C. Ioana*

Cum l-au ironizat românii pe Viktor Orban după ce acesta a postat ...

Foto: Postarea de pe FB a premierului ungar Viktor Orban din 6 mai 2020, în care este ilustrată o hartă a Ungariei în care sunt incluse Croația, Slovacia și o parte a României.

În acest articol vom face o analiză la rece a situației minorității române din Ungaria și a celei maghiare din România, pentru a ilustra, clar și cu cifre, cum arată tratamentul pe care cele două state îl aplică minorităților. Vom anticipa spunând că, în timp pe minoritatea maghiară din România se bucură de drepturi și libertăți mult dincolo de orice normă europeană, minoritatea română din Ungaria este… pe cale de dispariție.

  1. Românii din Ungaria

Potrivit informațiilor Institutului Național de Statistică din Ungaria, la recensământul din 2011, minoritatea românească din Ungaria număra 26.345 de persoane (12.231 de persoane de gen masculin și 14.114 de persoane de gen feminin) din totalul de 9.937.628 de persoane, cât însuma populația Ungariei la acest recensământ, fiind cea de-a treia minoritate din Ungaria ca număr de persoane (din cele 13 minorități recunoscute), după minoritatea rromă (308.957 de persoane) și minoritatea germană (131.951 de persoane).

Conform datelor recensământului din 2011, zonele ungare cu populație românească semnificativă sunt: 1. Budapesta – 6.189 români; 2. județul ungar Békés, de la frontiera cu România, cu localitățile: Micherechi – 1.637 români, Chitighaz – 1.050 români, Jula – 974 români, Bătania – 505 români, Bichișciaba – 396 români, Aletea – 271 români; 3. județul Hajdú-Bihar, de la granița cu România, cu localitățile: Săcal – 188 români, Bichiș – 137 români, Pocei – 124 români, Bedeu – 117 români; 4. județul Csongrád, cu localitățile: Seghedin – 588 români, Cenadul Unguresc – 238 români.

  1. Cadru legislativ

Naţionalităţile conlocuitoare sunt factori de formare statală şi parte a comunităţii politice maghiare”, potrivit legislației în vigoare: Constituția Ungariei, Art. 68, alineatul 1; Legea nr. LXXVII /1993 privind drepturile minorităților naționale și etnice.

Conform Legii XXXVI/2012, s-a introdus o nouă organizaţie juridică prin care se asigură reprezentarea parlamentară a etniilor, Comisia reprezentanţilor naţionalităţilor. Reprezentanţii naţionalităţilor pot activa în această comisie numai în cazul în care nu obţin un mandat de deputat Parlamentar. Sarcina principală a reprezentanţilor naţionalităţilor este reprezentarea etniilor în Parlament. Activitatea reprezentanţilor este grupată în jurul drepturilor şi obligaţiilor ce vizează în primul rând interesele naţionalităţilor. În Parlament – în baza regulamentului – reprezentanţii nu au drept de vot, însă pot lua cuvântul în plenul şedinţelor dacă pe ordinea de zi se află interesele naţionalităţilor şi drepturile acestora. De asemenea, în cazuri speciale, la finalul ordinei de zi, reprezentanţii au dreptul de a lua cuvântul. Mai mult decât atât, pot adresa întrebări Guvernului şi membrilor Guvernului, precum şi comisarului pentru Drepturile Fundamentale, preşedintelui Curţii de Conturi şi procurorului general, în cazurile privind drepturile şi interesele naţionalităţilor. Reprezentanţii naţionalităţilor au dreptul de a face propuneri şi a le înainta Parlamentului. Reprezentanţii naţionalităţilor sunt membri cu drept de vot ai Comisie Reprezentanţilor Etniilor în Parlament. Aceştia participă, cu rol consultativ, la întâlnirile de lucru ale şedinţelor comisiilor permanente precum şi la şedinţele Comisiei Legislative, în baza aprobării preşedintelui de comisie sau dacă pe ordinea de zi este inclus un punct ce priveşte naţionalităţile.

1.2 Reprezentare la nivel național și local

TRAIAN CRESTA | AGERPRES • Actualizează lumea.

Foto: Traian Cresta, Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria/AȚRU (Sursa: Agerpres).

Minoritatea românească este reprezentată în Parlamentul ungar de un purtător de cuvânt, în persoana lui Traian Cresta, din partea Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria/AȚRU, care nu are drept de vot, însă poate lua cuvântul în plenul şedinţelor, dacă pe ordinea de zi se află interesele minorității românești, conform legislației în vigoare.

Organizația care reprezintă interesele minorității române în Ungaria este Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria/AȚRU/ Magyarországi Románok Országos Önkormányzata.

În urma alegerilor autoguvernărilor minorităților din 2006, s-au format 46 de autoguvernări românești, dintre care 15 în Budapesta, 13 în județul Békés, 11 în județul Hajdú-Bihar, 5 în județul Csongrád, 1 în județul Pest, 1 în județul Borsod-Abaúj-Zemplén. Din 2007, există autoguvernări românești regionale în Budapesta și în județele Békés și Hajdú-Bihar.

Alte structuri reprezentative ale minorității românești din Ungaria : Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria/UCRU/ Magyarországi Románok Kulturális Szövetsége/MRKSZ, din Giula, Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria/ICRU/Magyarországi Románok Kutatóintézete, din Giula, Institutul Cultural Român/ICR/Román Kulturális Intézet din Budapesta, etc.

1.3 Învățământ și cultură

Universitatea din Oradea se promovează la Liceul "Nicolae Bălcescu ...

Foto: Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” (Giula, Ungaria).

În Ungaria, pregătirea școlară pentru elevii proveniți din comunitățile românești este asigurată în școli românești (acolo unde comunitatea este semnificativă numeric) și în școli cu clase de predare în limba română în localitățile în care numărul copiilor de etnie română este mai redus. Școlile generale românești din învățământul public ungar au fost înființate în 1946, în prezent, existând 6 astfel de instituții cu statut autonom.

Datele publice privind sistemul de învățământ în limba română nu sunt recente. Conform unor statistici deținute de Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, în anul școlar 2000 – 2001, în Ungaria au fost înscriși 1.045 de elevi la școlile și secțiile cu predare în limba română. Școlile românești din Ungaria sunt finanțate de la bugetul de stat cu fonduri alocate comunității. Directorii acestor școli sunt aleși dintre etnicii români cu acordul autoguvernării românești din localitate, iar legea învățământului permite ca programa școlară să fie stabilită de conducerea școlii.

Giula este centrul cultural al minorității române din Ungaria, unde se află Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu”, în cadrul căruia limba română se învață de două ori pe săptămână, ca limbă străină. După vârsta de 18 ani, tinerii români nu beneficiază de învățământ superior în limba română. Potrivit unor reprezentanți ai instituțiilor de învățământ, în familiile românești din Ungaria, copiii vorbesc o limbă română de nivel mediu, au probleme majore de exprimare, iar bătrânii vorbesc un fel de dialect în care se combină limba română arhaică și limba maghiară contemporană. Localitățile au o ”cultură închisă”, există diviziuni în comunitate, intrușii sunt respinși. Operatorii de servicii de telecomunicații oferă doar posturi de muzică în limba română, nu există niciun program de știri sau de politică în limba română.

Din 2011, AȚRU primește circa 1 miliard de forinți de la statul ungar, pentru a susține instituțiile din subordine, în condițiile în care s-a remarcat o explozie demografică nefirească în rândul comunității românești, respectiv unguri sau alte etnii care se declară români pentru a avea acces la fonduri, un exemplu fiind rromii din Miskolc care au constituit o ”comunitate românească”, iar, legal, nu pot fi opriți.

La Bătania, Școala românească ”Lucian Magdu” are 8 clase în care activează 17 profesori, majoritatea veniți din România. Activitățile derulate în instituție sunt gratuite: cercuri de teatru și dans, mic dejun, prânz și o gustare.

1.4 Mass media de limbă română din Ungaria

Foto: mesaj de protest din 2015, când Viktor Orban a interzis canalele românești pentru românii din Ungaria. Sursa: Gândul.

  • săptămânalul ”Foaia Românească”, cea mai veche publicaţie de limba română din Ungaria, lansată în 1951;
  • publicația lunară „Cronica”, lansată în 2000, în Giula, de către Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria/AȚRU;
  • publicațiile ICRU: ”Simpozion”; ”Lumina”; ”Izvorul”;
  • emisiunea radiofonică: „O voce românească” – program zilnic de 2 ore în limba română realizat în Studioul din Seghedin al Trustului Public de Radio-Televiziune din Ungaria – difuzată începând cu anul 1980.
  • emisiunea televizată: „Ecranul Nostru” – emisiune săptămânală, în limba română, de 26 de minute, difuzată de canalului de televiziune „M1” şi reluată de ”Duna TV”, ambele aparţinând Trustului Public de Radio-Televiziune din Ungaria.

1.5 Problemele minorității românești din Ungaria

La recensământul din anul 2011, din cifra totală declarată ca aparţinând comunităţii româneşti 50% au fost români băştinaşi şi 50% persoane stabilite din România, care pe parcurs au obţinut cetăţenie ungară. Această populaţie venită din România, care este de aproximativ 8.700 de persoane, s-a stabilit cu precădere în capitală şi în jurul acesteia. Pe fondul posibilităților de care beneficiază comunitatea românească din Ungaria, dar şi a dezbinării din cadrul acesteia, au fost înființate autoguvernări în fiecare sector al capitalei şi în localităţile din jurul ei. În nenumărate rânduri s-a solicitat modificarea legii și înfiinţarea în capitală a unei singure autoguvernări. Acest proiect nu a fost susţinut şi de celelalte naţionalităţi, dat fiind faptul că majoritatea celorlaltor etnii se află în capitală. Legislația ungară prevede că, dacă un candidat obține 25.000 de voturi, poate intra în Parlament, însă în Ungaria nicio naționalitate nu a reușit să intre în Parlament, cu atât mai puțin comunitatea română.

Din interviurile sporadice realizate de reprezentanți ai jurnalismului din România reiese o realitate tristă. Bătrânii din comunitățile românești, singurii păstrători ai tradițiilor strămoșești, își dau seama că viitorul fiilor lor e legat mai mult de locul unde trăiesc decât de România și-i îndeamnă către școlile în limba maghiară. Se tem chiar și ei să-și recunoască originile, pentru că atitudinea vădit pro-românească a dus întotdeauna la izolare și, implicit, la limitarea posibilităților materiale. În aceste condiții, procesul de asimilare se desfășoară ireversibil, prin prisma interesului personal sau de grup. “Autoguvernarea românilor din Ungaria” are mai mult caracter cultural și depinde de susținerea financiară a Guvernului/Parlamentului ungar, instituții în care reprezentantul comunității românești nu are drept de vot. Autoritățile ungare finanțează doar anumite proiecte, care reprezintă o fațadă a intereselor și obiceiurilor românilor, ce se pierd.

În presa românească a fost semnalat fenomenul de ”cumpărare cu burse de limbă maghiară” a elevilor nemaghiari (ruteni/ucraineni și români), în scopul de a urma o formă de instruire în limba maghiară (nematernă) în școlile de stat din România, respectiv o maghiarizare cultural-lingvistică, produsă în diverse județe (de pildă în județul Maramureș, comuna Bocicoiul Mare). Aceste cazuri conturează un fenomen de ”corupere identitar-lingvistică” sau ”asimilare silențioasă”, contra cost, sub pretextul susținerii învățământului în limba maternă maghiară a etnicilor maghiari de peste hotare și exced dreptului Ungariei de susținere a minorității sale înrudite, constituind un abuz îndreptat atât împotriva populației românești de la Est și Vest de munții Carpați, cât și împotriva minorităților nemaghiare conlocuitoare, rromă, ucraineană/ruteană, etc. Toate aceste fonduri pentru burse au ca sursă primară Statul ungar.

În Şedinţa Camerei Deputaţilor din 05.04.2011, deputatul Gheorghe-Mirel Taloș a evidențiat următoarele minusuri cu care se confruntă minoritatea românească din Ungaria:

  • lipsa unei reprezentări la nivel parlamentar, aspect promis de nenumărate ori de autorităţile ungare, dar încă neînfăptuit;
  • lipsa unei platforme publice pentru vizibilitate, afirmare şi promovarea intereselor;
  •  legislaţia ungară deficitară în domeniul minorităţilor naţionale face posibile nenumărate situaţii în care se declară drept etnici români persoane care nu au această calitate şi nici măcar nu cunosc limba română, urmărind doar interese financiare, fenomen cunoscut ca etno-business;
  •  există situaţii concrete în care autoguvernările locale ale minorităţii româneşti sunt conduse de persoane care nu sunt etnici români sau chiar nu cunosc limba română.
  1. Maghiarii din România

La recensământul populației din 2011 au fost înregistrați în România 1.227.623 etnici maghiari reprezentând 6,5% din populația țării.

2.1 Cadru legislativ

În România, drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale sun reglementate de următoarele acte interne şi internaţionale: Constituţia României; Legea nr. 86 pentru Statutul Naţionalităţilor Minoritare; Declaraţia Guvernului României cu privire la minorităţile naţionale; Hotărârea Guvernului României privind organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru Minorităţile Naţionale nr. 137 din 6 aprilie 1993; Ordinul nr. 513 cu privire la drepturile minorităţilor naţionale etc.; Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite; Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; Convenţia privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului; Carta de la Paris pentru o Nouă Europă; Recomandarea 1134 (1990) a Consiliului Europei cu privire la drepturile minorităţilor; Recomandarea 1177 cu privire la drepturile minorităţilor; Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare; Carta cetăţeniei şi drepturilor minorităţilor în Uniunea Europeană.

2.2 Răspândire geografică

Populaţia de etnie maghiară este majoritară în judeţele Harghita (84,6%) şi Covasna (73,8%), iar proporţii semnificative ale populaţiei de etnie maghiară (peste 20%) există şi în judeţele Mureş (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) şi Sălaj (23,1%).

2.3 Reprezentare la nivel național și local

Principala organizație care îi reprezintă politic pe maghiarii din România este Uniunea Democrată a Maghiarilor din România/UDMR, prezentă ca partid politic în Parlament, având și candidați desemnați la alegerile prezidențiale. În prezent, președintele UDMR este Kelemen Hunor. Există de asemenea organizații politice de mai mică anvergură ale maghiarilor din România, precum Partidul Civic Maghiar sau Partidul Popular Maghiar din Transilvania, etc.

2.4 Învățământ și cultură

Comunitatea maghiară beneficiază de instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar în limba maternă, precum şi de numeroase emisiuni dedicate minorităţii maghiare, la posturile publice de radio şi televiziune.

Există numeroase instituţii de cultură ale comunităţii maghiare, între care Opera Maghiară din Cluj, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, Teatrul Național din Târgu Mureș, Teatrul Maghiar de Stat Csiki Gergely (Timișoara), Teatrul Tamási Áron (Sfântu Gheorghe), sau Teatrul Tomcsa Sándor (Odorheiu Secuiesc), Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe, Muzeul Secuiesc al Ciucului din Miercurea Ciuc sau    Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureș. Amintim aici şi Casa memorială Ady Endre, Satu Mare, Casa memorială Tamási Áron, Lupeni, Harghita, Casa memorială Áprily Lajos, Praid, Harghita şi Casa memorială Petöfi Sándor din Turda, etc.

2.5 Mass media de limbă maghiară

Ziare: Krónika (Cluj-Napoca), Transindex (online), Népújság (Mureș), Vasarhelyi Hirlap (Mureș), Szabadság (Cluj-Napoca),  Erdélyi Napló (Cluj-Napoca), Háromszék (Sfântu Gheorghe). În ultima vreme,Guvernul ungar a alocat sume din ce în ce mai mari pentru a influenţa media maghiară din Transilvania.       Balcan Insight” (30.01.2020) menționa că, în intervalul 2017 – 2019, Asociaţia pentru Spațiul Media Transilvan/ Erdélyi Médiatér a primit de la Statul ungar suma de 10,5 milioane de euro, în două tranşe, pentru a achiziționa cele mai importante ziare de limba maghiară, mai multe reviste, posturi de radio şi de televiziune, respectiv: Főtér.ro, Udvarhelyi Hiradó, Csíki Hírlap, Gyergyói Hírlap (județul Harghita), Vásárhelyi Hírlap (județul Mureș), săptămânalul Erdélyi Napló precum şi cel mai important portal al regiunii – Székelyhon.ro.

  1. Concluzie: în timp ce Budapesta vrea autonomie teritorială pentru maghiarii din România, românii din Ungaria dispar
Guvernul Ungariei investește 77 de milioane de euro în proiecte ...

Foto: Liderul UMDR Kelemen Hunor și premierul ungar Viktor Orban.

Comparațiile nu își au aproape deloc rostul. În ceea ce privește situația minorității românești din Ungaria, vom menționa principalele probleme cu care aceasta se confruntă, și vă lăsăm pe dumneavoastră să evaluați situația minorității maghiare din România în funcție de aceste criterii.

Problemele majore cu care se confruntă minoritatea românească din Ungaria pot fi inventariate în acest fel:

  • fenomenul de ”etno-business” – unii cetăţeni ungari, cu sprijinul tacit al statului, se declară români fără ca ei să aparţină de fapt, nici etnic nici cultural, minorităţii române din Ungaria, pentru a beneficia de fondurile destinate autoguvernărilor românești – care afectează continuu structurile de reprezentare locală și națională, dar și întreaga comunitate;
  • lipsa unei forme de învățământ superior dedicată comunității;
  • lipsa accesului la posturi de televiziune cu știri în limba română sau din România. În 2011, firmele de cablu TV din Ungaria nu mai difuzau posturi româneşti decât cetăţenilor români, cetățenia română obținându-se anevoios;
  • lipsa condiţiilor corespunzătoare de funcţionare a mass-media în limba română;
  • situaţia Bisericii Ortodoxe;
  • ineficienţa statului ungar în elaborarea legii privind reprezentarea în Parlament a minorităţilor;
  • modul defectuos în care Statul român înţelege să susţină şi să colaboreze cu comunităţile româneşti din Ungaria, etc.

Tergiversarea soluționării acestor probleme a oferit condiții prielnice asimilării minorității românești din Ungaria, care se află în faza terminală, potrivit exponenților comunității. Dezbinarea de la nivelul reprezentării comunității românești, sabotarea culturii românești din interior, maghiarizarea dirijată politic, economic și administrativ de către Statul ungar și organismele afiliate, toate acestea fac dizolvarea comunității iminentă.

*C. Ioana este expert LARICS pe problematica maghiară şi masterandă în cadrul programului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.