Autor: Rusu Maria-Cristina
Fake news-ul online este una dintre cele mai mari amenințări la securitatea unei națiuni în prezent. Acestea creează tensiuni și neliniști sociale care impactează populația. Totodată, conform unui articol SRI, știrile false pot fi interpretate ca un tip de război informațional (război hibrid) care urmărește să dăuneze adversarului prin crearea și exploatarea vulnerabilităților și riscurilor care au o influență semnificativă asupra cetățenilor, economiei sau la nivel strategic, pentru a obține un nivel mai ridicat în încercarea de a aduce atingere valorilor de securitate naţională.
Pentru ca mass-media să genereze venituri din publicitatea online, trebuie să fie capabilă să atragă cititori pe site-urile lor web. Dacă publicarea unui document cu conținut slab ademenește utilizatorii, acesta aduce beneficii agențiilor de relații publice și îmbunătățește opinia publică. Accesul la veniturile din publicitate pe internet, polarizarea politică în creștere și popularitatea platformelor de social media, precum Facebook, au fost toate legate de răspândirea informațiilor false care concurează cu informațiile legitime.
În urmă cu două luni online-ul a fost împânzit de o știre legată de o posibilă pană de curent în toată Europa care ar fi durat 2 săptămâni. În contextul în care această informație s-a răspândit destul de repede în media românească, toți indivizii care o citeau au început să discute despre acest subiect în grupurile lor, dând informația mai departe. În acest caz, conform teoriei lui Thomas, dacă oamenii definesc situațiile ca fiind reale, atunci ele sunt reale în consecințele lor și astfel știrea legată de curent a devenit reală pentru o mare parte din populație.
Care este sâmburele de adevăr?
Totul a început de la campanie de averizare a armatei austriece asupra unei posibile pene de curent. Motto-ul principal al campaniei este „Ce să faci când totul se oprește” și își propune să conștientizeze publicul cu privire la pașii care trebuie urmăți în cazul unei pene de curent. Autoritățile sfătuiesc cetățenii să cumpere suficientă mâncare pentru a rezista câteva zile, precum și combustibil, lanterne, baterii și suficientă apă potabilă. O altă măsură eficientă este să organizezi o întâlnire cu familia și prietenii și să încerci să colaborezi cât mai mult cu vecinii.
Apoi, o postare a Klaudiei Tanner, ministrul Apărării din Austria, pe contul său de Instagram a făcut vâlvă în presă.

Sursă: Instagram
Traducere: O „pană de curent” este o întrerupere a energiei, a infrastructurii și a aprovizionării la nivel european – este un risc realist și, în același timp, subestimat. Prin urmare, scopul nostru este să îmbunătățim rezistența republicii noastre în ansamblu. La un eveniment major de la Viena, am adus acest subiect în prim-plan pentru 2.500 de vizitatori. O performanță live impresionantă!”
Cum s-a transformat în fake news?
Informația despre această pană de curent s-a transmis într-un timp extrem de scurt pe toate grupurile de Whatsapp, Facebook și alte rețele de socializare, dar și offline între cetățeni, acesta fiind principalul lor subiect de discuție în acele zile. Chiar și în magazine, se auzeau discuții între oamenii speriați de acest fake news care își făceau stocul de alimente, așa cum sa întâmplat și la începutul pandemiei.
În România nu a mai ajuns și informația că ministrul austriac al Apărării Klaudia Tanner a vorbit recent la un eveniment internațional de peste 50 de alte amenințări, toate ipotetice .
Sociologul Darie Cristea observă că „o știre care se referă de exemplu la modalitatea de producere a unui bun tehnologic care presupune o curiozitate mai mult intelectuală s-ar putea să nu fie foarte importantă pentru publicul de aici și să nu stârnească cine știe ce pasiuni.”. Ceea ce denotă faptul că românii sunt mult mai interesați de știri exagerate, adevăruri parțiale, accenturi rău voite, considerate cele mai complicate tipuri de fake news, decât de știrile care indică progrese pozitive.
Informația a ajuns distorsionată în presa românească și chiar validată de cele mai cunoscute canale de știri din țară:
Protv.ro: „Pană generalizată de curent care va afecta Europa. „Întrebarea este când va fi” – impact de 3,7 milioane din 124 de share-uri;
Romaniatv.ro: „Austria, scenariu sumbru pentru Europa: Urmează un ”blackout”. Am putea avea o pană de curent catastrofală” – impact de 1,53 milioane si 54 de share-uri
Dcnews.ro: „Austria, AVERTISMENT: Urmează un “Blackout”, o pană de curent catastrofală la nivel european. Plănuiți-vă să petreceți acasă un concediu de 14 zile”- impact de 2,6 milioane din 26.000 de share-uri.
Capital.ro: „ „Blackout” în Europa! Pană de curent uriașă. Armata a intervenit deja: Pregătițivă”- impact 200 de mii de persoane din 1275 de share-uri
Observatornews.ro: „Exerciţiu al Austriei pentru un posibil blackout. Expert în energie:
“Antrenamente pentru situaţii de criză, fiecare ţară are un calendar şi trebuie să facă”” – impact 1 milion de persoane din 1824 de share-uri
Aceste știri au obținut audiențe foarte mari prin metoda clickbait, oamenii fiind atrași sau curioși de ceea ce era trecut în titlu, aceștia fiind neliniștiți despre faptul că nu se iau măsuri cu privire la această catastrofă care urma a se fi întâmpla.
Credibilitatea știrilor de tip fake news variază în funcție de gradul de informare al individului, dar și de modul scrierii articolului. Dacă articolul are greșeli de tehno-redactare acesta are o credibilitate scăzută, dar și nivelul fake news-ului este un factor important în credibilitate, deoarece acestea pot fi o știre falsă sau una doar distorsionată. Pe de-o altă parte, Reuters Institute Digital News Report a realizat un raport privind presa din România. În topul celor mai puțin credibile trusturi de presă se afla:
Antena 3 despre care 35 % dintre români spun că nu au deloc încredere
RomâniaTv: 30% nu au încredere
Realitatea Tv: 25% nu au încredere știripesurse: 21% nu au încredere
Libertatea: 20% nu au încredere
O știre publicată de Antena 3 în data de 31 octombrie 2021, a atras mulți cititori:
Europa ar putea rămâne fără curent electric între o zi şi o săptămână. Armata din Austria pregăteşte populaţia pentru un “blackout” masiv. Din Austria vine o veste înspăimântătoare.
Ministrul Apărării, Klaudia Tanner, a avertizat că urmează, în foarte scurtă vreme, o avarie uriaşă în sistemul energetic european, care este interconectat.
Știrea poate fi catalogată ca fiind necredibilă chiar prin cuvintele folosite de autor, acesta folosind chiar în prima propoziție a articolului cuvântul înspăimântătoare pentru a atrage cititorii, fiind un cuvânt care poate impacta o mare parte a populației. În al doilea rând, Antena 3 se clasează pe primul loc în topul celor mai puțin credibile canale de știri din România.

Captură de ecran a site-ului Antena3.ro
Cu ajutorul site-ului crowdangle se poate observa că această știre a circulat destul de mult pe rețeaua socială Facebook, având peste 22 de mii de distribuiri, chiar pe paginile ce aparțin trustului Antena.
O altă știre publicată pe DCnews.ro abordează o modalitate prin care să își crească numărul de vizualizări. În cadrul titlului sunt adăugate cuvinte care stârnesc fie curiozitatea cititorului, fie alte stări, de exemplu furie, indignare, provocare. Aici autorul foloseste cuvântul catastrofală, un cuvânt cu conotații negative, cu ajutorul căruia exagerează, prin metoda clickbait. Impactul acestei știri a fost unul foarte mare, de 2,7 milioane din 26.000 de share-uri. Totodată, autorul foloseste cuvinte scrise cu caps lock pentru a adăuga o nota de dramatism situației. Propoziția Plănuiți-vă să petreceți acasă un concediu de 14 zile atrage mulțicetățeni să intre și să citească și restul știrii.

Captura de ecran a site-ului dcnews.ro
Știrile legate de o posibilă pană de curent au apărut și pe rețeaua de socializare Facebook, postate de diferite pagini care se dau drept pagini de știri serioase. Un bun exemplu este postarea facută de pagina Știri mondene, pe data de 1 noiembrie 2021, care a abuzat în titlu de cuvinte scrise cu caps lock pentru un efect de dramatism, dar și un exces de cuvinte cu încărcătură emoțională, care să stimuleze atenția și reacțiile cititorilor.

Captură de ecran postare Facebook
De ce este falsă această știre?
Austria nu a avertizat că o pană de curent la nivelul UE este iminentă sau inevitabilă, nici nu a prezis amploarea sau durata acesteia. Klaudia Tanner a afirmat doar că posibilitatea unei întreruperi de curent trebuie să fie „luată în calcul” atunci când a fost lansată campania de informare. Estimarea amenințărilor de securitate națională, anticiparea potențialelor crize și prevenirea acestora este o rutină zilnică pentru multe state, astfel încât diferitele instituții, autorități și cetățeni să fie conștienți de cum să reacționeze și de ce este de făcut. Terorismul, posibilele pandemii, dezastrele naturale, atacurile cibernetice masive, prăbușirea infrastructurii strategice și așa mai departe se numără printre pericolele/riscurile pentru care sunt calculate și pregătite – în România, de exemplu, se țin exerciții regulate care simulează un cutremur major, și campanii de conștientizare a publicului în care acesta este informat despre cum să reacționeze într-o astfel de situație. Înainte de virusul SARS-COV-2 de exemplu, posibilitatea unei pandemii a fost luată în calcul atât atat de oamenii de știință, cât și de guverne, unii dintre ei incluzând-o în riscurile lor de securitate; pregătirile personale pentru o astfel de pandemie au lipsit în multe locuri, dar există acum un set de măsuri adoptate de unele state – la nivelul UE
– pentru a reduce impactul unei crize similare în viitor. (Gomboș, 2021)
Concluzie
Răspândirea fake news-urilor în mediul online s-a amplificat în ultimii ani, iar presa online este din ce în ce mai citită. Mass-media generează venituri din publicitatea online, iar pentru a avea aceste venituri, trebuie să fie capabilă să atragă cititori. Accesul la veniturile din publicitate pe internet, polarizarea politică în creștere și popularitatea platformelor de social media precum Facebook au fost toate legate de răspândirea informațiilor false care concurează cu informațiile legitime. În acest sens, publicarea unor știri cu impact emoțional sau care creează stări de furie, știri exagerate, adevăruri parțiale, accenturi rău voite, considerate cele mai complicate tipuri de fake news, atrag mult mai mulți cititori decât știrile care implică progesuri positive ale societății.
Credibilitatea știrilor de tip fake news variază în funcție de gradul de informare al individului, dar și de modul scrierii articolului. Dacă articolul are greșeli de tehno-redactare acesta are o credibilitate scăzută, dar și nivelul fake news-ului este un factor important în credibilitate, deoarece acestea pot fi o știre falsă sau una doar distorsionată. Pe de-o altă parte, excesul de cuvinte cu mare impact emoțional, care stimulează atenția și reacția cititorului sau abuzul de funcția caps lock sunt alte semnale de alarmă în cazul unor fake news-uri. Informațiile sunt difuzate prin intermediul rețelelor sociale și al ziarelor online, precum și prin jurnalele de știri de televiziune. Impactul este ușor de cuantificat. Crowdtangle este un instrument care arată câți oameni citesc articole care au fost publicate online.
Știrea referitoare la posibila pană de curent în Europa a făcut înconjurul pământului la începutul lunii noiembrie anul trecut, dar în România informația s-a transmis eronat, și chiar validată de cele mai vizualizate canale de media online. Totul începuse de la campanie de averizare a armatei austriece asupra unei posibile pene de curent, dar în România nu a mai ajuns și informația că ministrul austriac al Apărării Klaudia Tanner a vorbit recent la un eveniment internațional de peste 50 de alte amenințări, toate ipotetice. Știrea s-a dovedit a fi falsă în cele din urmă. Drept urmare, autoritățile austriece nu discută despre un astfel de eveniment în viitorul apropiat și nici nu transmit mesaje apocaliptice, ci mai degrabă un simplu ghid de informare pentru a pregăti publicul în cazul unui astfel de scenariu. Subiectul a fost abordat inclusiv de site-ul de satiră Times New Român.
La momentul respectiv era cel mai discutat subiect pe social media, dar chiar și în offline, cetățenii tratând-o ca pe un adevăr și pregătindu-se de această „pană de curent” prin respectarea pașilor comunicați de ministerul austriac, astfel făcându-și provizii.
Bibliografie
Croitoru, G. (2021). Austria, AVERTISMENT: Urmează un “Blackout”, o pană de curent catastrofală la nivel european. Plănuiți-vă să petreceți acasă un concediu de 14 zile. DCNews.
https://www.dcnews.ro/austria–avertisment–urmeaza–un–blackout-o-pana–de–curentcatastrofala–la–nivel–european–planuiti–va–sa–petreceti–acasa–un–concediu–de–14zile_843752.html Gomboș, C. (2021). FAKE NEWS: Europa, în pragul unei pene catastrofale de curent. Veridica.ro. https://www.veridica.ro/ro/stiri–false/fake–news–europa–in–pragul–unei–penecatastrofale–de–curent
Hernández-Morales, A., & Hernandez, A. (2021). Europe’s energy freakout. POLITICO. https://www.politico.eu/article/europe–energy–crisis–pipeline–natural–gas–eu/
Newman, N. (2020). Romania. Reuters Institute Digital News Report.
Observator, R. (2021). Exerciţiu al Austriei pentru un posibil blackout. Expert în energie: “Antrenamente pentru situaţii de. Observator. https://observatornews.ro/extern/exercitiu–alaustriei–pentru–un–posibil–blackout–expert–in–energie–antrenamente–pentru–situatii–de–crizafiecare–tara–are–un–calendar–si–trebuie–sa–faca–443966.html P. (2021). Pana generalizată de curent care va afecta Europa. ”Întrebarea este când va fi”. . . protv.ro. https://www.protv.ro/utile/pana–generalizata–de–curent–care–va–afecta–europapericolul–este–subestimat–de–toti.html
Pana de curent, dezastrul ecologic, catastrofa naturală. Cum îi aruncă pe români lipsa de comunicare a statului în apocalipsa dezinformării. (2021). PressOne. https://pressone.ro/panade–curent–dezastrul–ecologic–catastrofa–naturala–cum–ii–arunca–pe–romani–lipsa–decomunicare–a–statului–in–apocalipsa–dezinformarii Popa, C. (2021). „Blackout” în Europa! Pană de curent uriașă. Armata a intervenit deja: Pregătiți-vă. www.capital.ro. https://www.capital.ro/blackout–in–europa–pana–de–curenturiasa–armata–a–intervenit–deja–pregatiti–va.html
SRI, (2021). Fake News #Awareness [Online] Disponibil la:
Tanner, K., [@klaudiatanner] (2021) postare disponibila la
Vasile, M. M. (2021) Austria, scenariu sumbru pentru Europa: Urmează un ”blackout”. Am putea avea o pană de curent catastrofală. Romania TV. https://www.romaniatv.net/austriascenariu-sumbru-pentru-europa-urmeaza-un-blackout-am-putea-avea-o-pana-de-curentcatastrofala_5933023.html
