Adevărul gol – goluț! Dezinformare- Evenimentele de la 11 Septembrie 2001

Autor: Lefter Oana- Marina

Atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001, au însemnat un moment șocant nu doar pentru cetățenii americani, ci și pentru întreaga planetă. SUA văzută că fiind cea mai importantă putere mondială, fusese în acea zi atacată într-un mod atât de dur, încât nimeni nu s-ar fi gândit vreodată. Securitatea națională a superputerii mondiale fusese dezechilibrată, dând naștere în inimile a milioane de oameni, sentimentelor de teamă și haos. 

Atacul fusese plănuit pentru dimineața zilei de 11 septembrie 2001. În acest sens, patru avioane comerciale au fost deturnate în acea dimineață pe teritoriul american. La 8:46, zborul American

Airlines numărul 11 s-a prăbușit în Turnul de Nord al World Trade Center, urmând că zborul

United Airlines numărul 175 să lovească Turnul de Sud la ora 9:03. Al treilea avion, American

Airlines numărul 77 a fost deturnat în zidul de vest al clădirii Pentagonului la ora 9:37, “toate cele 64 de persoane de la bordul avionului au fost ucise, la fel că 125 de persoane în interiorul

Pentagonului”^[1] , iar ultimul zbor, United Airlines numărul 93, în urma intervențiilor pasagerilor care s-au luptat să preia comanda avionului, acesta s-a prăbușit în localitatea Shanksviille din

Pensylvaniala la ora 10:03, presupunandu-se mai tărziu că acest zbor avea ca țintă Capitoliul Statelor Unite ale Americii sau Casa Albă.²

Despre conspiraționism

Evenimentele 9/11 au creat ocazia unora de a contura teorii conspirationiste. Teoriile conspirationiste înseamnă de fapt procesul de explicare a cauzelor unor evenimete care au ca impact afectarea aspectelor sociale, aspectelor politice, economice, acestea fiind puse pe seama unor comploturi a doi sau mai mulți actori care se află pe un nivel superior pe scara puterii.^[2]

Conspirationismul este construit pe patru puncte cheie, pe care Chip Berlet le numește

“instrumente ale fricii”. Aceste patru puncte sunt Dualismul, Scapegoating-ul ( Țapul ispășitor), Demonizarea și Agresiunea apocaliptica.^[3] 

În ceea ce privește Dualismul, acesta este mai mult o perspectivă generală, referindu-se la viziunea oamenilor asupra lumii care este împărțită în doua părți: forțele binelui și forțele răului.

Scapegoating-ul este înțeles mai mult că fiind un proces prin care vina este îndreptată către cineva. “O persoană sau un grup de persoane este stereotipat pe nedrept ca având trăsături negative, și sunt identificați ca purtători ai vinei pentru provocarea problemelor sociale, în timp ce sursa principala a problemelor este trecuta cu vederea.”^[4] 

Demonizarea, reprezintă în sinea lui un proces prin care Scapegoating-ul este încurajat, deaorece populația vizează o persoana sau un grup de persoane, ca fiind cei responsabili pentru evenimentele cu caracter negativ. Și în cele din urma, Agresiunea apocaliptică este încurajată de existența “țapului ispășitor” dând naștere discriminării și a actelor violente, având ca bază credința ca o confruntare între forțele binelui și cele ale răului, care se definitivează prin evenimente dramatice, vor schimba lumea și vor aduce în cunoștință publica, adevăruri ascunse.^[5] 

În cazul unor crize ale societății, unor evenimente dramatice sub presiunea cărora populația este afectată, aceasta caută în mod natural răspunsuri. În lipsă de dovezi oficiale, clare și credibile, societatea adoptă teoriile consiprationiste, pentru a da sens evenimentelor dificile. Aceste teorii conspirationiste sunt definte că fiind “credințe explicative de cum se întâlnesc mai mulți actori și se pun de acord în secret pentru a atinge un obiectiv ascuns care este pe scara larga considerat a fi ilegal sau răuvoitor”^[6] 

Cum am menționat puțin mai sus, teoriile conspirationiste iau naștere în urma incertitudinii și a neputinței societății de a înțelege un eveniment traumatic, ei încearcă astfel să dea sens acelei situații. O teorie conspiraționistă influențează opinia publică asupra unui fapt,în aceiași măsură ea are un caracter negativ deoearece îndreptată atenția soietății către evenimente traumatice cărora le dau un înțeles negativ. O teorie conspiraționistă poate fi folosită pentru stimularea neîncrederii populației în autorități, și chiar poae resui să-i facă pe adepții săi să fie împotriva adevărurilor considerate universal valabile.

Căutând răspunsuri 

După cele întâmplate pe 11 septembrie 2001, populația a criticat dur guvernul american pentru incapacitatea să de a preveni un astfel de dezastru. Incapacitate statului american, văzut că fiind cel mai puternic și cel mai sigur stat a lumii a favorizat dezvoltarea de teorii conspirationiste care îl acuzau că a fost complice la teroarea pe care cetățenii americani și nu numai au fost nevoiți să o trăiască. 

Teoreticienii conspiraționismului, care considerau guvernul american complice la îngrozitoarele evenimete din 2001, și-au îndreptat atenția către agențiile de informații, și s-au întrebat cum acestea nu au reușit să oprească un astfel de dezastru. Ei au concluzionat că atacul a fost pus la cale de Al Qaeda, dar agențiile de informații deși deținătoare a dovezilor în cazul planului terorist, nu au intervenit fie din incompetență fie deliberat. Acele dovezi care ar fi putut preveni

9/11 ar fi putut să se afle în sediul CIA sau în Departamentul de Contraterorism New York City,  dar cele două aveau sediul în clădirea 7 a World Trade Center, clădire care a fost distrusa. Astfel posibilele dovezi au dispărut și ele în atacuri.^[7] 

Neîncrederea în ceea ce privește acea zi a terorii, i-a făcut pe mulți să caute propriile răspunsuri și să acuze guvernul american și agențiile de informații pentru implicare sa. O teorie a conspirației, menționează că Turnurile Gemene nu s-au prăbușit din cauza impactului cu cele două avioane, ci ele au fost aruncate în aer din cauza unor materiale explozibile așezate sub clădiri^[8]. În susținerea acestei teorii, se afla măsurătorile din acea zi care arată că cel mai mare nivel de mișcări seismice din New York a avut loc nu după ce avioanele lovesc Turnurile Gemene, ci chiar imediat înainte de prăbușirea acestora.^[9] 

Perspectiva care vede agențiile de informații și guvernul responsabil, era o perspectivă folosita de politica de stânga. Pe de cealată parte, în perspectiva politicii de dreapta a luat naștere o teorie care menționă că 4.000 de evrei au fost anunțați înainte de atacuri să evite World Trade Center în ziua de 11 septembrie 2001.^[10] În cazul acesta vedem clar cazul “țapului ispășitor” și o forma de antisemnitism clara, prin care evreii erau văzuți că fiind cei responsabili de atacuri. Daca conspiraționismul de stânga scotea autoritățile ca fiind cele vinovate, conspiraționismul de drepta caută să explice evenimentele critice ca fiind acțiuni ale elitelor secrete care au ca scop crearea unei lumi noi.^[11] 

În cazul conspirationismul de stânga, neîncrederea în autorități este urmărită să scadă, societatea va fi rezervată în ceea ce privește modalitatea de  guvernare, și alegerile făcute de autorități. Această neîncredere va conduce la destabilizare socială. În cazul conspirationismului de dreapta, găsirea unui țap ispășitor, care face parte dintrun grup minoritar din statul respectiv, nu va face altceva decât să intensifice ura fața de acesta și să crească nivelul de discriminare, iar cel de toleranța să scadă.

Susținătorii ideii că evenimentele de pe 11 septembrie 2001 au fost doar un scenariu, expun variabila că apelurile primite de la pasageri sunt falsificate, având în vedere altitudinea la care se afla avionul. De asemenea într-unul dintre apelurile înregistrate, un tânăr și-a sunat mama în acele momente, dar apelul a părut destul de ciudat swoarece acesta iși rostea numele întreg că o prezentare.^[12] Cu toate acestea daca privim dintr-o perspectivă diferită, aunci când ești pe punctul de ați pierde viața intr-un avion deturnat de către teroriști, ți-ai dori ca mesajul tău sa fie transmis clar iar oamenii sa știe cu exactitate cine ești.

Al treilea avion și-a avut ca țintă Pentagonul. În prezentările oficialilor zborul 77 s-a prăbușit peste clădirea de vest, dar cu toate acestea regizorul Dylan Avery și activistul politic Thierry

Meyssan, susțin varianta atacului din interiorul Statelor Unite. Aceștia sunt de părere că nu avionul deturnat de membrii Al-Qaeda a fost cel responsabil pentru pagubele de la Pentagon ci o rachetă lansată din interiorul statului. “O parte din dovada pe care o pretind pentru teoria lor este că găurile din pereții Pentagonului sunt prea mici pentru a fi făcute de un avion la fel de mare că un Boeing 757. Gaura se spune că avea doar 60 ft lățime, dar un Boeing 757 măsoară 155 ft lungime și 125 ft lățime”¹⁴

După evenimentele din 11 septembrie 2001, a circulat zvonul că organizația teorista Al-Qaeda a fost de fapt un pretext pentru statul american să-și justifice atitudinea agresivă îndreptată către  actorii din Orientul Mijlociu. Pentru ca terorismul să fie considerat de întreaga populație un adevărat pericol și o amenințare la adresa securității era nevoie de un inamic concret pe care opinia publică să-l considere responsabil de acțiunile violente care ar fi dus la destabilizare națională, internațională și acte criminale.

În ianuarie 2001, a avut loc un proces în ianurie 2001 care a propulasat organizația Al-Qaeda în rolul principal de inamic împotriva Occidentului. În cadrul acestui proces au fost judecate acțiunile teroriste împotriva ambasadei SUA din Africa de Est din anul 1998, principalul martor fiind Jamal al-Fadl alaturi de un alt grup de persoane. În timpul procesului acesta a marturist că atentatele împotriva ambasadei SUA din 1998 au fost puse la cale de liderul organizației

AlQaeda, organizație din care susținea acesta că face și el parte.^[13] Chiar daca nu se demonstrase concret ca liderul Al-Qaeda participase la acele atentate, declarația lui Jamal al-Fadl a fost îndeajuns ca judecarea să se facă în lipsa lui Osama bin Laden, și astfel Al-Qaeda să fie considerată un inamic adevarat care urmarește să atace securitatea Statelor Unite ale Americii.

            O zi sfântă, așa este considerată data de 11 septembrie 2001 de către adepții terorismului, zi în care întreaga lume a fost cuprinsă de sentimentul haoslui si a fricii. În acea zi s-a respectat “voia lui Allah”, astfel acțiunile din acea zi sunt puse pe seama credințelor religioase. 

Cu toate acestea frica și incertitudinea la care au fost supuși cetățenii americani si nu numai, au deschis drumul către conturarea propriilor răspunsuri. Atunci când statul, puterea supremă nu-ți sadisface nevoia de adevăr în urma unor evenimente atât de dure, ești dispus să-ți raspunzi singur la ceea ce s-a întamplat, chiar și cu riscul de a acuza diferiți actori fără dovezi solide, punându-i pe aceștia în lumina urii și reproșurilor populației care adoptă ipoteza ta.

Dovezile sunt cheia. Adevărul este că cele întamplate au marcat viața a mii de oameni. Liderii Al-Qaeda și-au asumat cu mândrie cele întamplate, statul american a oferit populației un raport detaliat al acelei zile în care sunt prezentate cu exactitate evenimentele, dar cu toate acestea teoriile conspirației nu au încetat să apară și să atragă cât mai mulți adepți în decursul anilor. Este o nevoie de cunoaștere, nevoie din partea acestor oameni de a deține răspunsul unei astfel de tragedii, o nevoie care apare din lipsa încrederii în autoritățile care ar fi trebuit sa prevină, să apere și să acționeze la timp în acea zi de 11 septembrie 2001.

Bibliografie  

1. Attacks, National Commission on Terrorist. n.d. The 9/11 Commission Report: Final Report of the National Commission on Terrorist Attacks Upon the United States . Accessed September 22, 2022. https://www.govinfo.gov/content/pkg/GPO-911REPORT/pdf/GPO       911REPORT.pd.
2. Berlet, Chip. 2009. Toxic to Democracy: Conspiracy Theories, Demonization, Scapegoating. Political Research Associates.
3. Proojen, Jan-Willem, and Douglas Kare A. 2017. Concpiracy theories as part of history: The role of socieated crisis. Accessed September 22, 2022. https://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.1177/1750698017701615.
4. Tuckett, Kate. 2004. Conspiracy Theories. New York: Berkley Books.
5. Storm, Norman. 2017. Conspiracy Theories: Top 20 Conspiracy Theories . Kindle Edition.
6. Ermintan, Can. n.d. 9/11 as a Conspiracy Conundrum. Accessed September 24, 2022. https://www.academia.edu/20099393/9_11_as_a_Conspiracy_Conundrum?sm=b. 
7. BBC NEWS. 9/11: Conspiracy theories still surround the September 11 attacks- BBC News.

Accessed September 23, 2022. https://youtu.be/FgpYLFrk0pQ. 

• Loose Cange. Loose Change 9/11. Accessed September 23, 2022. https://loosechange911.com/. 

---

[1] National Commission on Terrorist Attacks, “The 9/11 Commission Report: Final Report of the National Commission on Terrorist Attacks Upon the United States”, pp. 314, disponibil la adresa de internet https://www.govinfo.gov/content/pkg/GPO–911REPORT/pdf/GPO–911REPORT.pdf  , accesat la data de 22.01.2022.  ² National Commission on Terrorist Attacks, “The 9/11 Commission Report: Final Report of the National Commission on Terrorist Attacks Upon the United States”, p. 85.

[2] Jovan Byford, Conspiracy theories: A critical introduction, 2011, Palgrave Macmillan, Basingstoke (Regatul Unit), pp. 20-25.

[3] Chip Berlet, Toxic to Democarcy: Conspiracy Theories, Demonization, Scapegoating, 2009, Political Research Associates, pp. 1-3.

[4] Chip BERLET, Toxic to Democarcy: Conspiracy Theories, Demonization, p. 2.

[5] Chip BERLET, Toxic to Democarcy: Conspiracy Theories, Demonization, p. 2.

[6] Jan-Willem van Prooijen & Karen A. Douglas, Conspiracy theories as part of history: The role of societed crisis situations, 2017, Vol.10(3), Memory Studies, p. 324, disponibil la adresa e internet https://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.1177/1750698017701615   ,accesat la data de 22.01.2022. 

[7] Kate Tuckett, Conspiracy Theories, 2004, New York, Berkley Books, p. 4.

[8] Loose Chance, Loose Change 9/11, disponibil la adresa de internet https://loosechange911.com/ , accesat la data de 23.01.2022. 

[9] Kate Tuckett, Conspiracy Theories.

[10] BBC News, 9/11: Conspiracy theories still surround the September 11 attacks, disponibil la adresa de internet https://youtu.be/FgpYLFrk0pQ , accesat la data de 23.01.2022.

[11] Chip Berlet, Toxic to Democarcy: Conspiracy Theories, Demonization, Scapegoating, p. 5.

[12] Norman Storm, Conspiracy Theories: Top 20 Conspiracy Theories, Kindle Edition, 2017, p. 18. ¹⁴ Norman Storm, Conspiracy Theories: Top 20 Conspiracy Theories, p.17.

[13] Can Ermintan, “9/11 as a Conspiracy Conundrum”, Academia.edu, disponibil la adresa de internet https://www.academia.edu/20099393/9_11_as_a_Conspiracy_Conundrumsm=b , accesat la data de 24.01.2022.