Sursa: captura video din https://www.youtube.com/watch?v=2efpci_N2s8&t=59s
Autor: Andreea Pocotilă
La o întrunire din 16 august 2021 a consiliului unei școli din districtul Talawand, orașul Oxford, statul Ohio din SUA, la finalul discuțiilor, sunt invitați să-și exprime punctul de vedere membrii din audiență: elevi, profesori, membri ai comunității locale. A treia persoană din public care preia microfonul se prezintă ca „dr. Shaun Brooks, PhD, Oxford” și spune că a publicat 43 de articole și cărți și că a studiat medicina umană timp de 21 de ani. Apoi începe un delir împotriva vaccinurilor anti-Covid. Spune că vaccinații vor muri în viitorul apropiat (între șase luni și trei-cinci ani), că toți cei care s-au vaccinat au făcut cheaguri de sânge, că milioane de oameni au murit deja de la vaccinuri, că vaccinul duce la infertilitate, că sângele celor vaccinați e toxic. „Nu mai sunteți o persoană umană, sunteți altceva”, conchide el.
Înregistrarea celor patru minute în care Shaun Brooks perorează împotriva vaccinurilor anti-Covid a fost publicată în august 2021 pe Youtube și preluată de mii de persoane. Înregistrarea a contribuit la proliferarea unor teorii conspiraționiste legate de vaccinuri, cea mai întâlnită fiind cea care potrivit căreia toți vaccinații vor muri în viitorul apropiat.
S-a răspândit informația că Shaun Brooks este de profesie doctor și că are un doctorat la prestigioasa universitate Oxford, din Anglia. În realitate, acesta a lucrat ca profesor de școală și de liceu, predând materii precum matematică sau fiziologie. Menționarea „Oxford” din prezentarea sa se referea la numele orășelului Oxford, din SUA. Sean Brooks este, astfel, un profesor de școală, și nicidecum un doctor în medicină. Titlul de doctor cu care s-a prezentat se referă la faptul că are un doctorat, și nu că ar profesa ca medic. Iar doctoratul său, obținut la Universitatea Walden din SUA, este în educație, nu în medicină. Nimic din pregătirea sa nu a avut vreo legătură cu domenii precum imunologie sau virusologie, care i-ar fi dat autoritatea să expună o părere de expert pe tema vaccinurilor. Niciunul dintre articolele și cărțile sale nu vizează domeniul medical, ci subiecte precum violența în școli și alte probleme ce țin de educație.
Nu a contat că Sean Brooks nu a adus nicio dovadă pentru afirmațiile sale, nu a prezentat niciun studiu, niciun fel de cercetare. Nu a contat nici că Sean Brooks nu era în sală în calitate de expert invitat, ci a vorbit la sfârșitul conferinței, când publicul a fost invitat să ia cuvântul. Era doar un spectator, ca toți ceilalți.
După ce imaginile au devenit virale, enervat că tot era numit „expert Oxford”, Sean Brooks a ieșit public și a scris că nu este doctor în medicină și că nu are nicio legătură cu Universitatea Oxford:
„Pentru numele lui Dumnezeu! Nu am un doctorat de la Universitatea Oxford. Am un doctorat în educație și știu să citesc. Locuiesc în Oxford, Ohio. Școala era fostul meu liceu. Asta e tot. Nu sunt un doctor”.
Toate exagerările și acuzațiile profesorului de liceu pe care Internetul l-a transformat în expert au fost demontate de echipe de medici și de specialiști în verificarea informațiilor.
Dar fragmentul video a continuat să se rostogolească, pentru că oamenii au crezut că află informații importante pe baza cărora pot lua deciziile corecte pentru sănătatea și viața lor.
Halatele albe și încrederea publicului în ele
Încrederea pe care o au oamenii în experți a fost exploatată de-a lungul anilor de industrii întregi. De exemplu, la sfârșitul anilor 1980, industria de tutun a căutat experți care erau de acord să promoveze ideea că fumatul nu e dăunător pentru sănătate, într-o operațiune numită Proiectul Halatelor Albe (The White Coat Project).
Sursa: captura video din https://www.youtube.com/watch?v=2efpci_N2s8&t=59s
Detractorii schimbărilor climatice au apelat și ei la metoda experților, când peste
30.000 de specialiști americani au semnat o petiție care stipula că omul nu e dăunător pentru mediu. Dar o analiză mai atentă a semnatarilor arăta că aveau pregătire în foarte multe domenii, dar nu și în cel al mediului.
De menționat aici este și episodul promovării de către fostul președinte al SUA, Donald Trump, pe conturile sale de social media, a unei doctorițe care susținea tratamentul cu hidroxiclorochina, substanță despre care Trump afirmase că e un posibil leac pentru noul coronavirus. Clipul distribuit de Trump, ulterior cenzurat de rețelele de socializare, înfățișa un grup de persoane în halate albe, în fața Curții Supreme, care militau împotriva vaccinurilor ant-Covid.
Lucrurile s-au complicat însă puțin pentru Donald Trump după ce s-a aflat că doctorița care apărea în prim-plan în video afirmase în trecut că medicii fabrică medicamente din sânge de extraterestru sau că infertilitatea unor femei se explică prin faptul că au făcut sex cu demoni.
Cum să te ții departe de falșii specialiștii
Prima regulă: un expert într-un domeniu nu este automat expert într-un alt domeniu. Un oftalmolog, de exemplu, nu are nicio pregătire care să îi permită să facă afirmații despre vaccin. Exact din același motiv n-am prea vrea să ne opereze la ochi un imunolog.
O altă regulă la fel de importantă: studiile unui expert trebuie să fie verificate de alți experți din același domeniu pentru a avea valoare de cercetare. Acest aspect este foarte important atunci când persoana care transmite informații despre vaccin chiar este doctor, și chiar lucrează într-un alt domeniu care are legătură cu vaccinurile. Dacă afirmațiile sale nu au în spate o cercetare și niște date științifice, e un prim semn de întrebare. Dacă există astfel de date, dar ele nu au fost verificate de alți specialiști, e un indiciu că ar trebui să privești cu suspiciune afirmațiile sale.
Astfel, când întâlnești o știre în care este citat un expert și afirmațiile sale îți ridică semne de întrebare, caută informații despre biografia lui. Unde a studiat, în ce domeniu? Are legătură domeniul său de pregătire cu cel despre care face afirmațiile respective? Au fost articolele sale științifice publicate în urma verificărilor muncii sale de către colegi din același domeniu (peer review)?
Uneori se confirmă că expertul chiar are pregătirea necesară, dar vorbele sale sunt scoase din context sau complet răstălmăcite.
În luna septembrie a acestui an, a circulat în online informația că un directoarea Centrului Național al Australiei pentru Cercetări și Supraveghere în domeniul Imunității din Sydney, Australia, Kristine Macartney, ar fi spus în fața instanței că vaccinații iau și transmit Sars-Cov-2 de 13 ori mai mult decât nevaccinații și că vaccinurile sunt periculoase pentru femeile însărcinate.
Dovada celor care au răspândit această știre era o transcriere a ceea ce ar fi declarat Macartney în fața judecătorilor. Transcrierea s-a dovedit însă falsă, iar expertul și instituția pe care o conduce au dezmințit știrea falsă.
În aceeași notă e relevant și exemplul unei broșuri care a circulat la protestele împotriva restricțiilor din toamna acestui an, din București. Pagini întregi cu manipulări și referiri la presupuse cipuri din vaccinuri, toate puse în gura unor experți. Dar, la o verificare mai atentă, s-a dovedit fie că specialiștii citați nu spuseseră acele lucruri.
Astfel, dacă verificările tale confirmă că persoana respectivă chiar este un expert în domeniu, asigură-te că ea chiar a spus lucrurile respective și nu i-au fost puse vorbe în gură.
*Andreea Pocotilă este absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea București (2005), lucrează în presă din 2004. A fost reporter special la Evenimentul Zilei și România Liberă, reporter și editor la VICE România.
