Autor: Guist(Girbau)Ioana Nora
Multi dintre noi citeam in luna noiembrie stiri despre o pana care urma sa aiba loc si sa tina doua saptamani, in momentul acela poate nici nu stiam ce insemna,cum se va manifesta acest fenomen.
De unde a inceput toata aceasta isterie?
Isteria a pornit de la declarațiile ministrului austriac al Apărării, Klaudia Tanner, care a avertizat la începutul lunii octombrie doar cu privire la faptul că „posibilitatea unui black-out trebuie luată in calcul.”
Aceasta a facut o postare pe reteaua de socilizare Instagram.postare care a adunat doar 213 aprecieri si 6 comentarii dar a generat foarte multe stiri care nu au transmis ceea ce a vrut sa fie transmis in acesta postare,majoritatea doar au preluat doar partea in care suntem avertizati ca va avea loc acest eveniment dar nu au mai specificat ca este doar o avertizare.

Declarațiile au fost urmate de o campanie în care a fost implicată armata austriacă, pentru a crește gradul de conștientizare a populației asupra pericolului.
Un „blackout” descrie o defecțiune de lungă durată a sistemului energetic la nivel european, în care brusc nimic nu mai funcționează,mai simplu o pana de curent de lunga durata.
O data cu apartia acestei postari toate site-urile au preluat acesata stire.Principalalele intrebari erau cat va dura si cand va fi acesta pana de curent?

Astfel la o simpla cautare prima stire apare cea a site-ului stirilor ProTv unde este preluata declaratia ministrului austriac doar ca aici este precizat ca toata acesta campanie este facuta pentru a face populatia sa constientizeze dar sa si fie pregatiti daca asa ceva se va intampla.
Ne este prezentat si sloganul campaniei ”Ce e de făcut când totul se oprește” și se explică oamenilor ce măsuri trebui luate în caz de pană de curent. Printre acestea, să cumpere hrană pentru câteva zile, combustibil, lumânări, baterii și apă de băut. De asemenea, oamenii sunt sfătuiți să stabilească, cu membrii familiei și prietenii, un punct de întâlnire și să încerce să colaboreze cu vecinii.
Sunt folosite si cateva argumente care anticipeaza acesta pana de curent.Ne este specificat faptul ca nu ar fi prima oară în istorie, s-a mai întâmplat în 1989, în Quebec, Canada.Pentru acesta autoritățile nu au confirmat niciodată cauza, au sugerat că au fost cauza tehnice sau o supraîncărcare din cauza consumului prea mare.Tot aici putem gasi un alt argument care anticipeaza acest eveniment si anume: Conform presei naționale, nu este prima dată când armata austriacă a avut dreptate cu predicțiile. În 2017, oficialii vorbeau de o posibilă pandemie care să paralizeze lumea în următoarea decadă, ceva ce s-a dovedit, până la urmă, adevărat, după cum consemnează 20minutos.es.
In toate titlurile despre acest subiect pur si simplu ni se spune ca va avea loc acest eveniment,multi dintre noi poate nici nu deschidem aceste articole si citim doar titlu apoi transmitem informatia mai departe fara insa a citi si a avea toate detaliile concrete despre acest subiect la fel se intampla si cu site-urile care pur si simplu au dat copy/paste stirii fara sa aduca alte argumente sau fara sa verifice exact ceea ce vrea sa fi transmis.
O stire care totusi aduce si alte puncte de vedere este cea a celor de la Digi24.

In acest articol ne este precizat inca din primele raduri de unde apornit acesta stire,precizand exact ca este vorba despre un exercitiu de aparare civila organizat in Austria.Fata de celalte articole in care este prezentata doar perspectiva europeana aici putem gasi si ce poate face Romania pentru a evita o astfel de criza.Este cititat chiar si ministrul Virgil Popescu,acesta ne reaminteste ca in Romnaia a existat la inceputul anului 2021 o pana de curent in Vestul tarii si ca pentru a evita acest lucru am putea incepe sa marim capacitatea de productie.In comparatie cu alte articole aici primi un exemplu concret care a avut loc in Romania dar primim si o sugestie prin care sa marim productia si sa evita acesta pana de curent,cel putin pe teritoriul Romaniei.

La o alta cautare gasim o stire care preia acelas text dar aici gasim si indicatii cu ce ar trebui sa facem si ce sa avem pregatit in casa daca va avea loc acest eveniment.Ca si sfaturi: Oamenii sunt sfătuiţi să păstreze în permanență rezervorul automobilului pe jumătate plin, să cumpere lămpi portabile pe baterii, lumânări, extinctoare și sisteme de atenționare privind concentrația de monoxid de carbon.
Un alt sfat de urmat este să depozitați în gospodărie apă de băut, 2 l de persoană pe zi, pentru 3-5 zile, rezerve de hrană pentru 3–5 zile, medicamentele necesare pentru două săptămâni, dar şi bani în numerar.Si acum ne intrebam cum este anticipat cat va dura acesta criza?Oare se va intampla iarna sau vara?
In concluzie putem observa ca nimic nu este concret,calculat.Suntem sfatuiti ce lucruri,alimente sa avem in casa dar putem observa ca pentru fiecare ne este estima o alta perioada de timp pentru care sa ne facem stocuri.Daca ar fi existat detalii concrete despre acest eveniment sigur ar fi putut fi estimate mai exact lucrurire de care ar fi neoie pentru o perioada de timp bine determinata.Toate aceste detalii ne ajuta sa realizam ca nu exista date concrete despre acest eveniment ci sunt pur si simplu speculatii.
Exista si tari care au venit cu contra argumente,care au venit cu exemple concrete ca aceast eveniment nu I va afecta,putem lua aici exemplul Spaniei.

In articol ni se detaliaza faptul ca în Spania se asigură că acest lucru nu va fi posibil. Spania nu are un risc de blackout, nici prin capacitate, nici prin producție, nici prin distribuție. Capacitatea țării noastre de a genera energie electrică este de 107 gigawați (GW) pe zi. Nici măcar în timpul furtunii Filomena, când s-au consumat 42 de gigawați, nu a existat vreun risc de penurie. Centralele electrice generează de două ori ceea ce suntem capabili să consumăm în orice zi. Acest lucru înseamnă că nu există riscul unui colaps al unei generații și nici nu există riscul unui colaps nuclear, iar dacă o face, 10 surse diferite de energie sunt disponibile pentru a o susține în fiecare zi.
Unele companii de electricitate au amenințat că vor închide centralele nucleare. Chiar dacă mâine ar fi oprite indiferent de faptul că cei responsabili ar merge la pușcărie și apoi la ruină – vom avea în continuare hidroenergie, eoliană, fotovoltaică,alte surse regenerabile, turbine combinate și gaz.
Putem concluziona ca anticiparea acesei pene de curente nu a beneficiat de studii prin care fiecare tara sa isi prezinte sursele de producere a energiei electrice,sa existe studii in care sa se analizeze cat consuma fiecare tara versus cat produce astfel pur si simplu a fost lansata o avertizare care a fost transformata intr-o stire.
Fara sa vrem stirile false ne afectează viața mai mult decât credem și decât vrem să recunoaștem. O parte din convingerile noastre sunt sustinute de articole, imagini, video-uri, care, odată ajunse în mediul online ne fac să reacționăm impulsiv, uneori fără nici cea mai mică intenție de a verifica și evalua veridicitatea conținutului, credibilitatea sursei sau originea materialului respectiv. Pur si simplu distribuim pentru că ne impresionează.
Contextul pandemic, care a fost principalul generator al știrilor false, a dus la multiplicarea mecanismelor de combatere a fenomenului sub forma unor parteneriate public-private.
La nivelul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice au existat inițiative de reglementare a fenomenului, iar companiile de social media au întreprins măsuri de eliminare a conținutului fals și de închidere a unor pagini asociate coagulării maselor de protestatari.
Parlamentul European a înfiinţat o comisie specială pentru contracararea unor astfel de campanii
Comisia a încercat să afle în ce domenii sunt răspândite astfel de informaţii false. Unul dintre sectoarele preferate de cei care influenţează opinia publică s-a dovedit a fi cel al alegerilor.
Cei mai importanţi parteneri ai UE în această luptă sunt marile trusturi online precum Facebook, Twitter şi
Google. UE intenționează să le oblige pe acestea să intervină mai decisiv împotriva dezinformării şi să accepte accesul unor analişti la datele stocate de giganţii virtuali.
“Platformele trebuie să devină mai responsabile, să poată fi trase la răspundere şi să acţioneze mai transparent”, a declarat la un moment dat un oficial UE.
În decursul timpului au fost derulate campanii de conștientizare a populației, deopotrivă de către factori publici și privați, utilizatorul final având la dispoziție instrumente de fact-checking și de raportare a elementelor de fake news dar din pacate multi dintre noi nu dam importanta verificarii unei stiri,pur si simplu o citit si o si transmitem mai departe fara sa stim cat de adevarata este.
Biblografie:
ww.digi24.ro/stiri/economie/energie/este-posibila-o-pana-de-curent-uriasa-la-nivel-european-care-ar-fi-cea- mai-vulnerabila-regiune-a-Romaniei; lienforum.org/2021/11/03/adevarul-despre-pana-de-curent-din-europei; https://www.antena3.ro/actualitate/ce-este-blackout-618480 https://www.euroweeklynews.com/2021/11/10/spain-and-the-blackout-that-austria-is-warning-europe-about ttps://geodef.net/blackout-un-fake-news-care-a-pus-europa-pe-jar
