C. Ioana*
Foto: „Dictatul Trianon”: „În seara zile de 4 iunie, toți ungurii din lume să aprindă Focul Unității” (Sursa foto: pestisracok.hu)
Textul lui Tamás Gáspár Miklós despre irelevanța unor producții exclusiv maghiare despre Trianon (apărut pe 29 iunie aici și tradus aici), admirabil din multe puncte de vedere, este o rara avis și nu ne spune, din păcate, nimic, nici despre atitudinea Budapestei față de chestiune nici despre atmosfera din statul vecin. Pentru a înțelege Ungaria lui Viktor Orban, acest material remarcabil nu are, din nefericire, valoare de întrebuințare.
Budapesta s-a opintit mult pentru 4 iunie 2020, s-a agitat, s-a scuturat, a plâns, a aprins focuri, a încercat să atragă atenția celor din jur și nu numai. Rezultatul a fost, practic, irelevant la nivel internațional sau chiar regional.
Dar, chiar și în această perspectivă, merită să consemnăm aici principalele eforturi pe care Budapesta, flancată harnic de „filiala FIDESZ din România”, adică UDMR, le-a consumat pentru acest eveniment.
Le vom contabiliza pe rând, dar vom sugera de la început atmosfera din Ungaria apropo de atitudinea populației față de Trianon.
94% dintre unguri: Trianonul este „nedrept și excesiv”
Foto: „Cea mai mare tragedie a Ungariei este Trianonul. Asta rezultă limpede dintr-o cercetare sociologică a Academiei de Știință Maghiare”.
De 100 de ani, toate guvernele ungurești, indiferent de culoare politică, conjuncturi, lideri sau context internațional, au blamat Trianonul și au acreditat ideea că toate relele Ungariei vin de acolo. Toată educația publică s-a făcut în acest sens…
În 2 mai 2020, s-a dat publicității în Ungaria rezultatele unui un sondajul de opinie telefonic privind Tratatul de la Trianon, efectuat la nivel național (mai 2020) pe un eșantion de 1.048 de persoane, realizat de către Grupul de cercetare „Trianon 100 MTA-Lendület”, al Academiei Ungare de Științe/MTA, cu participarea firmei de cercetare și analiză Soreco Research Kft(02.06.2020), în care 94% dintre unguri cataloghează acest act istoric drept „nedrept și excesiv”, trei din patru respondenți fiind curioși să afle informații conexe acestui eveniment istoric, întrucât constituie una dintre cele mai interesante perioade, aproximativ unul din cinci unguri având o rudă care locuiește în „Ungaria istorică”, 70-78% dintre respondenți avansând cele mai acceptate explicații pentru acest eveniment istoric: aspirațiile geopolitice ale Marilor Puteri care au câștigat războiul; aspirațiile de expansiune și cerințele teritoriale ale țărilor vecine și înfrângerea din Primul Război Mondial. Potrivit sondajului, 78% dintre unguri au afirmat că sunt mai mult sau mai puțin interesați de istorie (aici, aici, aici, aici și aici).
Rezultatele nu sunt deloc o surpriză.
Cum au pregătit ungurii Trianonul (2019-2020)
Semnalul a fost dat doi ani mai înainte, în 2018, la Conferința permanentă din Ungaria (MÁÉRT), când premierul Viktor Orbán a spus că s-au încheiat sute de ani de solitudine. Guvernul a inițiat unificarea transfrontalieră a maghiarilor în 2010, a introdus cetățenia dublă și a adoptat Ziua Unității Naționale.
Pe 8 martie 2019, Forumului Reprezentanților Maghiari din Bazinul Carpatic”/KMKF a cerut Parlamentului ungar și Guvernului ungar să declare anul 2020 ca fiind „Anul coeziunii naționale”/ Nemzeti összetartozás éve, în concordanță cu propunerea lui Kövér László, șeful legislativului ungar susținută de politicianul Fidesz Károly Pánczél (28.05.2019), președintele Comitetului Național de Coeziune. Pe 18 iunie același an, consemnăm anunțul din Monitorul Oficial Ungar/Magyar Közlöny (18.06.2019), potrivit căruia anul 2020 a fost declarat „Anul coeziunii naționale”/ Nemzeti összetartozás éve.
Pe 17 ianuarie 2020 are loc deschiderea oficială a „Anului coeziunii naționale”/Nemzeti összetartozás éve la Piarista Gimnázium, Általános Iskola és Óvoda, din localitatea ungară Mosonmagyaróvár, a cărui proclamare a fost decisă în Parlamentul ungar (18.06.2019), în prezența invitaților: Bence Rétvári, secretar de stat în Ministerul Resurselor Umane (Ungaria); István Árvay, primarul orașului Mosonmagyaróvár (Ungaria); Mónika Matus, directorul Școlii Primare „Albert Molnár” din Senec (Slovacia) și István Nagy, ministrul Agriculturii (Ungaria), care a inaugurat placa ridicată în spiritul anului tematic.
Cu ocazia „Anului coeziunii naționale”, Guvernul ungar a pregătit: reabilitarea a 609 monumente dedicate soldaților care și-au pierdut viața în Primul Război Mondial; lansarea a zeci de cărți privind acest război, jocuri pe calculator (tip Escape Room), aplicații dedicate comuniunii maghiare, dar și o serie de scenarii de film
Pe 29 februarie 2020, este consemnatădeclarația președintelui Parlamentului ungar, Kövér László, conform căreia Ungaria dorește să continue programul de unificare a națiunii fără modificarea granițelor „astfel încât să legăm viețile comunităților rupte de ale noastre ca și cum am trăi în interiorul unei singure granițe”.
Sunt importate aici și demersuri de abrogare a Legii din 1921 privind ratificarea dictatului de pace de la Trianon, făcute de diverse voci publice, asociații, politicieni: Toroczkai László (politician de dreapta, ziarist, fondatorul organizațiilor: Mișcarea Tinerilor din cele 64 de comitate/HVIM, Hunnia, primar al localității ungare Ásotthalom, fost vicepreședinte al organizației Jobbik, președinte al organizației “Mi Hazánk”/”Patria Noastră”) a declarat (17.01.2020) pe postul ungar HírTV că va iniția în Parlamentul ungar abrogarea Legii din 1921 privind ratificarea dictatului de pace de la Trianon; Dúró Dóra, Apáti István, Fülöp Erik, trei deputaţi independenţi care îşi desfăşoară activitatea politică sub culorile Mişcării “Mi Hazánk” (“Patria Noastră”, un partid ungar format din foşti membri ai partidului Jobbik) au iniţiat un proiect de lege în scopul abrogării legii din 1921 care ratifică Tratatul de Pace de la Trianon (02.03.2020).
Viktor Orban: „Nu numai că suntem în viață, dar ne-am și desprins cu strângerea unei încercuiri dușmănoase”.
Foto: Premierul Ungarei, Viktor Orban.
În mesajul discursului său despre starea națiunii (16.02.2020), premierului ungar, Orbán Viktor, a subliniat că: „La 100 de ani de la <sentința cu moartea> care a fost Tratatul de pace de la Trianon <suntem în viață și Ungaria este încă aici>”, adăugând: „Nu numai că suntem în viață, dar ne-am și desprins cu strângerea unei încercuiri dușmănoase”.
Detaliind realizările Ungariei din ultimii zece ani, Orban a spus că niciun deceniu din ultimii 100 de ani nu a fost caracterizat de o creștere sustenabilă, în paralel cu păstrarea echilibrului intern și extern. Toate acestea s-au realizat în condițiile menținerii inegalităților de ordin material la un nivel moderat, în comparație cu scara europeană, altfel spus de avantajele creșterii au putut să beneficieze pături largi ale societății.
În ultimii 10 ani “am mai învăţat că Europa nu se află la Bruxelles. Europa suntem noi, şi nu trebuie să ne conformăm elitei epuizate de la Bruxelles. (…) Mai înainte am crezut că Europa este viitorul nostru, astăzi ştim deja că noi suntem viitorul Europei” – a afirmat Orban. În concluziile sale, el a remarcat faptul că, în prezent, „Bazinul Carpatic” emană forţă, iar această forţă îşi are sursa în faptul că a fi maghiar este un lucru bun, înălţător şi promiţător. “Naţiunea noastră ştie că Ungaria este prima” – a mai declarat premierul ungar.
Utilizarea unor aplicații disponibile online a relevat următoarele aspecte analitice: cantitative, calitative și de sentiment ale discursului:
1. Analiza cantitativă: durata discursului – 25 de minute, stil descriptiv, împărțit în 9 părți, cea mai mare parte a mesajului fiind dedicată perspectivelor istorice și problemelor interne, direcționarea mesajului către publicul intern fiind evidențiată prin utilizarea frecventă a termenilor: popor, familie, copii, dezvoltare; preocupările tematice ale mesajului vizând: „Ungaria, Războiul Mondial, Tratatul de la Trianon, Bazinul Carpatic, Soros, rromii, inegalitățile sociale, forța de muncă, investițiile, tehnologizarea, diplomația militară, etc.”
2. Analiza calitativă: discursul are un caracter, predominant, populist, componenta socială deținând ponderea tematicilor (măsuri, planuri de protecție socială, demografice, etc.,utilizarea frecventă a pronumelor personale „eu”, „noi”, cifre și termeni precum „popor/familie/copii/regiuni”);
3. Analiza de sentiment: discursul este scris în manieră subiectivă, este nonironic și este caracterizat printr-o polaritate predominant pozitivă (optimistă), întretăiată de negații (dezacorduri exprimate în text față de unele subiecte interne și externe, utilizarea frecventă a persoanei întâi singular și plurar – eu și noi), cu 86% – grad de încredere;
4. Concluziile analizei de polaritate au evidențiat următoarele:
- s-au evidențiat în asociere cu termenii: premier ungar, producție, reducerea impozitelor, problemă, conducere, medalie de aur, identitate națională, investiții, decizii, patriotic, libertate politică, capacitate, performanță, abilitate, economie, justiție, starea națiunii, forint, grădinițe.
De asemenea, percepții negative au înregistrat cuvintele: amenințare, moarte, declin, companie multinațională, infertilitate, sentință, pământ, însemnătate, activ, cerere, proces în derulare, publicitate, insolvență, Europa, Primul Război Mondial, George Soros (7 apariții în text), Iugoslavia, pierderi, mașini.
- s-a conturat în jurul cuvintelor: Trianon (două intervenții: „dictatul de pace de la Trianon”; „la 100 de ani de la sentința de moarte de la Trianon, vă pot spune că suntem în viață și că Ungaria mai există”), creștin-democrat, unguri de etnie rromă, sat, eră, bogăție, armată, estimare, alianță, sistem, climat, național, acțiune, financiar.
Cuvintele cu un grad ridicat de vizibilitate în text, care au beneficiat de o percepție pozitivă sunt: Ungaria – cu ponderea cea mai mare (rank 1 și 31 de apariții), urmată de cuvintele: copil (21), guvern, premier și popor (20), graniță (16), țară (15), unguri de etnie rromă (13), național (11), familie, istorie, oraș, 100 de ani (10), Europa, lume, climat, justiție (9), UE, Bruxelles (8), succes (7), politică, legislație, prezent, soldat, serviciu (6), FMI, criză, consultare, națiune, oponent, producție, publicitate, stat (5), acțiune, bancă (4).
Ponderea cea mai ridicată în acest discurs au avut-o noțiunile abstracte (530 termeni), entitățile (184), expresii cantitative (58), limite temporale (45), alte expresii (17), noțiuni financiare (3).
Polaritatea subiectelor: 21 subiecte extrem de favorabile, 73 pozitive, 18 neutre, 26 negative și 5 extrem de devaforabile.
Polaritatea pe categorii de termeni: noțiuni abstracte/concepts – 20 extrem de favorabile, 57 favorabile, 15 neutre, 21 negative, 5 extrem de nefavorabile; entități/entities – 1 extrem de favorabilă, 16 favorabile, 3 neutre, 5 nefavorabile.
Din această analiză reiese caracterul speculativ al poziționărilor premierului ungar, în funcție de subiecte de interes conjuncturale pentru obținerea unor beneficii de imagine.
Discursul arată că strategia politicii externe a Ungariei se axează pe măsuri de creare a unui sistem politic, economic și de colaborare națională bazat pe impunerea intereselor maghiarilor din interiorul și din afara granițelor, precum și asumarea unei relaționări pragmatice cu state considerate anti-europene, guvernate după model autocratic.
Clopote, focuri, brâie și alte obsesii
Foto: Kelemen Miklós, autorul inițiativei cu bătaia concomitentă a clopotelor, la televiziunea ungară HirTV (Sursa: Hirtv.hu).
În 2 iunie 2020, este lansată inițiativa lui Kelemen Miklós, membru fondator al „Societății Trianon” din Ungaria, respectiv scrisoarea personală transmisă tuturor episcopilor din „Bazinul Carpatic”, potrivit căreia 15.000 de clopote vor suna în același timp pe data de 04.06.2020. Biserica Reformată continuă de ceva vreme această tradiție, însă cu această ocazie s-ar putea realiza o alianță națională prin intermediul clopotelor.
În aceeași zi apare inițiativa Centrului de Transport din Budapesta/Budapesti Közlekedési Központ/BKK (02.06.2020) potrivit căreia transportul public budapestan se va opri pentru un minut la comemorarea a 100 de ani de la Dictatul de pace de la Trianon. În declarația BKK se amintește că primarul Budapestei, Karácsony Gergely, a cerut, anterior, populației capitalei să se oprească pentru un minut, pe data de 04.06.2020, la ora 16.30, pentru a-și aminti împreună de Trianon, la acel moment, când vehiculele se vor opri, pasagerii vor putea asculta o comemorare de un minut privind acest eveniment istoric.
Cu o zi înainte, pe 1 iunie 2020, este lansată Inițiativa „Asociației de Cercetași Maghiari din Ucraina Subcarpatică”/”Kárpátaljai Magyar Cserkészszövetség” (01.06.2020) privind aprinderea <Focul Coeziunii Maghiare>„/ „Összetartozásunk Tüzé” în data de 04.06.2020, orele 20:20, cu recomandarea: „Dictatul de la Trianon: în seara zilei de 4 iunie, fiecare maghiar din lume să aprindă o făclie;
Inaugurarea, pe 04.06.2020, a unui brâu de 121 de steme ale unor orașe ale „Ungariei Mari”, ce va fi amplasat pe frontispiciul Parlamentului din Budapesta este și ea parte a comemorărilor.
Un element important a fost și adoptarea, la 04.06.2020, în cadrul Parlamentului ungar, în cadrul unei ședințe festive (în care Opoziția nu a luat cuvântul), a unei „Declarații politice privind protecția identității naționale”, care a fost inițiată de către „Forumul Reprezentanților Maghiari din Bazinul Carpatic”/KMKF (adoptată la 28.05.2020 ca „un apel privind apărarea dreptului la identitate națională”). Semnatarii apelului atrag atenţia parlamentelor naţiunilor din Europa Centrală şi de Est – incluzându-le şi pe cele din Bazinul Carpatic – să iniţieze în comun, pe lângă ONU şi organismele internaţionale europene, recunoaşterea dreptului la identitate naţională ca drept fundamental al omului. Totodată, se face apel la cetăţenii statelor membre UE să susţină iniţiativa cetăţenească europeană a Consiliului Naţional Secuiesc privind consolidarea dezvoltării economice şi culturale a regiunilor din Europa, aflată în curs de semnare.
În concluzie, Budapesta urmărește, constant, înlăturarea efectelor Tratatului de la Trianon, ca parte a misiunii sale istorice. De asemenea, în paralel cu promovarea și sporirea vizibilității problemei autonomiei comunității maghiare din Transilvania, în plan internațional, Budapesta desfășoară și o campanie propagandistică agresivă care se va intensifica, gradual, în perioada ce urmează, până la atingerea scopului final. Atitudinea ofensivă a Ungariei se evidențiază atât în plan declarativ (critici, revendicări, autonomie), cât și în cel al acțiunilor.
Cu gândul la Trianon. Alte evenimente cu impact direct în relațiile bilaterale româno-ungare
Foto: Imaginea cu „Ungaria Mare” în prim plan postată ostentativ de premierul Viktor Orban pe FB, pe 6 mai 2020.
Vom trece în revistă, pentru completarea tabloului, și a altor elemente care au avut în fundal, chiar dacă nespus, aceeași ideea a centenarului Trianonului.
- , inițiat de deputații UDMR Biró Zsolt-István și Kulcsár-Terza József-György (18.12.2019), conform căruia: „ Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. În limitele legii, este de dorit transferarea în competența regiunii și a unor sarcini care aparțin unor competențe naționale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop. (…) Un Consiliu de Autoadministrare va exercita autonomia Tinutului Secuiesc, care poate solicita ca Guvernul să-i atribuie sau să-i încredințeze competențe, ce nu sunt reglementate în prezentul Statut de autonomie, în plus, Consiliul de Autoadministrare poate dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale”. „Va fi și un președinte al Ținutului Secuiesc cu un mandat de 4 ani, precum și autorități ale Scaunelor – Consiliul Scaunal și președintele Scaunului. Va exista și un Consiliu Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și primar”;
- Declarația de la Cluj-Napoca (19.02.2020) a lui Tőkés László (președintele Consiliului Național Maghiari din Transilvania/CNMT): „Dorim să dobândim drepturile autonomiei maghiare. Schimbarea de regim din 1989 nu este completă dacă nu au loc schimbări și în ceea ce privește minoritățile”, context în care a amintit și de Tratatul de la Trianon, specificând că „nomenclatura UDMR a uitat revendicările comunității maghiare” și „politica maghiară din România este periclitată de o asimilație politică în partidele românești”. Sugerând, totodată, că „UDMR trebuie să accepte drept concurență politică partidul Alianța Maghiară din Transilvania”;
- Declarația de presă a președintelui Klaus Iohannis (29.04.2020), în care acuza că PSD a făcut o înțelegere cu UDMR pentru a trece tacit prin Camera Deputaților proiectul de lege privind autonomia așa-zisului „Ținut Secuiesc”. Pe site-ul Parlamentului României apare că proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile, potrivit art. 75 alin. (2) teza a III-a din Consituția României. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților în 23.04.2020 și, ulterior, trimis Senatului;
- Reacția imediată a lui Szijjártó Péter, ministrul de Externe al Ungariei, pe pagina sa de Facebook, adresată președintelui României: „Președintele Iohannis ar trebui să fie conștient de faptul că majoritate maghiarilor care locuiesc în Transilvania și Ținutul Secuiesc l-au votat la alegerile prezidențiale, iar acest lucru ar trebui să fie clar pentru toată lumea. Prin urmare, solicitarea, mesajul și apelul nostru către președintele României este simplă: mai mult respect pentru maghiari”;
- Postarea premierului ungar de pe contul său de pe platforma Facebook (05.05.2020), cu ocazia examenului de Bacalaureat la disciplina istorie (06.05.2020), respectiv harta „Ungariei Mari”, cu granitele dinainte de Trianon, alături de comentariul: „56. Absolvenții scriu istorie. Haideți//‘56! Examen istoric. Succes!”, dezvăluind unul dintre subiectele de eseu – Revoluția ungară din 1956. Postarea vine în contextul în care președintele României, Klaus Iohannis a lansat un atac virulent (29.04.2020) la adresa PSD, pe care l-a acuzat că s-a înțeles cu UDMR pentru a face trecut de Camera Deputaților proiectul privind independența Ținutului secuiesc.
- proiectului de lege privind recunoașterea zilei de 4 iunie drept „Ziua Tratatului de la Trianon” (13.05.2020) de către Camera Deputaților din România, la inițiativa PSD, prin care se recunoaște unirea Ardealului cu Regatul României din 1918.
- (26.05.2020), într-un moment tensionat al relațiilor româno-ungare, asociat schimbului de declarații dintre București și Budapesta pe tema autonomiei așa-zisului „Ținut Secuiesc”. Cu această ocazie, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a reclamat investițiile masive ale Guvernului ungar în Transilvania, care nu au acordul României. Referitor la acest aspect, Kelemen Hunor declara într-un interviu pentru agenția ungară de știri MTI că liderii de la București (Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu) nu au cerut un acord scris pentru asta.
- (27.05.2020) privind proiectul UDMR dedicat declarării zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România – scos de la sertar după 3 ani și pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților – a fost retrimis la comisie pentru două săptămâni. În acest context, liderul deputaţilor PMP, Marius Paşcan, a afirmat că proiectul este umilitor și că “UDMR vrea să sărbătorească un masacru asupra românilor”.
- de către patru formațiuni maghiare: Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania/CNMT, Partidul Popular Maghiar din Transilvania/PPMT, Partidul Civic Maghiar/PCM și Consiliul Național Secuiesc/CNS, respectiv: depuneri de flori și aprinderea de lumânări la monumente din peste 100 de localități, precum și aprinderea focurilor pe dealuri, începând cu ora 17.30 (pentru a marca semnarea Tratatului de la Trianon), potrivit președintelui executiv al Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania, Sandor Krisztina.
Reflectarea mediatică a Trianonului până la data de 4 iunie 2020
În ultima lună, prin intermediul agregatorului ungar de știri Hírkereső, au fost vehiculate circa 343 de articole avânt ca tematică Trianonul, ale căror subiecte au vizat următoarele aspecte: Legea Trianon adoptată în România; acțiuni maghiare de „coeziune națională” interne și externe, cu caracter comemorativ; schimbul de replici oficiale româno-ungare pe marginea autonomiei așa-zisului „Ținut Secuiesc”; întâlnirile oficiale româno-ungare de la Cluj-Napoca și București pentru detensionare relațiilor, etc.
În cheie negativă, evenimentul a fost perceput drept: „nedrept”, „excesiv”, „durere”, „tragedie”, „rană”, „doliu”, „sentință la moarte”, „traumă”.
Presa românească a mediatizat subiectul moderat, articolele cu cea mai mare aderență la public fiind cele legate de: nepromulgarea de către președintele Klaus Iohannis a legii adoptate de Parlament privind aniversarea Tratatului de la Trianon în România, ca urmare a vizitei în România a ministrului ungar de Externe, Szijjarto Peter; directiva Ministerului Afacerilor Externe, adresată tuturor reprezentanțelor diplomatice și ale Institutului Cultural Român/ICR, de interzicere a organizării oricăror manifestări sau dezbateri de sărbătorire a Tratatului de la Trianon, potrivit senatorului Titus Corlățean (03.06.2020) și postarea premierului ungar de pe Facebook a Ungariei cu granițele dinainte de Trianon.
Din totalul articolelor care au reflecat evenimentul, au fost selectate 50, din media interne și externe, pe criteriul relevanței conținutului.
În topul categoriilor de surse, care au promovat articole tematice, s-au situat: cotidianele (14 articole), portalurile de știri (6) și redacția de limbă română a agenției ungare de știri MTI (5).
În funcție de limba articolelor: 33 au fost în limba română, 16 în limba maghiară și 1 articol în limba engleză.
După țara de proveniență : 31 de surse au fost din România, 17 din Ungaria și câte 1 articol din Germania și Republica Moldova. 29 articole în registru neutru și 21 de articole în registru negativ.
Cele mai preluate titluri au fost: „Autogol Trianon la ambele porți” (Germania, România) și „Oficial maghiar: Ungaria dorește să continue programul de unificare a națiunii fără modificarea granițelor” (România, Ungaria).
Momentele de maximă vizibilitate a acestui subiect fiind zilele de: 01-02.06.2020 (7 articole, reflectând anunțuri ale unor acțiuni comemorative, în plan extern), 26.05.2020 (5 articole, mediatizând întâlnirea Aurescu – Szijjarto de la București), 13.05.2020 (4 articole – reliefând adoptarea Legii Zilei Tratatului de la Trianon), etc.
*C. Ioana este expert LARICS pe problematica maghiară şi studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.