Politicienii cer bani pentru „proiecte”, dar le lipsește Proiectul. Cazul Mitropoliei Basarabiei

Foto: 11 decembrie 2020. Doamna Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, a avut o întâlnire cu Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, la sediul Mitropoliei Basarabiei din Chișinău.

Autor: Radu Cupcea*

Vom aborda în acest material o chestiune prea puțin discutată în mediul public și, de ce nu, politic. Este problema finanțărilor externe ale statutului român, în legătură cu care plutește o confuzie generală, dacă nu o dezinformare voită. Interogația acestui material este următoarea: care este rațiunea ultimă a finanțărilor în afara României – pe care LARICS nu o contestă cu niciun chip -, respectiv dacă acestea se subsumează unui proiect național strategic mai amplu, în care finanțarea să nu fie scop în sine, ci scop pentru sine, nu obiectiv strategic, ci doar obiectiv tactic. Altminteri spus, nu finanțăm ca să finanțăm, ci finanțăm ca să obținem un avantaj mai înalt, să atingem un obiectiv strategic mai important.

Studiul de caz este Mitropolia Basarabiei, structură eclezială a Bisericii Ortodoxe Române din Republica Moldova.

Mitropolia Basarabiei – un proiect strategic ratat

La 14 decembrie 1992, a fost reactivată Mitropolia Basarabiei, autonomă, pe stil vechi şi nou, cu reşedinţa la Chişinău, iar la 19 decembrie a fost reprimită în comuniunea cu Patriarhia Română, când Biserica Ortodoxă Română a emis un „Act Patriarhal şi Sinodal al Patriarhiei Romane, privind recunoaşterea reactivării Mitropoliei Basarabiei, autonoma şi de stil vechi, cu reşedinţa în Chişinău“ care proclama: „Biserica Ortodoxă Română, «Mama spirituală a poporului român», răspunde cu părintească şi frăţească dragoste dorinţei sfinte a fraţilor noştri de peste Prut şi cererii scrise, din 14 septembrie 1992, a Adunării eparhiale de constituire, prezidată de Prea Sfinţitul Episcop Petru şi compusă din reprezentanţii preoţilor şi mirenilor dreptmăritori romani din Republica Moldova, ca tradiţionala Mitropolie Ortodoxă a Basarabiei să-şi reia activitatea sub oblăduirea canonică şi cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, mai ales ca acesta n-a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei”.

Deosebit de relevantă în acest subiect este scrisoarea PF Teoctist către Patriarhul rus Alexei al II-lea din 19 mai 1993. Prea Fericitul Teoctist arată în această scrisoare ca „exercitarea jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra românilor ortodocşi din Basarabia, între anii 1769-1774, 1787-1791, 1808-1918, 1940-1941, 1944-1992, a fost un act nedrept şi abuziv din punct de vedere al realităţii istorice şi al normelor de drept canonic, deoarece a fost urmarea unor abuzuri politice care au lezat dreptul istoric“.

BOR a reactivat Mitropolia Basarabiei, dar statul R. Moldova nu a recunoscut-o. Din 1992 până la 30 iulie 2002, Mitropolia Basarabiei şi-a continuat activitatea în condiţii de persecuţie metodică şi sistematică din partea autorităţilor statului – un veritabil „drum al Crucii”. Autorităţile de la Chişinău au scos Mitropolia Basarabiei în afara cadrului legal, fapt ce a determinat un şir de procese, inclusiv la Curtea Europeană a drepturilor Omului. Doar aici s-a clarificat chestiunea. La 13 decembrie 2001, CEDO a hotărât în unanimitate că, în cazul nerecunoaşterii Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova a încălcat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Ca urmare a hotărârii CEDO, Mitropolia Basarabiei a fost recunoscută şi admisă în legalitate la 30 iulie 2002. Cel care şi-a legat numele şi activitatea principală de acest proces a fost basarabeanul Vlad Cubreacov, iar avocatul principal al Mitropoliei Basarabiei a fost John Warwick Montgomery, profesor, teolog şi avocat, recunoscut internaţional la cel mai înalt nivel în toate aceste domenii, cetăţean american şi britanic. În octombrie 2003, Montgomery a vizitat România şi a fost decorat de către Patriarhul României cu „Crucea patriarhală“.

Ce trebuie remarcat aici este că Mitropolia Basarabiei, adică Biserica românească în stânga Prutului, nu a fost niciodată acceptată senin şi cu bunăvoinţă de „cel de-al doilea stat românesc“. Nu este nici azi. Chişinăul oficial, indiferent de guvernare, comunistă, „europeană“, binomul Plahotniuc-Dodon, guvernul „tehnocrat” Dodon etc. nu a retrocedat nimic Mitropoliei Basarabiei, a marginalizat-o şi a ignorat-o sistematic. Fireşte, este şi vina acestora, dar şi a autorităţilor româneşti, care nu au acordat niciodată atenția cuvenită acestui dosar strategic.

După cum bine s-a spus deja, Mitropolia Basarabiei, ca proiect strategic al statutului român, a fost și este o ratare (aici și aici și aici).

Cel puțin până azi.

Mitropolia Basarabiei este finanțată. Ce urmează mai departe?

Foto: 17 decembrie 2019. Cu ocazia participării la ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în calitate de membri permanenți, ierarhii Mitropoliei Basarabiei ÎPS Părinte Mitropolit Petru (al doilea din dreapta) și Preasfințiții Părinți Antonie de Bălți (primul din dreapta) și Veniamin al Basarabiei de Sud (al doilea din stânga), au avut o întrevedere cu domnul Victor Opaschi, Secretarul de Stat pentru Culte de pe lângă Guvernul României (centru) și colaboratorii acestuia.

Să fim bine înțeleși. Acest articol se bazează pe ideea că există o distincție esențială între „finanțare” și „proiect”. A finanța nu înseamnă a și avea un proiect strategic.

Mai concret, chestiunea este următoarea. Constatăm astăzi că solicitările de finanțare pentru bisericile românești din afara României – inclusiv Republica Moldova – devin tot mai insistente. Uneori, din preaplin „patriotic”, numeroși politicieni solicită public și vocal statului fonduri pentru comunitățile românești din afară, iar dacă aud de un refuz potențial acuză instituțiile respective că „nu ar susține politicile naționale în legătură cu compatrioții noștri”.

Cum trebuie pusă problema în realitate?

În esență, nu e rău deloc ca statutul să finanțeze bisericile din afara României, pentru că bisericile din afara României au multiple funcții, nu doar cea ecelsială, ci și funcții sociale, comunitare, identitare, educative, chiar economice – într-o măsură mult mai mare decât cele din țară.

Unde este însă eroarea fundamentală? Eroarea fundamentală este de proiect. Există un proiect strategic al statutului român dincolo de finanțare? La ce folosește finanțarea, dincolo de trimiterea de bani în sine? Cum se măsoară succesul acestor exerciții financiare?

Vom analiza Mitropolia Basarabiei, ca studiu de caz, preluând datele oficiale de pe site-ul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Vom constata că problema nu constă în finanțare – care e tot mai consistentă -, ci în proiectul care ar trebuie să includă inclusiv această finanțare.

Conform datelor oficiale ale instituției,între anii 2018-2020, cuantumul sprijinului financiar acordat de statul român pentru personalul de cult aparținând Mitropoliei Basarabiei (Republica Moldova) a fost majorat cu 100.000 euro lunar, de la 9.600 euro lunar la 109.600 euro lunar. Statul român plătește, așadar, lunar, peste 100 000 euro, pentru salarizarea personalului de cult. O sumă considerabilă, mai ales în condițiile Republicii Moldova.

Distribuția acestor sume este următoarea:

1. Arhiepiscopia Chişinăului cu sediul la Chişinău, Republica Moldova, are în componenţă 5 protopopiate, 75 de parohii şi 8 mânăstiri. Secretariatul de Stat pentru Culte acordă un sprijin financiar la salarizarea personalului de cult în cuantum de 2.781.408 lei/an (2.748.840 lei pentru un număr de 98 persoane clericale și 32.568 lei pentru o persoană care ocupă un post neclerical).
2. Episcopia de Bălţi, cu sediul în orașul Bălți are în componență: 4 protopopiate, 23 de parohii și 2 mănăstiri. Secretariatul de Stat pentru Culte acordă un sprijin financiar la salarizarea personalului de cult în cuantum de 1.301.484 lei/an (1.268.916 lei pentru un număr de 36 persoane clericale și 32.568 lei pentru o persoană care ocupă un post neclerical).
3. Episcopia Basarabiei de Sud, cu sediul în orașul Cahul, are în componență: 6 protopopiate, 37 de parohii și 2 filii, 3 mănăstiri. Secretariatul de Stat pentru Culte acordă un sprijin financiar la salarizarea personalului de cult în cuantum de 2.089.488 lei/an (2.052.576 lei pentru un număr de 65 persoane clericale și 36.912 lei pentru o persoană care ocupă un post neclerical).

Sprijinul financiar pentru construirea și repararea lăcașurilor de cult a fost și el consistent. Printre cele mai importante proiectele de construire și reparare a lăcașurilor de cult din Republica Moldova, așa cum sunt ele enumerate pe site-ul oficial al Secretariatului de Stat pentru Culte, pot fi menționate: repararea Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Chișinăului – 900.000 lei; achiziționarea și repararea sediului Centrului Eparhial Bălți – 1.325.000 lei; achiziționarea terenului pentru noul sediu al Centrului Eparhial Bălți – 1.250.000 lei; achiziționarea Centrului Eparhial al Episcopiei Basarabiei de Sud  – 500.000 lei; achiziționarea și repararea noului Centru Eparhial al Episcopiei Basarabiei de Sud – 2.800.000 lei

Tot pe site-ul instituției putem vedea și lista unităților de cult aparținând Mitropoliei Basarabiei sprijinite financiar de către Secretariatul de Stat pentru Culte în perioada 2011-2020:

An	Unitatea de Cult	Suma alocată
2011	Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni	40.000 lei
2012	Parohia Sfinţii Martiri Brâncoveni, Căuşeni	25.000 lei
2012	Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni	30.000 lei
2012	Centrul eparhial Chişinău	500.000 lei
2013	Parohia Naşterea Cinstitului, Slăvitului Proroc Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan, Căuşeni	50.000 lei
2013	Parohia Sf. Ap. Petru şi Pavel, Chişinău	50.000 lei
2013	Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni	40.000 lei
2014	Parohia Sf. Ap. Petru şi Pavel, Chişinău	200.000 lei
2014	Parohia Sf. Gheorghe, Chişinău	40.000 lei
2014	Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni	40.000 lei
2015	Parohia Naşterea Cinstitului, Slăvitului Proroc Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan, Căuşeni	60.000 lei
2015	Parohia Sf. Ap. Petru şi Pavel, Chişinău	350.000 lei
2015	Parohia Sf. Gheorghe, Chişinău	100.000 lei
2015	Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni	100.000 lei
2015	Parohia Sf. Dumitru,  sat. Alexandru cel Bun, Raionul Soroca	400.000 lei
2015	Parohia Aducerea Moaștelor Sf. Ier. Nicolae, Larga Nouă , Raionul Cahul, com. Larga Veche	75.000 lei
2015	Parohia Sf. Martiri Brâncoveni, Soroca	175.000 lei
2015	Parohia Sf. Trei Ierarhi, Chișinău	250.000 lei
2016	Mănăstirea Sf. Ap. Andrei, Chişinău, oraş Durleşti, mun. Chişinău	70.000 lei
2016	Parohia Sf. Gheorghe, Chişinău	40.000 lei
2016	Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni	50.000 lei
2016	Parohia Sf. Dumitru, sat. Alexandru cel Bun, Raionul Soroca	90.000 lei
2016	Parohia Naşterea Maicii Domnului, Mihalaşa	90.000 lei
2016	Parohia Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava, Satul Volovița, raionul Soroca	90.000 lei
2016	Parohia Pogorârea Sf. Duh, sat. Răzălăi, Raionul Sîngerei	80.000 lei
2016	Parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva, Soroca	90.000 lei
2016	Parohia Duminica Tuturor Sfinţilor, Cania, str. Mitropolit Gurie Grosu	75.000 lei
2016	Parohia Sf. Martiri Brâncoveni, Soroca	325.000 lei
2016	Parohia Sf. Trei Ierarhi, Chișinău	100.000 lei
2017	Centrul eparhial Bălți	500.000 lei
2017	Mănăstirea Sf. Ap. Andrei, Durleşti, Chişinău	75.000 lei
2017	Parohia Duminica Tuturor Sfinţilor, Cania, str. Mitropolit Gurie Grosu	150.000 lei
2017	Parohia Sf. Ioan Iacob Hozevitul, Chişinău	75.000 lei
2017	Parohia Sf. Trei Ierarhi, Chișinău	140.000 lei
2017	Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni	40.000 lei
2017	Parohia Naşterea Cinstitului, Slăvitului Proroc Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan, Căuşeni	60.000 lei
2017	Parohia Sf. Dumitru, sat. Alexandru cel Bun, Raionul Soroca	100.000 lei
2017	Parohia Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava, Satul Volovița, raionul Soroca	100.000 lei
2017	Parohia Sf. Martiri Brâncoveni, Soroca	100.000 lei
2017	Parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva,  Soroca	100.000 lei
2018	Parohia “Sf. M. Mc. Gheorghe”, Chişinău, Rep. Moldova	75.000 lei
2018	Parohia “Sf. M. Mc. Dimitrie”, sat. Alexandru cel Bun, Republica Moldova	125.000 lei
2018	Parohia “Acoperământul Maicii Domnului”, Donduşeni, Rep.Moldova	35.000 lei
2018	Episcopia Basarabiei de Sud – Sediu administrativ (Cahul)	1.500.000 lei
2018	Parohia “Sf. Martiri Brâncoveni”, oraş Ialoveni, Rep. Moldova	190.000 lei
2018	Parohia “Naşterea Maicii Domnului”, sat. Mihalaşa	125.000 lei
2018	Parohia “Sf. Cuv. Parascheva”, or. Soroca	125.000 lei
2018	Parohia “Sf. Martiri Brâncoveni”, or. Soroca	110.000 lei
2018	Parohia “Cuv. Serghie de Radonej”, sat. Vărvăreuca	75.000 lei
2018	Parohia “Sf. M.Mc. Ioan cel Nou de la Suceava”, sat. Volovița	150.000 lei
2019	Centrul Eparhial Bălți	700.000 lei
2019	Episcopia Basarabiei de Sud, Cahul	700.000 lei
2019	Parohia “Toți Sfinții Români”, Cania	300.000 lei
2019	Parohia “Nașterea Cinstitului Proroc, Înaintemergătorul și Botezătorul  Ioan”, or. Căuşeni	100.000 lei
2019	Centrul Eparhial Chișinău, Centrul pastoral-social,	400.000 lei
2019	Parohia “Sf. Ap. Petru şi Pavel”, Chişinău	150.000 lei
2019	Parohia “Sf. Ioan Iacob Hozevitul”, or. Chișinău	50.000 lei
2019	Parohia “Sf. M. Mc. Gheorghe” și “Cuv. Stelian”, Chișinău	100.000 lei
2019	Parohia “Sf. Trei Ierarhi”, Chișinău	100.000 lei
2019	Parohia “Adormirea Maicii Domnului”, sat. Climăuți	300.000 lei
2019	Mănăstirea “Sf. Ap. Andrei”, or. Durlești, mun. Chișinău	60.000 lei
2019	Parohia “Sf. Ier. Nicolae” și “Sf. Voievod Ștefan cel Mare”, Edineț	300.000 lei
2019	Parohia „Sf. Martiri Brâncoveni”, loc. Ialoveni	300.000 lei
2019	Parohia “Naşterea Maicii Domnului”, sat. Mihalaşa	50.000 lei
2019	Parohia “Sf. Cuv. Parascheva de la Iași”, Ratuș	30.000 lei
2019	Parohia “Pogorârea Duhului Sfânt”, sat. Răzălăi	100.000 lei
2019	Parohia “Sf. Martiri Brâncoveni”, or. Soroca	250.000 lei
2019	Parohia “Sf. Ap. Andrei”, Strășeni	50.000 lei
2019	Parohia “Binecredinciosul Domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt”, or. Ștefan Vodă	250.000 lei
2019	Parohia “Cuv. Serghie de Radonej”, sat. Vărvăreuca	23.000 lei
2019	Parohia “Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava”, sat. Volovița	150.000 lei
2019	Parohia Sf. Dumitru,  sat. Alexandru cel Bun, Raionul Soroca	100.000 lei
2020	Parohia ”Sf. Nicolae”, or. Anenii Noi	40.000 lei
2020	Centrul Eparhial Bălți	125.000 lei
2020	Centrul Eparhial Bălți	1.250.000 lei
2020	Centrul Eparhial Cahul	500.000 lei
2020	Centrul Eparhial Cahul	100.000 lei
2020	Parohia “Toți Sfinții Români”, sat. Cania	225.000 lei
2020	Parohia “Nașterea Cinstitului Slăvitului Proroc, Înaintemergătorul și Botezătorul Ioan”, or. Căuşeni	100.000 lei
2020	Parohia ”Sf. Martiri Brâncoveni și Sf. Pantelimon”, or. Căușeni	100.000 lei
2020	Centrul Eparhial Chișinău	500.000 lei
2020	Centrul Eparhial Chișinău	43.000 lei
2020	Parohia “Sf. Ioan Iacob Hozevitul”, or. Chișinău	45.000 lei
2020	Parohia “Sf. Trei Ierarhi”, Chișinău	200.000 lei
2020	Parohia “Adormirea Maicii Domnului”, sat. Climăuți	250.000 lei
2020	Parohia ”Adormirea Maicii Domnului”, sat. Cucoara	100.000 lei
2020	Parohia “Acoperământul Maicii Domnului”, or. Donduşeni	100.000 lei
2020	Mănăstirea “Sf. Ap. Andrei”, or. Durlești, mun. Chișinău	75.000 lei
2020	Parohia “Sf. Nicolae și Sf. Ștefan cel Mare”, mun. Edineț	250.000 lei
2020	Parohia ”Nașterea Maicii Domnului”, sat. Hagimus	100.000 lei
2020	Parohia „Sf. Martiri Brâncoveni”, or. Ialoveni	250.000 lei
2020	Parohia “Sf. Parascheva de la Iași”, sat. Ratuș	75.000 lei
2020	Mănăstirea Eroilor, sat. Stoianovca	300.000 lei
2020	Parohia “Binecredinciosul Domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt”, or. Ștefan Vodă	100.000 lei
2020	Parohia “Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, sat. Volovița	150.000 lei

Sunt proiecte importante, indiscutabil, pe care nu le contestă nimeni. Problema este alta: cine le asumă politic și în ce strategie a Bucureștiului sunt incluse acestea?

Să vedem ce spune site-ul Ministerului Afacerilor Externe în această chestiune.

Ministerul Afacerilor Externe al României știe despre aceste finanțări? Dacă nu, e păcat…

Pe pagina MAE există o secțiune dedicată Republicii Moldova în care se precizează inclusiv implicarea financiară a României peste Prut (martie 2021). Vom selecta toate referințele, fie și indirecte, la chestiunea financiară.

Astfel, MAE vorbește despre: „multiplicarea oportunităților deschise studenților, oamenilor de cultură și știință, precum și conectarea acestora la spațiul de educație, cultură și știință european; operaționalizarea Acordului bilateral privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova; implementarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă acordată de România Republicii Moldova, în cuantum de 150 de milioane de euro; construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău”.

Totodată, este menționată: „contribuția proiectelor de cooperare bilaterală derulate de România în Republica Moldova la îmbunătățirea condițiilor de viață ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova (finanțarea renovării a peste 1100 de grădinițe; donația a 196 de microbuze școlare pentru instituții de învățământ; burse de studii; programe de pregătire pentru profesori; tabere de vară pentru elevi și profesori; renovarea de edificii culturale; operaționalizarea SMURD pe teritoriul R. Moldova; programe de colaborare, schimburi de experiență și bune practici la nivelul tuturor instituțiilor administrației publice centrale ș.a.)”.

Este în curs de implementare, ni se spune pe site (neactualizat): „Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova”. În baza acestui document, „România a acordat asistenţă substanţială pentru: finanțarea lucrărilor la gazoductul Iași-Ungheni, pe teritoriul Republicii Moldova (2013-2014); reabilitarea infrastructurii educaționale din Republica Moldova (2014 – prezent)”.

La 7 octombrie 2015 a fost semnat, la Chișinău, „Acordul privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova, prin care partea română va acorda un împrumut în valoare de 150 milioane euro. La 6 mai 2016, Preşedintele României a promulgat Legea de ratificare a Acordului”.

Despre Mitropolia Basarabiei și finanțarea acesteia nu se menționează nimic. Sigur, formal vorbind, MAE nu are atribuții pe acest dosar – și nu este tocmai în regulă -, poate că ar fi firesc să se schimbe ceva în atribuțiile acestor instituții pe această chestiune și MAE ar putea fi implicat inclusiv în acest dosar, într-o colaborare instituțională MAE-SSC mai firească și mai eficientă.

În cea ce privește ajutorul financiar acordat Republicii Moldova, MAE ar putea să ia în calcul inclusiv finanțările SSC, chiar dacă intră în sfera de competență a altei instituții.

Un proiect înseamnă mai mult decât finanțare

Foto: Sființirea Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din Dondușeni, R. Moldova, 23 septembrie 2018. Foto: Alex Atudori.

Ce rezultă din toată această discuție?

1. Statul român susține financiar Republica Moldova, inclusiv palierul religios, respectiv Mitropolia Basarabiei (finanțare de construcții de bisericii, salariile preoților etc.). După cum se poate vedea din cifrele oficiale ale Secretariatului de Stat pentru Culte, sprijinul este consistent și integral. După cum se precizează în document, „în perioada 2011–2020 toate solicitările de sprijin financiar transmise de către unităţile de cult româneşti din afara graniţelor ţării, pentru construirea și repararea lăcașurilor de cult și pentru alte activități desfășurate de către acestea, care au îndeplinit criteriile legale de eligibilitate, au primit sprijin financiar de la Secretariatul de Stat pentru Culte”.
2. Ar fi fost foarte util ca finanțarea dimensiunii religioase în Republica Moldova să apară și  în bilanțurile pe care Ministerul Afacerilor Externe le face apropo de contribuția României la sprijinirea Republicii Moldova. Până la urmă e vorba tot despre bani din România care ajung peste Prut. Repetăm ideea că o colaborare mai eficientă între MAE și SSC pe acest dosar, inclusiv o asumare comună a unor competențe, ar fi benefică nu doar pentru ambele instituții, dar pentru proiectul românesc în Basarabia, ca atare.
3. În ciuda finanțărilor tot mai consistente, constantăm că, la nivel politic/strategic sau chiar la nivelul conștiinței publice, Mitropolia Basarabiei este o absență aproape totală, după cum a relevat și Barometrul vieții religioase a României, realizat și publicat de ISPRI și Centrul de Cercetări Sociologie LARICS. Nimeni nu vorbește la București, nicio instituție, despre importanța strategică a Mitropoliei Basarabiei, și asta în ciuda faptului că această instituției este finanțată din ce în ce mai consistent de la bugetul de stat. Pe cale de consecință, nici opinia publică din România nu știe prea multe despre această instituție.
4. Problema nu este deci a uneia sau alteia dintre biserici, ci a unui proiect al statutului român în ceea ce privește Mitropolia Basarabiei. Politicienii trebuie să înțelegă aceste aspecte dincolo de obiective punctuale. Finațarea unor proiecte nu trebuie să rămână o chestiune strict contabilicească, ci etapă dintr-un proiect asumat. A presa pentru finanțări este prea puțin din perspectivă politică. Politicienii trebuie să „preseze” politic pentru proiecte mari, strategice, inclusiv – în cazul Mitropoliei Basarabiei – pentru includerea acestei instituții în așa ceva. Deocamdată, nu este mai mult decât un obiectiv – relativ bine finanțat – și nimic mai mult.
5. Discuția despre Mitropolia Basarabiei și rolul acesteia în proiectele strategice ale României dincolo de Prut trebuie făcută mai ales astăzi când, la începutul anului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2021 drept „Anul omagial al pastorației românilor din afara României”. În acest an se cuvine rediscutată, în cazul concret al Republicii Moldova și al Mitropoliei Basarabiei, inclusiv o vizită a Întâi Stătătorului Bisericii Ortodoxe Române peste Prut. Prima de acest fel.

*Radu Cupcea este doctorand al Universității din București, cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și colaborator LARICS.