorilor de fapte, a societății civile și a platformelor online și trebuie să se aibă în vedere, de exemplu, luarea de măsuri prompte de demascare, retrogradare, înlăturare eventuală a informațiilor sau luarea de măsuri rapide privind conturile;
• discursurile ilegale de incitare la ură (de exemplu, ca urmare a dezinformării care susține că un anumit grup etnic sau religios este responsabil de răspândirea COVID-19 a dus la creșterea îngrijorătoare a conținutului rasist și xenofob în legătură cu COVID-19) fac obiectul normelor privind înlăturarea conținutului ilegal de către platforme și autorități și al acțiunilor autorităților competente în temeiul dreptului penal al statelor membre, în conformitate cu Recomandarea privind măsurile de combatere eficace a conținutului ilegal online^[6]; 
• înșelarea consumatorilor (de exemplu, vânzarea de „produse miraculoase”, fără beneficii dovedite) este ilegală și trebuie sancționată de autoritățile de protecție a consumatorilor și de platformele online; 
• criminalitatea informatică (ca de exemplu pirateria informatică/phishingul care utilizează linkurile legate de COVID-19 pentru a răspândi programe malware) necesită o acțiune directă  a autorităților de aplicare a legii, precum și a campaniilor de sensibilizare a cetățenilor^[7];
• actori străini și unele țări terțe, în special Rusia^[8] și China^[9], au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare țintite în legătură cu COVID-19 în UE, în vecinătatea UE și la nivel mondial, urmărind să submineze dezbaterea democratică și să adâncească polarizarea socială, precum și să își îmbunătățească propria imagine în contextul COVID-19.

În acest context, criza sanitară ne-a arătat că este necesar să se facă o diferență clară între diversele forme de conținut fals sau înșelător pe care „infodemia” le-a scos în evidență și să se calibreze răspunsuri adecvate. În acest scop, este important, în primul rând, să se facă distincția între conținutul ilegal, astfel cum este definit prin lege, și conținutul prejudiciabil care nu este însă ilegal. În al doilea rând, este important să se stabilească dacă intenția este de înșelăciune sau de cauzare a unui prejudiciu public ori de realizare a unui câștig economic. În cazul în care intenția nu este aceasta, de exemplu, atunci când cetățenii partajează de bună credință informații false cu prietenii și cu familia, fără să știe că informațiile sunt false, conținutul în cauză poate fi considerat drept informație eronată; în schimb, în conformitate cu definiția din Comunicarea Comisiei din aprilie 2018¹², în cazul în care există o intenție de acest tip conținutul ar fi considerat dezinformare. 

Actorii din țări terțe pot recurge la o serie de acțiuni, inclusiv la tehnicile menționate mai sus, în diferite combinații, pentru a desfășura operațiuni de influență. În acest sens, dezinformarea poate fi o componentă a unei operațiuni de influență; de multe ori se utilizează alte acțiuni și tactici de ingerință manipulatoare^[10], cum ar fi amplificarea prin comportament manipulator, utilizarea coordonată de conturi false sau neautentice, programe informatice automatizate și alte forme de amplificare  artificială a popularității conținutului. Acest tip de coordonare pune în evidență intenția de a utiliza informații false sau înșelătoare cu scopul de a cauza un prejudiciu. 

Este nevoie de un răspuns calibrat din partea tuturor componentelor societății, în funcție de prejudiciu, intenție, forma de diseminare, actorii implicați și originea acestora. Prin urmare, informațiile eronate pot fi puse în lumină prin  dovedirea netemeiniciei acestora, precum și prin inițiative „de combatere a miturilor” și de alfabetizare mediatică; în schimb, dezinformarea trebuie abordată prin alte mijloace, inclusiv prin acțiuni întreprinse de guverne, ca de exemplu cele prezentate, printre altele, în Planul de acțiune împotriva dezinformării. Platformele trebuie să limiteze comportamentul manipulator coordonat și să asigure o mai mare transparență în ceea ce privește operațiunile de influență răuvoitoare. 

Toate măsurile corective menționate anterior ar trebui să fie puse în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, în special a libertății de exprimare.

Comisia a monitorizat îndeaproape impactul măsurilor de urgență luate de statele membre asupra legislației și valorilor UE și va continua să facă acest lucru până la eliminarea treptată a tuturor acestor măsuri.

Comisia Europeană recomandă statele membre să își intensifice eforturile pentru a se asigura că jurnaliștii lucrează într-un mediu sigur și în condiții adecvate și să valorifice la maximum pachetul UE privind redresarea și răspunsul economic la criza provocată de coronavirus pentru a sprijini presa, respectându-i, în același timp, independența.

UE va consolida în continuare sprijinul acordat societății civile, mass-mediei independente și jurnaliștilor din întreaga lume și își va intensifica acțiunile menite să asigure o mai bună protecție a libertății de exprimare și să creeze un mediu mai sigur pentru presă.

Dezvoltarea gândirii critice, creșterea nivelului de conștientizare și sporirea rezilienței societății UE îşi propune să ajute cetățenii să-și dezvolte gândirea critică, să crească nivelul de conștientizare și să sporească reziliența societății.

Comisia Europeană:

• va difuza cele mai bune practici în materie de măsuri de consolidare a rezilienței în contextul pandemiei de coronavirus
• va sprijini și va promova competențele digitale, gândirea critică și proiectele de alfabetizare mediatică, precum și organizațiile societății civile 
• va consolida coordonarea între instituții, rețele și statele membre pentru a le ajuta să facă schimb de materiale de sensibilizare și de bune practici
• va acorda o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, în special copiilor și tinerilor, care se confruntă cu un risc mai mare de a fi induși în eroare.

În acceaşi sferă a combaterii dezinformării intră şi combaterea înșelătoriilor online

Comisia colaborează,  împreună cu autoritățile de protecție a consumatorilor, cu platformele online care participă la dialogul structurat pe tema combaterii înșelăciunilor din mediul online legate de pandemia de coronavirus. 

Comisia și Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor sunt în contact în mod regulat cu cele 11 platforme online majore: Allegro, Amazon, Alibaba/AliExpress, CDiscount, Ebay, Facebook, Google, Microsoft/Bing, Rakuten, Verizon Media/Yahoo și Wish pentru a discuta noi tendințe și practici comerciale legate de pandemie. Ca urmare, platformele online au raportat eliminarea a sute de milioane de oferte și reclame ilegale și au confirmat scăderea constantă a noilor anunțuri legate de coronavirus.

Bibiliografie

Site-uri web:

1. https://www.who.int/docs/default–source/coronaviruse/situation–reports/20200305–sitrep–45covid–19.pdf?sfvrsn=ed2ba78b_4
2. https://ec.europa.eu/jrc/en/covid–19–media–surveillance?solrsort=ds_created%20desc
3. https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/corona_fighting_disinformation.pdf
4. https://www.consilium.europa.eu/media/43095/26–vc–euco–statement–ro.pdf 5. https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/fac/2020/04/03/
5. https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/corona_fighting_disinformation.pdf  
6. https://eeas.europa.eu/topics/countering–disinformation_en
7. https://www.europol.europa.eu/staying–safe–during–covid–19–what–you–need–to–know.

Documente oficiale:

1. JOIN(2018) 36 final, 5 decembrie 2018.
2. Recomandarea Comisiei din 1 martie 2018 privind măsuri de combatere eficace a conținutului ilegal online [C(2018) 1177 final].
3. Concluziile Consiliului privind eforturile complementare de sporire a rezilienței și de contracarare a amenințărilor hibride (Documentul 14972/19, 10 decembrie 2019).

Literatură de specialitate:

Ann Cathrin Riedel, 2020, În spatele cortinei. Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, Potsdam  – Babelsberg pp. 4-22

---

[1] Termenul a fost utilizat și explicat de OMS: „infodemiile reprezintă o cantitate excesivă de informații cu privire la o problemă, ceea ce face dificilă identificarea unei soluții. În timpul unei urgențe sanitare, infodemiile pot contribui la răspândirea de informații eronate, dezinformări și zvonuri. De asemenea, pot îngreuna răspunsul eficace în materie de sănătate publică și pot crea confuzie și neîncredere în rândul cetățenilor”:

https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/situation-reports/20200305-sitrep-45-covid19.pdf?sfvrsn=ed2ba78b_4

[2] Monitorizarea mass-mediei efectuată zilnic de către Comisia Europeană indică faptul că există sute de mii de articole legate de COVID-19 (https://ec.europa.eu/jrc/en/covid–19–media–

surveillance?solrsort=ds_created%20desc) și milioane de mențiuni pe platformele de comunicare socială în întreaga lume.

[3] https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/corona_fighting_disinformation.pdf  ⁴ JOIN(2018) 36 final, 5 decembrie 2018.

[4] La 26 martie 2020, membrii Consiliului European au convenit asupra unei declarații comune prin care se angajează să combată ferm dezinformarea cu ajutorul unei comunicări transparente, în timp util și întemeiată pe fapte în legătură cu acțiunile luate și să consolideze reziliența societăților lor. Comisiei și Înaltului Reprezentant li s-a adresat invitația de a se implica pe deplin în acest demers și de a prezenta Consiliului rapoarte cu privire la eforturile comune.  https://www.consilium.europa.eu/media/43095/26–vc–euco–statement–ro.pdf  

[5] La 3 aprilie 2020, miniștrii afacerilor externe din UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la problema dezinformării și a informării eronate, considerând că este necesar să se continue eforturile de contracarare a impactului negativ asupra societăților, vieților oamenilor și sănătății publice. Miniștrii afacerilor externe din UE

au subliniat necesitatea de a intensifica eforturile comune de combatere a dezinformării printr-o  cooperare strânsă între instituțiile UE, statele membre și platformele de comunicare socială.  https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/fac/2020/04/03/  ⁷ Pentru mai multe detalii concrete privind răspunsul UE la dezinformare, a se vedea: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/corona_fighting_disinformation.pdf   https://eeas.europa.eu/topics/countering–disinformation_en

[6] Recomandarea Comisiei din 1 martie 2018 privind măsuri de combatere eficace a conținutului ilegal online [C(2018) 1177 final].

[7] Deși dezinformarea în sine nu este o infracțiune, unele dintre aspectele sale ar putea fi asimilate infracțiunilor. Europol a creat o pagină dedicată COVID-19 pentru ajuta cetățenii și întreprinderile să se protejeze – https://www.europol.europa.eu/staying–safe–during–covid–19–what–you–need–to–know. 

[8] www.EUvsDisinfo.eu a identificat peste 500 de exemple de dezinformare pro-Kremlin în baza sa de date disponibilă publicului, iar SEAE a descris activitățile statelor străine în rapoartele sale analitice care sunt publice.

[9] A se vedea, de exemplu: https://euvsdisinfo.eu/eeas–special–report–update–short–assessment–of–narratives–anddisinformation–around–the–covid19–pandemic–updated–23–april–18–may/  ¹² A se vedea nota de subsol 9.

[10] Concluziile Consiliului privind eforturile complementare de sporire a rezilienței și de contracarare a amenințărilor hibride (Documentul 14972/19, 10 decembrie 2019).