Autor: Bălescu Teodora-Alice
Este unanim acceptat că trăim într-un secol al vitezei și al evoluției tehnologiei, iar aceste caracteristici se răsfrâng asupra mai multor domenii de activitate, printre care și asupra felului în care circulă informațiile. Spre deosebire de generațiile dinaintea noastră, accesul la informație a devenit mai facil, iar sursele de informație sunt multiple, lucru care oferă posibilitatea indivizilor de a selecta informația din sursa dorită sau de a compara mai multe surse. Însă caracteristica vitezei nu se manifestă doar asupra modului de distribuire a informațiilor, ci și asupra asimilării acestora, pentru că există oameni sau categorii de oameni care asimilează știrile pe moment, fără a fi dispuși să controleze mai multe surse. Însă acest lucru va fi detaliat pe parcursul acestui eseu, fiind o caracteristică psihologică asupra căreia s-au efectuat mai multe studii. Cert este că volumul de informație, dar și de surse de știri este unul mare, iar acest lucru poate crea un context favorabil pentru răspândirea știrilor false în mod intenționat sau neintenționat, doar din dorința de a informa mai departe.
Analiza fenomenului de informare falsă s-a dezvoltat în timp, urmând mai multe studii și cercetări, însă pentru o înțelegere mai concretă a acestui domeniu este necesară o contextualizare a termenilor cu care acest domeniu operează. Găsim definiții ale termenului de fake-news în dicționare, așa încât ar fi ușor să înțelegem că reprezintă o formă de informații false răspândite, însă procesul de a disemina știri care nu sunt adevărate sau reale a căpătat diferite forme, care ulterior au fost consemnate sub diferiți termeni.
Aleg să încep cu unul dintre cei mai cunoscuți termeni, folosit uzual și în limba română, și anume dezinformarea, care reprezintă o informare falsă în mod deliberativ, creată sau diseminată cu scopul de a face rău. Cei care produc dezinformarea au cel mai adesea motivații politice, financiare, psihologice sau sociale. Cei de la Harvard Kennedy School[1] au creat un astfel de glosar pentru a oficializa termenii necesari în domeniul de Information Disorder, adică termenii de bază prin care informația poate fi transmisă incorect.
Spre deosebire de dezinformare, informarea defectuoasă sau malinformation reprezintă tot o formă de a publica știri cu scopul de a face rău, în special cu informații private, însă pentru a strica reputația cuiva sau a ceva, deci un scop aplicat asupra unui personaj sau obiect țintă. Termenul de misinformation este tradus în limba română tot ca dezinformare, însă desemnează o informație falsă, însă fără a avea scopul de a face un rău. În această categorie se încadrează oamenii care nu știu că o informație este falsă, însă o distribuie pe paginile de social media în încercarea de a fi de ajutor celorlalți. Și nu tocmai recent a apărut și termenul de trolling, care înseamnă actul de a posta în mod deliberativ un conținut menit să ofenseze membrii unei comunități online, să provoace cititorii sau să întrerupă conversații. Astăzi, termenul de troll este folosit cel mai des pentru a face referire la o persoană care îi hărțuiește sau îi insultă pe ceilalți în mediul online. Pe de altă parte, a fost folosit de asemenea pentru a descrie conturi controlate de oameni, dar cu activități asemănătoare roboților.
Teoretizarea termenului de fake-news este una mai complexă, motiv pentru care am ales descrierea lui în ultimă instanță. Conform unui articol de cercetare al SAGE Journals, termenul de fake-news are drept oponent termenul de real news și include sub umbrela sa șapte tipuri prin care se manifestă, cu precădere în mediul online, iar acestea sunt: știrile false, conținutul polemic, satira, raportarea greșită, comentariile, informația persuasivă și jurnalismul cetățenilor. Acestea reprezintă forme de răspândire a informațiilor, oficiale sau mai puțin oficiale, dar care pot influența opinia publică. Conform cercetătorilor, este dificil să ne raportăm la fake-news doar în dimensiunea oferită de o definiție, adică la știri reale sau false, pentru că definirea realității este mai complexă de atât și pentru că asta ar presupune stabilirea unei realități absolute, care la rândul său trebuie confirmată printr-un consens colectiv. Articolul contrazice teorii precedente, spre exemplu ale lui Allcott and Gentzkow, care pretind că fake-news se bazează sau mai degrabă include categoria știrilor diseminate cu scopul de a face un rău.[2] În acest caz, după cum am văzut și în glosarul realizat la Harvard, nu toate formele prin care se pot răspândi știri false au la bază intenția de a face un rău, ci pur și simplu reprezintă o interpretare greșită a unui titlu sau a unei știri publicate.
În acest context, autorii introduc și termenii de comentarii și de jurnalism al cetățenilor pentru că reprezintă tot o formă de diseminare a informațiilor, însă fără vreo intenție negativă, dar cu același rezultat, de propagare a știrilor false prin caracterul lor repetitiv. Tot aici este inclusă și satira sau informația persuasivă pentru că acestea nu sunt forme de divertisment, în special în ceea ce privește satira, este tot o formă de a împărtăși informația, care poate ajunge la public în mai multe forme. Informația persuasivă, după cum se și numește, are rolul de a convinge, iar convingerea poate apărea prin caracterul repetitiv, prin distribuirea repetată a știrilor false, capcană în care pot cădea nu doar internauții, ci și jurnaliștii sau trusturile de presă.
Acest subiect are o însemnătate aparte pentru că se regăsește și în Strategia Națională de Apărare a Țării, respectiv în capitolul intitulat România – stat rezilient în fața amenințărilor, care asigură securitate şi prosperitate cetățenilor săi, în Art.49, unul dintre obiectivele urmărite este „îmbunătățirea nivelului de conștientizare cu privire la acțiuni ostile/de influență derulate în spațiul public prin intermediul mass-media clasice sau online sau a think-tank-urilor, dificil de gestionat atunci când apar şi factori noi cu impact în plan securitar, precum fake news, a căror sursă de proveniență este adesea, greu de identificat şi atribuit.” De asemenea, combaterea fake-news mai apare și la Art.115,[3] tot în contextul rezilienței societale, așadar reprezintă un obiectiv pentru securitatea națională pentru că are un impact semnificativ în rândul populației.
Pentru că România nu este ferită la rândul său de astfel de valuri de fake-news, am ales să prezint exemplul unei știri apărute spre sfârșitul anului 2021 și care se referea la o pană de curent masivă, valabilă pentru toată Europa, inclusiv în România și care va dura aproximativ o săptămână. Conform surselor de presă online, Europa va avea o mare problemă cu alimentarea de energie electrică. În următorii ani se va produce o pană de curent, de lungă durată, ce va provoca urmări teribile.[4] Acest subiect a atras atenția multor oameni și în special prin faptul că o pană de curent masivă reprezintă o chestiune de siguranță națională. În situația în care o pană de curent reală ar avea loc, în mod clar ar fi afectate sistemele de telecomunicații, transporturi, aprovizionarea, sistemele de încălzire, mai ales în contextul în care știrea a apărut în sezonul rece.
Dacă facem o analiză în primă instanță a felului în care aceste știri online sunt așezate în pagină, așadar formatul lor, putem observa cum titlurile sunt create în așa fel încât să fie de impact. Acesta reprezintă de asemenea, un mecanism pentru click-bait, însă în situația de față primul impact este de a instala un sentiment de nesiguranță. Articolele se prezintă cu titlul Pană masivă de curent în Europa! Este vizată și România! Nu vom avea energie o săptămână[5] sau Pana de curent uriașă, o posibilitate reală în România: ce regiune din țară ar fi cea mai vulnerabilă[6] sau Avertismentul care îngrozește Europa. Va urma o pană de curent ce va face ravagii pe „Bătrânul Continent. Dezastrul este inevitabil.7 Toate aceste titluri nu au elemente care să semnaleze vreo urmă de îndoială la nivelul articolului în sine, ci toate prezintă afirmații sigure, dar și o punctuație pe măsură; observăm prin semnele de exclamare siguranța, dar și ideea de alertă pe care o transmit.
În acest sens, cercetătoarea Lisa Fazio a dezvoltat un studiu însoțit de un experiment al cărui scop este distribuirea în mediul online a unui număr mai mic de fake-news-uri. Aceasta a plecat de la ipoteza că dacă oamenii s-ar opri încă de la titlu să se întrebe dacă afirmația respectivă este adevărată sau falsă, aceștia nu ar mai fi atât de predispuși în a distribui știrea respectivă. De aceea, a venit și cu ideea ca site-urile de știri să afișeze această întrebare și să îndemne cititorii la acest moment de punere la îndoială, la fel cum pe platforma de socializare Instagram apare întrebarea dacă ești sigur că vrei să postezi fotografia respectivă.[7] Acest moment de a te întreba dacă este adevărat sau fals a fost denumit cu friction și reprezintă un moment de conflict, mai exact o argumentare dacă am motive sau nu să consider că acel titlu este adevărat sau fals.
Interpretarea acestei știri drept adevărate se poate rezuma și la componenta emoțională și chiar făcând raportare la un eveniment din trecut. Conform studiilor în acest domeniu, dacă ne bazăm pe propriile emoții suntem mai predispuși să considerăm o știre adevărată ceea ce este de fapt una falsă. Cercetătorii au adus laolaltă două teorii conform cărora oamenii au tendința mai mult să creadă ceea ce corespunde valorilor mediului de care aparțin și ale oamenilor care îi înconjoară. De asemenea, propriile convingeri pot influența interpretarea știrilor. Oamenii tind să aleagă știrile care îi reprezintă sau care le confirmă anumite convingeri, deci adesea preferă ca presa să le spună ceea ce vor ei să audă, iar acest lucru devine convingător.
Denis McQuail (2010) vorbește în cartea sa despre felul în care este primită informația din mass-media și despre felul în care se așteaptă ca aceasta să aibă o influență asupra publicului. Prin felul în care informația este transmisă, aceasta sugerează și opinii despre subiectul dat, prin urmare este mai degrabă un formator de opinii, mai mult decât un formator de atitudini. De asemenea, mai vorbește și despre ideea de opinii și atitudini ca un tot unitar, un “pachet” care depinde la rândul său de contextul social în care un individ se află și despre influențele mediului asupra atitudinilor și valorilor sale.[8]
Pe de altă parte, acest studiu promovează și partea rațională și analitică pe care oamenii trebuie să o implice în citirea unei știri, iar dacă privim la exemplul precedent, chiar și în citirea unui titlu. De cele mai multe ori, conspirațiile și paranormalul s-au dovedit a avea mai mult succes în rândul masei cititorilor, iar dacă privim la știrea pe care am oferit-o drept exemplu, poate fi regăsită și drept o conspirație mondială.
Ca atare, trebuie privit și contextul în care această știre s-a răspândit. În legătură cu aspectul emoțional, știrea a apărut la finalul lunii octombrie 2021, deci în contextul în care mare parte a populației deja era într-o situație tensionată cauzată de răspândirea virusului Sars-Cov2, dar și de răspândirea știrilor false pe acest subiect. De asemenea, sezonul în care a apărut știrea este de interes pentru că oferă o justificare a reacției oamenilor, care la începutul sezonului rece sunt avertizați că va avea loc o pană de curent în întreaga Europa, însă nu se precizează exact în ce perioadă va avea loc această pană de curent, însă se sugerează că în viitorul apropiat, deci în timpul iernii, ceea ce înseamnă un risc crescut ca oamenii să rămână fără căldură, lumină, alimente și surse de comunicare în plină iarnă.
Această știre s-a dovedit a fi și o bună strategie de marketing în acest context pentru că mai mulți oameni au luat în serios știrea și s-au și aprovizionat în scurt timp cu diferite articole pentru astfel de situații extreme. Acest lucru îl putem observa într-un reportaj din Mehedinți, în care mai mulți oameni admit că se tem de o astfel de perioadă fără energie electrică și că vor să fie pregătiți, chiar dacă este adevărat sau nu. Aici, știrea a căpătat o altă formă, în care oamenii nu se mai întreabă dacă este o informație adevărată sau falsă, ci însăși ideea că ar putea rămâne fără provizii pentru o perioadă i-a alarmat. Întrebată cum se pregătește pentru situația aceasta, o doamnă admite următoarele: Iau în considerare acest scenariu, știți de ce? Merge?-bine, Nu merge?- nu le aruncăm, le mâncăm (conservele, tot). Unii nu cred, treaba lor! Nu mă interesează pe mine![9] Deci nu mai contează veridicitatea acestor știri, ci un principiu de siguranță. Alți oameni s-au aprovizionat cu lămpi cu gaz, iar alții se tem pentru viața lor, având dispozitive medicale care au nevoie de conectare la priză.
Acest val de fake-news pe marginea lipsei de energie electrică s-a rostogolit rapid și în mediul online, pe rețelele de socializare și pe canale de Youtube. La o primă căutare pe această platformă, apar mai multe video-uri ce aparțin unui canal numit Jokerul Virtual, în care de la titlu și până la conținut putem observa mai multe greșeli, dar și starea de alertă pe care încearcă să o inducă, prin majuscule și semne de exclamare. Dacă vom porni acest video, vom observa încă din primele secunde următoarea exprimare: Ministrul australiac al apărării avertizează cu privire la o posibilă pană de curent în toată Europa.[10] Această exprimare ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă mai mare decât titlul scris cu majuscule al materialului video explicativ, căci nu marchează clar diferența dintre Austria și Australia, ci ar părea o combinație între cele două.
Pe lângă volumul atins de aproximativ 75.000 de vizionări, cu un studiu prin comentarii putem vedea tendința oamenilor de a duce știrea într-o zonă de conspirație, căci există oameni care comentează cu nu cred că va fi o pană de curent accidentală, ci una programată. Iar ca în exemplul celuilalt tip de public, regăsim și comentarii în care oamenii mărturisesc că deja s-au aprovizionat cu baterii, conserve și alte articole care ar putea fi de ajutor în astfel de situații extreme. Astfel de exemplu reprezintă teoria cercetătorilor de la SAGE Journals, adică ceea ce ei numesc un jurnalism al cetățenilor,12 aici propagat și prin intermediul comentariilor.
De asemenea, oamenii au fost influențați și de titlurile știrilor în format breaking news care apăreau pe burtierele mai multor posturi de televiziune, însoțite de semnul exclamării, de exemplu Două vești înfricoșătoare: trebuie să ne pregătim provizii! Nu e de glumă.[11] În afară că titlul induce senzația de teamă, atrage atenția și reprezintă un semnal de alarmă, în partea de final asigură că nu este o glumă. Subiectul acestui black-out sau a lipsei de energie electrică vine asociat cu o altă problemă prezentă în societate, respectiv cu majorarea prețurilor facturilor, ceea ce induce din nou senzația că este un lucru adevărat. Oamenii fiind deja sub imperiul temerilor legate de majorarea facturilor, vor reacționa întocmai la auzul acestor știri despre o pană masivă de curent prin asociere. De asemenea, acest lucru creează și un culoar favorabil teoriilor conspirației, spunând că dacă există deja această problemă a majorării facturilor, de ce nu ar exista și acest black-out? Prin urmare, este considerat drept un fenomen care a avut precedent și există șansa de a se repeta, însă la o scară mai mare și poate mai profund.
Informarea greșită se poate face în mai multe moduri, după cum am văzut și în cadrul teoretic, intenționat sau neintenționat, cu sau fără scopul de a face rău cuiva, dar mai cu seamă prin conținutul știrilor în sine. În toată această avalanșă de știri despre un potențial black-out, au lipsit câteva întrebări esențiale despre care autorii articolelor sau ai știrilor pe posturile de televiziune nu au menționat multe lucruri. De aici rezultă că avem parte de o informație incompletă, iar singura care este in the spotlight este aceea conform căreia vom suferi o pană de curent într-un interval de la o zi până la o săptămână. Însă nu se menționează când anume este preconizată această criză energetică, în ce perioadă, de ce este atât de instabil termenul de la o zi până la șapte zile, ce anume determină această nesiguranță, cine a oficializat această știre, de ce reprezentanții acestui domeniu în România nu sunt informați în prealabil despre această situație de criză și prin urmare de ce nu au o explicație pentru aceasta. De asemenea, nu se precizează ce anume determină o astfel de pană de curent, de ce acum și nu într-un alt moment și ce anume creează convingerea că într-adevăr vom traversa o perioadă atât de critică.
Ulterior acestor știri, au apărut și articolele-replică la cele inițiale, prin intermediul cărora se clarifică mai mult cum anume au apărut aceste informații în spațiul public și de ce au fost interpretate astfel. După cum am precizat, informațiile în acest caz au fost incomplete și au scos la lumină o potențială criză energetică, însă fără să țină cont de realitatea acestui fapt. Informația reală a fost într-adevăr faptul că prima declarație în acest sens a fost emisă de Ministerul Apărării din Austria, a cărui reprezentant este doamna Klaudia Tanner. Atât în mod oficial, cât și pe rețelele de socializare, a fost lansată o campanie de conștientizare conform căreia oamenii ar trebui să fie pregătiți în caz de dezastre.
“O pană de curent este o întrerupere a energiei, a infrastructurii și a aprovizionării la nivel european- este un risc realist și, în același timp, subestimat. Prin urmare, scopul nostru este să îmbunătățim rezistența republicii noastre în ansamblu!”[12]
Ceea ce de fapt reprezenta o campanie socială de conștientizare a ajuns în presa românească cu titluri menite să alarmeze, iar acest lucru duce la o nesiguranță națională. Faptul că știrea a ajuns sub forma că Austria se pregătește de un black-out a fost doar un element scos din context care a creat reacții pe măsură. Încă un motiv pentru credibilitatea acestor știri la prima vedere a fost faptul că Austria reprezintă o țară importantă și de influență în Europa, iar acest lucru a însemnat încă o validare că acest eveniment este posibil. De asemenea, implicarea armatei în astfel de situații reprezintă încă un punct de încredere pentru cititori sau pentru publicul larg, astfel că multe titluri au menționat mobilizarea armatei pentru o situație de dezastru. Conform unui articol destinat fakenews de pe Europa Liberă, multe dintre postările și articolele de presă online cu privire la acest eveniment au atins un număr mare de cititori sau de urmăritori, spre exemplu știrea distribuită pe site-ul oficial Antena3 a ajuns la un număr de peste nouă milioane de utilizatori. În acest fel, s-a creat și posibilitatea distribuirii acestei știri, iar dacă privim cazul altei publicații online, ziarul Capital, această știre a atins un impact de aproximativ 200.000 de persoane și 1275 de distribuiri, iar la rândul lor, utilizatorii pot distribui postarea de pe contul altcuiva, deci se creează o reacție în lanț al felului în care acest tip de știri circulă și acaparează atenția publică. Acestea au fost doar două exemple din volumul impresionant de știri de acest tip, căci mai multe publicații au avut articole despre acest black-out fictiv și la rândul lor au avut parte de un număr mare de cititori.
Din păcate, știrile de tip fake-news se răspândesc mai repede și cu mai mult avânt decât știrile documentate și care prezintă contextul în întregime. De cele mai multe ori, psihologia titlurilor cu impact, de multe ori cu un format agresiv, au rolul de a capta atenția fără ca informația în sine să mai fie procesată. De aici și inițiativa de a lua un moment pentru a ne întreba de ce considerăm că titlul respectiv este adevărat. Conform studiului prezentat anterior, s-a demonstrat că această metodă funcționează în combaterea volumului de fake-news, timp în care nu are un efect semnificativ asupra știrilor adevărate. Acest lucru este de luat în considerare de fiecare dintre noi, căci distribuirea unei informații fără a proba conținutul chiar și cu tine însuți contribuie la amplificarea acestui fenomen de informare falsă.
Pe de altă parte, avem posibilitatea de a cerceta în surse diverse, de a traduce articole originale și de a căuta în profunzime acolo unde știrea nu pare în totalitate credibilă. În această arie putem proba cu câteva întrebări aparent generale, dar care ne pot spune dacă sursele sunt credibile. De exemplu, putem verifica dacă articolul respectiv are autor și dată a publicării, dacă implică citări sau alte referințe sau dacă include și un interviu. În prelungirea acestor lucruri, putem vedea care este trustul acestei publicații, de unde a fost preluată știrea inițială și eventual cui aparține și dacă ar putea avea o anume influență în diferite domenii. De cele mai multe ori și mai ales la începuturi fenomenul de fake-news a fost analizat în contextul politic pentru că apariția acestui termen duce la lipsa de credibilitate. Însă în prezent putem vedea influența manifestată în diferite domenii, de la politică la strategii de marketing.
Fiecare abordare de acest tip contribuie mai mult la o diseminare mai slabă a informațiilor false. După cum am observat în acest studiu de caz, informația poate fi parțial adevărată, însă scoasă din context poate crea efecte de proporții în societate. Din acest motiv, combaterea fakenews reprezintă atât o parte din Strategia Națională, cât și o sarcină individuală, la nivel micro, astfel că fiecare individ poate contribui la răspândirea știrilor corecte.
Bibliografie
Surse primare:
Fazio, L., Pausing to consider why a headline is true or false can help reduce the sharing of false news, Harvard Kennedy School, Misinformation Review, februarie 2020, disponibil la https://misinforeview.hks.harvard.edu/article/pausing–reduce–false–news/, accesat pe data de 28.01.2022.
McQuail, D., Mass Communication Theory, London, SAGE Journals, pp. 506-526, 2010, disponibil pe
https://books.google.ro/books?id=CvcvLsDxhvEC&pg=PA516&lpg=PA516&dq=denis+mcquai l+the+influence+and+effects+of+mass+media&source=bl&ots=CcJvy71p01&sig=ACfU3U1Dp NgQdmssCb4O8GgozecfqfcDQ&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwio043GkLb1AhVdgv0HHR7EByEQ6AF 6BAgnEAM#v=onepage&q=denis%20mcquail%20the%20influence%20and%20effects%20of% 20mass%20media&f=false, accesat pe data de 28.01.2022.
Molina, M.D., Sundar, S., Thai, L., Dongwon, L., “Fake News” Is Not Simply False Information: A Concept Explication and Taxonomy of Online Content, SAGE Publications, 2019, disponbil pe https://journals.sagepub.com/doi/epub/10.1177/0002764219878224, accesat pe data de 28.01.2022.
Wardle, C., Greason, G., Kerwin, J., Dias, N., Information Disorder: The Essential Glossary, Harvard Kennedy School, 2018, disponibil pe https://firstdraftnews.org/wpcontent/uploads/2018/07/infoDisorder_glossary.pdf?x25702, accesat pe data de 29.01.2022.
Surse secundare:
Despa, O., Fake-news cu pana de curent | Cum s-a transformat un exercițiu austriac întro dezinformare masivă, Europa Liberă România, Rubrica Fake U News, noiembrie 2021.
Canal de Youtube Exces de putere cu Oana Zamfir si Adrian Ursu, disponibil pe https://www.youtube.com/watch?v=P3XXWoenjBI, octombrie 2021.
Mehedințiul Meu, canal oficial de Youtube al site-ului https://www.mehedintiul–meu.ro/ , noiembrie 2021, disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=YOpOiJFp8e8&t=7s, minutul 1:24, accesat la data de 29.01.2022.
Canal de Youtube Jokerul Virtual, noiembrie 2021, disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=jKhp3x_WLhQ&t=44s, minutul 0:40, accesat la data de 29.01.2022.
Moisoiu, C.A., Pană masivă de curent în Europa! Este vizată și România! Nu vom avea energie o săptămână, Capital- publicație online, octombrie 2021, disponibil pe https://www.capital.ro/pana–masiva–de–curent–in–europa–este–vizata–si–romania–nu–vom–aveaenergie-o-saptamana.html, accesat la data de 29.01.2022.
Puiu, A., Pana de curent uriașă, o posibilitate reală în România: ce regiune din țară ar fi cea mai vulnerabilă, Playtech- publicație online, octombrie 2021, disponibil pe https://playtech.ro/2021/pana–de–curent–uriasa-o-posibilitate–reala–in–romania–ce–regiune–dintara–ar–fi–cea–mai–vulnerabila/, accesat la data de 29.01.2022.
Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024, disponibil pe
https://www.presidency.ro/files/userfiles/Documente/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_2 020_2024.pdf , accesat la data de 29.01.2022.
Comănescu, N., Avertismentul care îngrozește Europa. Va urma o pană de curent ce va face ravagii pe „Bătrânul Continent” Dezastrul este inevitabil, Evenimentul zilei Online, octombrie 2021, disponibil pe https://evz.ro/avertismentul–care–ingrozeste–europa–va–urma-opana–de–curent–ce–va–face–ravagii–pe–batranul–continent–dezastrul–este–inevitabil.html, accesat la data de 29.01.2022.
[1] Wardle, C., Greason, G., Kerwin, J., Dias, N., Information Disorder: The Essential Glossary, Harvard Kennedy School, 2018.
[2] Molina, M.D., Sundar, S., Thai, L., Dongwon, L., “Fake News” Is Not Simply False Information: A Concept Explication and Taxonomy of Online Content, SAGE Publications, 2019.
[3] Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024
[4] Comănescu, N., Avertismentul care îngrozește Europa. Va urma o pană de curent ce va face ravagii pe „Bătrânul Continent” Dezastrul este inevitabil, Evenimentul zilei Online, octombrie 2021
[5] Moisoiu, C.A., Pană masivă de curent în Europa! Este vizată și România! Nu vom avea energie o săptămână, Capital- publicație online, octombrie 2021
[6] Puiu, A., Pana de curent uriașă, o posibilitate reală în România: ce regiune din țară ar fi cea mai vulnerabilă, Playtech- publicație online, octombrie 2021 7 Ibidem, nota 5.
[7] Fazio, L., Pausing to consider why a headline is true or false can help reduce the sharing of false news, Harvard Kennedy School, Misinformation Review, februarie 2020
[8] McQuail, D., Mass Communication Theory, London, SAGE Journals, pp. 506-526, 2010.
[9] Mehedințiul Meu, canal oficial de Youtube al site-ului https://www.mehedintiul–meu.ro/ , noiembrie 2021,
disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=YOpOiJFp8e8&t=7s, minutul 1:24
[10] Canal de Youtube Jokerul Virtual, noiembrie 2021, disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=jKhp3x_WLhQ&t=44s, minutul 0:40 12 Ibidem, nota 2.
[11] Canal de Youtube Exces de putere cu Oana Zamfir si Adrian Ursu, disponibil pe https://www.youtube.com/watch?v=P3XXWoenjBI, octombrie 2021.
[12] Despa, O., Fake-news cu pana de curent | Cum s-a transformat un exercițiu austriac într-o dezinformare masivă, Europa Liberă România, Rubrica Fake U News, noiembrie 2021.
