Dan Moroianu*

 Foto: Președintele SUA, Donald Trump (sursă: wallpapertag.com)

De trei ani încoace, toată politica americană este despre Donald Trump. Am putea spune că și cea globală. Presa din România, în general presa europeană, îl prezintă pe Trump din perspectiva așa numitei „presei mainstream” americane, în frunte cu CNN, o presă care, de la început, a fost programatic împotriva candidatului, apoi a președintelui, Donald Trump.

Al 45-lea președinte american a marcat o perioadă interesantă din punct de vedere politic în comparație cu predecesorii acestuia. Putem spune chiar că acesta reprezintă un fenomen nou întâlnit care va modela întreaga strategie politică cu care ne-am obișnuit până acum. Nu putem însă să nu ne întrebăm cum a apărut acest fenomen.

LARICS va prezenta o analiză amplă, în trei episoade, a ceea ce putem deja numi „fenomenul Trump”.

 Front unit împotriva lui Donald Trump. 96% din donațiile jurnaliștilor au mers către Hillary Clinton

Foto: Trump parodiat de Jimmy Fallon (The Tonight Show). Sursă: youtube.com

Pentru a avea o mai bună reprezentare asupra modului în care fenomenul Trump este portretizat în media zilelor noastre, trebuie să stabilim care sunt cele mai citite și urmărite organizații de media din Statele Unite. Conform Statista.com, din clasamentul top 20 cele mai populare website-uri de știri din S.U.A regăsim următoarele trusturi media care au jucat un rol important în campania prezidențială în urma căreia Donald Trump a ajuns președinte: CNN, NBC News, CBS News, The New York Times, The Washington Post și Fox News. Toate aceste trusturi au donat pentru campania prezidențială din 2016.

Donațiile stau în felul următor, conform Centre for Responsive Politics:

  • News Corporation, firma care deține Fox înregistrează donații în valoare de $1,853,832 din care 76% pentru Partidul Democrat.
  • General Electric, firma ce deține NBC Network înregistrează donații în valoare de $1,918,149 din care doar 57% pentru Partidul Republican.
  • AOL/Time Warner, deținătorul CNN înregistrează donații de $1,830,461 din care 74% pentru Partidul Democrat.
  • Viacom, care deține CBS Network, a donat $1,935,423 din care 90% pentru Partidul Democrat.
  • Walt Disney, deținătorul ABC Network a înregistrat donații în valoare de $1,246,214 din care 54% au mers către Partidul Democrat.

 

The Center for Public Integrity a publicat date conform cărora „sute de jurnaliști au donat un total de $382,000 pentru campania lui Hillary Clinton, pe când doar aproximativ 50 au donat $14,000 pentru campania lui Donald Trump. Acest lucru arată că 96% din donațiile jurnaliștilor au mers către campania lui Hillary Clinton. Printre cei care au donat se numără fosta prezentatoare TV de la ABC News Carole Simpson, directorul de finanțe al Washington Post, Damien Brouillard și videograficianul Jonah Kessel de la New York Times”.

Diferența este enormă, clar în favoarea campaniei lui Hillary Clinton. Cu toate acestea, chiar dacă majoritatea covârșitoare a mediei din Statele Unite a susținut campania lui Hillary Clinton, aceasta a pierdut.

 Despre obiectivitate: Criza jurnalismului post-modernist

Foto: Donald Trump versus mainstream media (Sursa aici).

Pentru a ajunge la o concluzie în privința obiectivității fiecărui trust media, am analizat titlurile articolelor din 2016 despre Donald Trump. Le-am clasat în funcție de atitudinea pe care o prezintă cititorului asupra președintelui.

În urma analizei celor 6 trusturi media, le putem clasa în felul următor:

  • CNN (5/5 titluri negative – trust anti Trump)
  • Fox News (3/5 titluri pozitive – trust pro Trump)
  • NBC News (2/3 titluri negative – trust anti Trump)
  • CBS News (3/5 titluri negative – trust anti Trump)
  • The Washington Post (5/5 titluri negative – trust anti Trump)
  • The New York Times (3/4 titluri negative – trust anti Trump).

Concluzia pe care o putem trage e că cinci din șase trusturi media au fost împotriva lui Trump, deci mult clamata obiectivitate mediatică a lipsit cu desăvârșire. A fost de fapt un război cu Donald Trump, în care presa americană a fost parte a bătăliei.

Mainstream media americană l-a ajutat pe… Vladimir Putin!

Foto: Donald Trump, Vladimir Putin și Hillary Clinton (sursa aici).

Împotriva gândirii „corecte politic” instalată în presa de mainstream americană sau europeană (și chiar românească), vom atrage atenția asupra unui fenomen care a fost bine sesizat peste ocean. După cum bine s-a spus, „Mainstream media a convins o mare parte din publicul american că președintele ales a fost ilegitim, jucând exact mâna lui Vladimir Putin”.

Acest lucru este o realitate. Chiar de la începutul campaniei prezidențiale, principalele trusturi media au început să susțină vehement că președintele ales, Donald J. Trump, este „o marionetă a Rusiei”. De asemenea, aceștia au promovat ideea cum că Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale pentru a-l face pe Trump să câștige. Fără nicio probă elocventă și definitivă, publicului american i s-a servit un fake news foarte bine gândit. Sigur că Rusia nu este inocentă. Rusia este cunoscută pentru obiceiul de a se implica în politica internă a țărilor inamice, însă aici s-a mers pe cunoscuta rețeta unui fake news de calitate: un adevăr parțial (implicarea Rusiei) este ingredientul de bază atunci când știrea trebuie să fie credibilă („Donald Trump este marioneta lui Putin”). În urma raportului Muller, toate aceste acuzații s-au dovedit false. Această campanie de dezinformare este de fapt atacul real al Rusiei. Populația americană a fost împărțită, mici confruntări violente au apărut, proteste masive au hrănit sentimentul de neliniște, totul a fost pregătit ca și cum America s-ar fi pregătit de un nou război civil. De asemenea, valorile fundamentale ale Statelor Unite au fost atacate. Partidul Democrat, chiar și în prezent, are drept candidați principali politicieni care sprijină politicile socialiste și stânga în general. America este astăzi așezată pe valori radical opuse, ca într-un război total, în alb și negru, fără nuanțe și fără griuri.

Și aici a câștigat Rusia, fără ca ea să fi visat așa ceva sau să poate genera, singură, asemenea mutări de plăci tectonice.

Această strategie este folosită și în Europa de Est, chiar în România. Putem observa și cum în țară trusturile media intoxică publicul cu informații ce duc la conflict radical între generații/viziuni/atitudini și la o stare de neliniște generalizată. Acest lucru nu ar fi posibil dacă jurnalismul s-ar fi bazat pe ideile fundamentale pe baza cărora a fost concepută această profesie. Obiectivitatea este ignorată în majoritatea cazurilor și jurnaliștii preferă să vândă informații greșite în schimbul „sfântului raiting” sau al unor câștiguri facile de moment.

Ce concluzie ar fi de tras înaintea alegerilor care vor urma, inclusiv la noi în țară, este că că „fakenews” presupune întotdeauna designul „ai noștri vs. ai lor”. Că „cele două tabere își dezvoltă de fapt rețele complexe de a-i păcăli pe ai lor în primul rând, de a le oferi tot timpul ce vor să audă, de a dezvolta un conformism bătăios care să le asigure mai multe puncte în propriul joc social. Esențial e că cele două tabere reprezintă puterea într-un fel sau altul: unii țin cu patronii, alții țin cu patronii „publici” pesediști. O imensă felie de plăcintă din graficele despre populație, angajați, sărăcie etc. rămâne nereprezentată”.

„Fenomenul Trump” înseamnă moartea jurnalismului?

Foto:„părțile” (Donald Trump și CNN) se acuză reciproc de „fake news” (Sursa aici).

Presa de mainstream din SUA este astăzi la cel mai scăzut nivel de credibilitate din istorie. Până la urmă, o primă fațetă a fenomenului Trump ar trebui să aducă în prim plan problema obiectivității mass-media. Aici e problema majoră.

Cum s-a ajuns aici?

Explicațiile sunt multiple, dar le vom puncta pe scurt:

  • La nivel filosofic, problema lipsei deontologiei jurnalistice se explică prin „moartea Adevărului”, a oricăror repere fundamentale, proclamată și instituită de curentele sau viziunile post-moderne. Nimic nu mai poate fi obiectiv, totul e o părere, o „atitudine situată”, o perspectivă printre multe altele. De aici până la „moartea obiectivității” și apoi la „moartea jurnalismului” nu mai e decât un pas. Pas care în cazul lui Donald Trump a fost făcut fără nicio tresărie.
  • Problema lipsei deontologiei jurnalistice probabil poate fi explicată și de mediul economic în care trăim. Consumerismul provocat de creșterea semnificativă a corporatismului secolului 21 și-a plantat semințele în toate aspectele vieții moderne. Totul este bazat pe performanță, bani și vizibilitate publică. Dacă nu esti performant, nu ai bani sau vizibilitate nu exiști. Și pentru asta esti dispus să faci orice.
  • La nivel social, asităm la o oarecare dispariție a moralității și prețuirii adevărului, înlocuind realul cu plăcerea. Totul este menit să ne facă plăcere, nu mai contează cum. E „frumos”, „adevărat” sau „educativ”? Nu mai contează: plăcerea este singurul criteriu, nu informarea sau obiectivitatea jurnalistică. Lipsa acestei obiectivități asumate și practicate în majoritatea mediei pe care o consumăm, de la politic la divertisment, nu poate duce decât la haos și prăbușirea oricărei ierarhii sau oricăror modele demne de urmat pentru viitoarele generații.

 

(va urma)

 

*Dan Moroianu este student la Masterul de Studii de Securitate al Universității din București.