Autor: *Nicolae Țîbrigan
Desigur că nimeni nu dorește să-și intoxice prietenii de pe Facebook cu dezinformări și teorii ale conspirației. Folosiți aceste sfaturi pentru a vă „imuniza” în fața fake news-urilor online.
VERIFICĂ ADRESA
Câteodată mai greșim atunci când scriem o adresă de website pe browser. Dar designerii dezinformărilor sau hackerii profită de neatenția noastră, și creează tot soiul de clone sau denumiri de site-uri care să ne ducă în eroare.
Printre cele mai cunoscute exemple se numără telegraph.md care imită portalul britanic de știri www.telegraph.co.uk. Sau antenanews.xyz (inactiv) – un website găzduit în Federația Rusă (și administrat din Republica Moldova) care a distribuit în acest an informații false despre victimele Covid-19: „UN TIR PLIN CU CADAVRE A FOST DEPISTAT AZI DIMINEAȚĂ ÎN CAPITALĂ! 250 DE PERSOANE SE PRESUPUNE CĂ TOȚI SUNT MORȚI DE СОVID” și care obliga utilizatorul, pentru a putea citi conținutul materialelor, să distribuie conținutul fals prin intermediul Facebook.
Pentru a evita astfel de capcane, puteți folosi marcajele din browser pentru a vă salva o listă de site-uri de știri pe care le urmăriți cel mai des. Inclusiv Google e un instrument util în a vă salva link-urile către aceste website-uri.
Și în ultimul recomand folosirea extensiilor de browser News Guard sau Trolless pentru a vă avertiza în ceea ce privește site-urile cu fake news.
Dacă dați de un hyperlink într-un e-mail sau pe social media, treceți cursorul peste hyperlink înainte de a da click pe el. În acest fel puteți vedea întreaga adresă și puteți verifica dacă domeniul este unul de încredere. Acest pas este și o practică benefică pentru a vă proteja dispozitivele împotriva infectării cu malware.
Pentru a nu vă infecta calculatoarele cu viruși, recomandăm instalarea unui antivirus cu licență care vă poate bloca automat accesul pe website-uri infectate.
NU UITA SĂ VERIFICI ȘI CONȚINUTUL
Știrile sunt de cele mai multe ori plictisitoare, cu excepția câtorva cazuri, cum ar fi tema vaccinării anti-Covid. Povestea despre cum medicii se vaccinează în fața camerelor cu seringi este revoltătoare la prima accesare, dar în realitate este falsă.
Primele impresii sunt de cele mai multe ori înșelătoare, așa că înarmează-te cu răbdare pentru a verifica veridicitatea conținutului prin mai multe metode.
Dacă articolul pe care-l citiți nu are autor, dată sau cele relatate provin de la „surse de încredere/din interior”, verificați conținutul acestora și din alte surse credibile de știri unde lucrează jurnaliști profesioniști: Agerpres, Radio Europa Liberă România, G4Media.ro, HotNews.ro, Adevărul.ro, stirileprotv.ro, stiri.tvr.ro, Digi24.ro, News.ro, Biziday.ro, Rubrika.ro, etc.
Uneori, vă pot fi de folos inclusiv website-urile oficiale ale instituțiilor publice: ministere, agenții, direcții, etc.
De asemenea, trebuie să țineți minte că numărul mare de urmăritori ai unei pagini pe social-media nu reprezintă neapărat un indicator al credibilității sursei respective.
De multe ori, articole mai vechi despre anumite evenimente sunt reactualizate („reciclate”) în diferite contexte în varianta lor originală sau cu anumite modificări. Scopul e de a sublinia anumite aspecte irelevante și a influența agenda zilei (distrage atenția de la temele relevante). Nu uitați să verificați întotdeauna data publicării și să urmăriți informațiile și statisticile din articol. S-ar putea ca acestea să nu fie de actualitate.
AVEȚI GRIJĂ SĂ NU FIȚI PĂCĂLIȚI
Informațiile false și manipulatorii pot fi create aproape din orice. În ceea ce privește noul coronavirus și vaccinurile anti-Covid, de exemplu, există site-uri cu „știri alternative” care distribuie narațiuni că: virusul ar fi creat în mod artificial în Wuhan (China), că SARS-CoV-2 ar fi o armă biologică dezvoltată într-un laborator din SUA (Fort Detrick), că vaccinurile anti-Covid ar face parte din planul „ocultei mondiale” (Plandemia), „deep state” sau al lui Bill Gates de control (cum altfel?) al populației prin microcipuri.
Dacă dați de un text care încearcă să vă convingă că ceea ce se întâmplă acum ar face parte din planul unui „grup secret” răuintenționat, ar trebui să vă pună în gardă.
Iată câteva elemente definitorii ale teoriilor conspirației:
- Nimic nu e o coincidență;
- Nimic nu e așa cum pare;
- Dușmanul stă ascuns și asta confirmă existența lui;
- Totul este interconectat și poate fi explicat. Nu e loc de incertitudini.
De asemenea, trebuie să rețineți faptul că redistribuirea materialelor care conțin „sfaturi practice” despre cât de eficiente sunt ceaiurile, usturoiul, apa cu lămâie în lupta contra coronavirusului, pot avea efecte nocive asupra populației. Prietenii voștri pot ignora, astfel, recomandările medicilor care pot salva vieți.
Cred că nu trebuie să vă reamintesc de cazurile americanilor care au băut dezinfectant după ce președintele Trump sugerase public că injectarea unei astfel de substanțe ar putea avea efecte benefice împotriva Covid-19.
ÎNTOTDEAUNA VERIFICĂ WEBSITE-UL
Ecosistemul mass-media credibile („mainstream”) nu apelează la teorii ale conspirației pentru a-și crește numărul de abonați sau accesări. Acolo nu veți găsi confuzia între opiniile personale (editoriale) și știri.
Jurnalismul făcut de profesioniști va respecta întotdeauna standardele profesionale în redactarea materialelor: informarea se face din mai multe surse, știrile răspund la întrebările: cine? ce? când? unde? de ce? cum?, prezintă mai multe puncte de vedere pentru a le confrunta (drept la replică, contextualizare, echilibrare) și a relata subiectul într-o manieră cât mai echidistantă.
Dacă mai aveți careva dubii referitor la sursa online, aruncați un ochi și peste secțiunile Despre/Echipa/Contact. Dacă e vorba, într-adevăr, de o sursă de încredere, veți găsi cu ușurință și lista echipei redacționale sau colaboratori, plus alte informații relevante despre portalul de știri și finanțarea acestuia.
Când li se face observație, aceste surse cu „știri alternative” deseori apelează la psihologia inversă, încercând să susțină public că nu ei sunt producători de fake news și manipulări, ci alții. Acești alții reprezintă „mass-media” mainstream plătită de Guvern.
VERIFICĂ AUTORUL
Îl cunoști pe autorul articolului? Puteți găsi vreun articol scris anterior de către acesta? Orice jurnalist care se respectă are în spate și un portofoliu de articole sau investigații cu care se poate identifica.
Dacă aveți careva dubii, puteți verifica (după cuvinte-cheie sau pasaje din text) dacă autorul figurează inclusiv în materialele organizațiilor de verificare a veridicității informațiilor (fact-checking). Dezinformarea lasă, de asemenea, un palmares. Jurnalistul chiar există în realitate? Unele site-uri folosesc nume inventate de jurnaliști. Așa e și cazul lui Nicu Gocear de la Sputnik Moldova – un autor inventat cu o poză hibrid de diferite fețe.
Poza lui Nicu Goncear – autor fals de editoriale publicate de Sputnik.md. Prim-planul și fundalul imaginii sunt adaptate artificial. Mai mult, caracteristicile faciale ale lui Goncear prezentă un hibrid de diferite fețe.
VERIFICĂ SURSELE ȘTIRII
Uneori, un expert nu e în realitate un expert autentic în boli infecțioase, virusologie, sau epidemiologie, ci unul specializat în domenii ce țin de medicină: ginecologie, oftalmologie, sau medicină legală. Pe lângă aceștia, există o groază de „experți” specializați în „noua ordine mondială”, drept constituțional, „deep state” sau politică externă.
VERIFICĂ IMAGINILE DIN ARTICOLE
„Nu tot ce strălucește e aur”, spunea odată Shakespeare. La fel se întâmplă și cu imaginile din articole. Unele s-ar putea să nu fie reale, iar altele să fie alterate. Astfel de imagini trucate pot fi folosite ca „dovadă” irefutabilă că a existat un protest al medicilor din Paris referitor „frauda” coronavirusului sau că recent au avut loc, chipurile, proteste împotriva NATO.
Puteți verifica dacă o imagine este reală sau nu, și dacă a fost preluată de altundeva pentru a-i oferi o altă interpretare folosind funcția Image Reverse Search disponibilă pe Google, Yandex, Bing, sau TinEye.
Schimbând anumite elemente din fotografie, unchiul, sau folosind anumite colaje, o mulțime poate fi reprezentată ca fiind mică sau imensă. Și apoi, există un adevărat univers al soft-urile de editare foto care pot altera fotografiile la nivel profesionist, greu de detectat. Pentru a vă antrena spiritul observației, vă recomand un test online rapid (The Quiz) de detectare a pozelor false.
Și apoi, să nu uităm nici de așa-numitele „deepfakes” și „shallowfakes” – materiale video alterate și create prin inteligență artificială (AI) care devin tot mai ușor de realizat.
GÂNDEȘTE ÎNAINTE DE „A DA MAI DEPARTE”
Scopul oricărui titlu de material online e de a-l face pe utilizatorul de internet să dea click (de aici vine și termenul de clickbait). Recomandarea noastră e să citiți mai întâi articolul, să vă gândiți de mai multe ori la utilitatea acestuia, și abia apoi să-l distribuiți pe rețelele de socializare.
Un studiu despre psihologia dezinformării a arătat că doar 25% din participanți au identificat falsele narațiuni ca fiind adevărate, însă 35% din cei chestionați au fost dispuși să distribuie „materialul” pe social-media. Se pare că dorința de a primi un număr mare de reacții imediate de la cei ce îi urmăresc distrage oamenii de la întrebarea evidentă – Think before you share!
Dacă dați de vreo postare sau video foarte popular pe social media, aveți mare grijă! Ar putea fi vorba de boți (roboți online care distribuie sau comentează în regim automat pe social-media). Cu atât mai mult, ar trebui să fiți mult mai sceptici față de un cont care postează prea mult conținut (peste capacitățile umane), dacă are probleme de limbă sau de sintaxă, sau dacă nu vă răspunde pe Messenger.
Și încă ceva. Conținutul vânturat pe scară largă pe Facebook, WhatsApp, sau Instagram poate fi o minciună. De fapt, nici măcar nu putem fi siguri că ar fi popular, deoarece cumpărarea a peste 50.000 de aprecieri, acțiuni, retweet-uri și vizualizări costă doar câteva sute de euro.
Dezinformarea vizează adesea emoțiile, apelând la reacțiile noastre emotive în fața nedreptății, fricii, urgenței, dezgustului și a altor emoții negative. Imaginile, emoji-urile și titlurile puternice amplifică mesajul emoțional al unui articol sau postări pe rețelele de socializare. Acordați o mai mare atenție modului în care aceste tactici sunt utilizate concomitent pentru a transmite un anumit mesaj.
Glumele și satira au propriile moduri de exprimare și nu trebuie să fie factuale. De aceea sunt glume sau satire. Râdeți, glumiți, dar nu le tratați ca pe adevăruri incontestabile.
VERIFICĂ ȘI SURSELE DE FACT-CHECKING
- Baza de date cu dezinformări despre coronavirus – FISRTDRAFT
- Baza de date EUvsDisinfo.
- Fact-checkerii locali: Factual.ro, StopFals.md, CheckMedia.ro, LARICS, Pressone, Măcelăria de Fake News, Misreport, ANTI-FAKE.
- Investigații online: Bellingcat, RISE Moldova, Recorder.
- Expunerea și explicarea dezinformărilor: Digital Forensics Lab (Medium).
- European Parliament Think Tank: Disinformation (tag).
*Nicolae Țîbrigan este membru în Consiliul de Experți LARICS și expert asociat LID Moldova.