Autor: Victor Arvunescu
Luăm următorul scenariu, care cu siguranță ți-a ieșit în calea ta virtuală. Scrollezi liniștit, ca tot utilizatorul de rețele sociale, lista interminabilă de poze, statusuri și vieți perfecte ale altora când, deodată, îți apare o poză cu un copil pe patul de spital. Hopa! Imaginea trezește imediat compasiunea din tine care activează și mecanismul atenției. Așa că citești textul. Și afli că acel copil suferă de o boală rară și are nevoie imediată de ajutor. Mai citești puțin anunțul și găsești și un cont bancar unde poți vira o sumă de bani. Donezi și speri că banii tăi pot ajuta la recuperarea copilului.
Trece o perioadă scurtă de timp și te afli în aceeași situație. În timp ce îți iei doza zilnică de noutăți virtuale dai de un anunț asemănător. Poza e aceeași, doar că diferă numele și boala copilului. Până și contul bancar e același. Simți că ai fost țepuit în clipa aia, așa-i? Ghinion!
Un exemplu de scam pentru donat via mail odată cu dezastrul nuclear de la Fukushima
Genul ăsta de donații fake se întâmplă zilnic în mediul online. Copii bolnavi sau nevoiași care au nevoie de bani, bătrâni care strâng bani pentru nevoile de zi cu zi, familii fără o casă care cer sprijin. Și deși nu trebuie să excluzi că astfel de cazuri pot fi reale, iar unii oameni chiar au nevoie de ajutor, ne-am gândit să îți arătăm aspecte-cheie la care să fii atent atunci când ai dubii că o donație e falsă.
O operațiune de scam dezvăluită de firma de securitate cibernetică Kaspersky. Banii erau ceruți prin PayPal pentru, în aparență, salvarea animalelor
Donație sub formă de loterie sau invers?
A dona înseamnă „A face o donație, a dărui un bun, a trece, printr-un act oficial, în posesia unei alte persoane sau instituții, fără să primească ceva în schimb”. Totul bun și frumos în explicația asta. Atunci când donezi spiritul civic își este boost-uit, stima ta de sine crește, iar partea emoțională a personalității tale e foarte mulțumită de ce ai făcut. Pe toate astea și nu numai se bazează oamenii care vor să îți ia banii prin donații. Iar unii chiar ajung să găsească metode inventive să îți ia banii. Cum a fost băiatul ăsta care s-a dat drept preot ca să ia cât mai mulți bani cu putință.
Campanie de strâns fonduri pentru cazinoul din Constanța. În 2019, a fost deschis dosar penal pentru acest caz
Un caz în care românii au fost păcăliți să doneze pentru înmormântarea unui preot. Preotul respective murise însă de un an
În România am avut parte recent de un caz de loterie ambalată sub formă de donație. Sună smart, nu? Platforma chiareu.ro inițiase o campanie prin care erai îndemnat să donezi pentru Institutul Cantacuzino, iar în urma acestei donații să intri într-o tombolă pentru un apartament. Până aici un mare „Așa da!”.
Pentru un euro donat era posibil să ajungi să iei o casă în nordul Bucureștiului. Super deal! Oamenii au donat, în speranța că fac un bine și primesc și un bun, doar că nimeni nu a citit textul ăla mic din josul paginii. În care se spunea că o parte din donații se duceau către Institutul Cantacuzino, o parte către premiu și o altă parte către influencerii care au promovat campania.
Mare tam-tam ce s-a iscat pe netul românesc după ce s-a aflat situația asta. Au existat multe voci critice după ce informația a ieșit la iveală. Cristina ICH, una dintre influencerițele care au promovat campania, chiar a spus că s-a comportat ca o „mahalagioaică” atunci când internauții o atenționau că ceea ce promovează e o donație fake. Iar Bogdan Cârcu, omul din spatele platformei chiareu.ro, a declarat cu nonșalanță că totul a fost o loterie, nu un fundraising, totul sub umbrela unui act de caritate. Pentru că nu ar fi putut să îi stimuleze altfel pe donatori decât cu un premiu mare. Ce bine cunoaște tipul ăsta cum sunt românii. De altfel, familia lui Cârcu chiar deține o instituție financiară nebancară prin care se pot acorda credite societăților comerciale. Coincidență? Eu nu cred.
La ce să fii atent când faci o donație
Sub titlul „Lupt pentru David” a fost derulată o campanie falsă de donații. David exista, avea probleme, doar că alții i-au folosit necazul în interes propriu, după cum a scris Gazeta de Sud
Genul acesta de donație, dar și altele care nu au intenții bune în spate, îți arată ce mecanisme și cârlige folosesc profitorii pentru a ajunge mai repede la banii tăi. Un exemplu excelent aici poate fi și cazul Pro TV și al câtorva vedete de-acolo. Le-au fost folosite numele pentru pagini false de Facebook și o eventuală strângere de fonduri în numele lor.
În primul rând, în cazul unui așa-zis copil bolnav, prin felul de a comunica, se apelează foarte mult la presiune emoțională. O poveste a unui om cu probleme grave, care e ilustrată cu imagini nu tocmai clare și care abundă în informații lacrimogene e genul de trigger la care trebuie să fii atent. Pozele și textul, uneori scris parcă în grabă, au menirea să te facă să acționezi din instinct, fără să analizezi critic întâmplarea. Nu acționa așa. Nu fi ca restul.
Apoi, pe aceeași filieră emoțională, cei care îți vor banii spun că scopul lor e aproape împlinit. Asta te va trigger-ui și mai mult să donezi, ca să ajuți și toți banii să fie strânși în timp util. Numai că acesta este iar un alt semn de întrebare pe care ar trebui să ți-l pui. Nevoia urgentă a cauzei de a avea banii trebuie să te pună în gardă.
Un alt exemplu de strângere falsă de fonduri pentru un copil bolnav de leucemie. A fost o înșelăciune de peste 27.000 de euro
Mai mult, implicarea în cauză a unor nume cu rezonanță locală sau chiar internațională, cum ar fi Institutul Cantacuzino, e iarăși un semn de întrebare pe care ar trebui să îl adresezi. Asta te învață și ghidul ăsta. De ce ar avea nevoie Institutul Cantacuzino de bani? Cine sunt promotorii cauzei? Ai încredere în ceea ce promovează? Crede și nu cerceta chiar e o mare minciună.
Poate cel mai important aspect care ar trebui să îți trezească suspiciuni în legătură cu o donație fake este acela legat de contul tău bancar. Nu e normal ca cel căruia vrei să-i donezi să-ți ceară datele cardului tău bancar. Dacă ajungi să cazi în plasa asta și completezi datele pe ceea ce pare a fi o pagină de încredere, atunci riști să ajungi o victimă a fenomenului de phishing. Prin care așa-zișii beneficiari ai donației tale „pescuiesc” datele cardului și se folosesc de banii pe care îi ai disponibili pentru alte scopuri.
Victor Arvunescu este jurnalist cu experiență de aproape un deceniu în presă sub toate formatele ei, de la video până la print. S-a specializat pe descoperit poveștile industriei muzicale din România, iar în proiectul Adevărul gol-goluț! ne va ajuta să ne ferim de dezinformări.