Cristina Melnic*
Sursă foto: Associated Press
Suntem în a 3-a săptămână de război în Ucraina. Este realitatea crudă în care trăim pe continentul european, greu de închipuit până acum câteva săptămâni. Pe lângă implicațiile militare, noțiunea de război mai implică și dimensiunea informațională, aplicată pe deplin în acest conflict. De ce? Pentru că Rusia este agresorul, iar propaganda și dezinformarea sunt instrumentele perfecționate în laboratoarele rusești de zeci de ani. Ucraina, împreună cu Occidentul, luptă pe terenul minat de Rusia în ceea ce privește războiul informațional. Este de datoria noastră de a dezamorsa aceste mine și minciuni propagate prin mijloacele de comunicare în masă de la Moscova.
FAKE-NEWS: Mariupolul devastat nu de ruși, ci de „extremiștii ucraineni”
Avansul militar al rușilor în sudul Ucrainei este mai însemnat decât în nord și est, unde defensiva ucraineană este de nezdruncinat. După Herson, Melitopoli, Energodar, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa (Zaporijie) și Berdiansk, militarii ruși au încercuit, practic, orașul Mariupol. Acest oraș-port a fost piesa de rezistență a Ucrainei încă din 2014 și a creat un oarecare deranj în birourile de la Kremlin. Având cu precădere o importanță strategică deosebită, prin deschiderea la Marea Azov, cu o mare capacitate industrială și de transport maritim, Mariupolul este o țintă a invaziei ruse. Asediul asupra orașului datează din 1 martie, iar localitatea de 445.000 de oameni este aproape izolată. Locuitorii sunt lipsiți de hrană, căldură și apă, iar situația dramatică în care se află se poate transforma în scurt timp într-o dezastru umanitar. Iată câteva imagini din satelit cu orașul Mariupol înainte și după bombardamentele rusești.
În continuare bombardamentele și distrugerile provocate de artileria rusească continuă zilnic. Pentru a adânci presiunea psihologică a războiului, sunt atacate nu numai facilități militare, însă și civile. Primarul orașului a anunțat un bilanț al morților civili de 2.400, însă numărul ar putea ajunge până la 20.000.
În data de 9 martie a fost supusă atacurilor cu rachete maternitatea din Mariupol. Conform reprezentantului permanent adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Poliaski, spitalul a fost transformat într-un obiectiv militar de către extremiștii ucraineni, iar Rusia a avertizat asupra acestui fapt. În acest mod cinic se justifică moartea a cel puțin 3 oameni, dintre care un copil, și rănirea a 17 femei însărcinate.
În continuarea acestei narațiuni mincinoase, canale oficiale de comunicare rusești răspândesc dezinformarea că bombardarea acestei maternități din Mariupol este, de fapt, „o înscenare de propagandă ucraineană”. Chiar prin intermediul paginii oficiale de Twitter a Ambasadei Rusiei în Marea Britanie au fost difuzate imagini prin care se susține că fotografiile cu femeile afectate de atacurile asupra clădirii spitalului sunt „false”, iar o bloggeriță însărcinată din Mariupol „a îndeplinit rolul” de a exprima suferința acestor femei.
Conform versiunii oficiale de stat, acest atac a fost pus în scenă, iar maternitatea nu era cu niciun pacient sau medic, ci era folosită drept bază de către Forțele Armate ale Ucrainei. După cum se poate vedea mai jos, ambasadorul rus în Țările de Jos repetă aceeași afirmație falsă prin care ar fi fost folosiți actori în atentatul cu bombă la maternitatea Mariupol, iar bloggerița Mariana Vishegirskaya a îndeplinit rolul principal, fiind vorba de aceeași femeie în ambele imagini devenite virale de la bombardament, însă deghizată diferit, ceea ce este fals.
În același timp, jurnaliștii de la Associated Press au documentat atacul din Mariupol de la fața locului și au urmărit victimele în spitalul în care au fost transferați, iar femeia însărcinată, care era dusă pe targă, a murit după ce a născut, bebelușul fiind deja decedat. De mai mult noroc a avut parte bloggerița amintită mai sus, care se afla în ultimele zile de sarcină și era internată în maternitatea din Mariupol, iar a doua zi după atac a dat naștere unei fetițe.
De asemenea, pe unele rețele de socializare și publicații online se răspândesc informații false precum că forțele armate ucrainene sunt responsabile pentru bombardarea spitalului de copii din orașul Mariupol. „Formațiunile militare ale Ucrainei, în retragere, trag cu proiectile nefolosite asupra infrastructurii civile”, scrie site-ul NewsFront.
Tot despre Mariupol, mass-media de propagandă rusească răspândește o informație falsă conform căreia Forțele Armate ale Ucrainei ar fi minat case prin oraș. Drept dovadă se expun imagini cu explozii, care ar fi avut loc, de fapt, într-o localitate de lângă Kiev, fiind provocate chiar de militarii ruși. Această dezinformare a fost publicată Russia Today, RIA Novosti, Gazeta.ru, Komsomolskaya Pravda și alții.
FAKE-NEWS: Ucraina a doborât avionul și elicopterul românesc
Pe lângă acuzațiile false la adresa ucrainenilor, enunțate pentru a-și justifica în fața propriului public invazia militară, propaganda rusă răspândește informații eronate despre țările vecine ale Ucrainei, printre care și despre România, pentru a forța implicarea directă a acestora în conflict sau pentru a discredita și minimaliza ajutorul pe care-l oferă țările occidentale.
Despre cazul avionului MiG-21 LanceR prăbușit, pe 2 martie, în județul Tulcea, publicațiile din Rusia propagă fake-news-ul că, de fapt, o rachetă ucraineană a lovit avionul românesc. Deși canalele mediatice ruse se bazează, în mod fals, pe presupuse declarații „oficiale” ale părții române, Ministerul Apărării Naționale din România a exclus încă din start acest scenariu, iar un comunicat de presă a fost emis în acest sens de către Forțele Aeriene Române, cu scopul a dezminți informațiile false promovate de presa din Rusia.
În articolele publicate în Tsargrad, Pravda.ru, Newsfront și Podmoscovie sevodnea se susține că aeronavele prăbușite ar fi fost doborâte de o baterie de rachete sol-aer S-300 a Ucrainei, iar autoritățile române ar fi confirmat acest lucru. În același timp nu se oferă nicio declarație oficială de la București. Mai mult decât atât, mass-media rusă relatează că în timpul accidentului avionul de vânătoare românesc escorta un avion Su-27 ucrainean. De asemenea, o informație falsă.
Din încercarea disperată a propagandei ruse de a crea premisele implicării în război a unui stat-membru NATO sau de a provoca un conflict între Ucraina şi ţările vecine, pe canalele media de la Moscova se răspândesc intens dezinformaţii despre un posibil atac al Ucrainei împotriva Belarusului. Scopul este de a agita spiritele la Minsk şi de a atrage armata belarusă, în mod direct, în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, nu numai teritorial. Escaladarea conflictului militar ar legitima în acest fel naraţiunea propagandistică a Rusiei că atacul asupra Ucrainei este justificat şi este, de fapt, o confruntare a lumii ruse cu NATO şi Occidentul.
*Cristina Melnic este cercetător asociat la Centrul de studii sino-ruse (CSSR) din cadrul ISPRI al Academiei Române.
