Autor: Geangu Bianca Alexandra
Introducere
Acum aproape doi ani, făceam cunoștință cu necunoscutul, cu un virus nou apărut care înspăimânta pe toată lumea. COVID-19 era și este subiectul momentului, peste tot, pe toate canalele de informare, atât cele prezentate în format fizic, cât și cele prezentate în online. se discută necontenit despre tot ceea ce reprezintă acest virus – despre măsuri de protecție, transmisie, decese, îmbolnăviri, carantină, tratamente și vaccinare.
Fiind un subiect vast, discutat peste tot, a apărut și dezinformarea. Spre deosebire de informația eronată, care constă tot în informații false, însă răspândite neintenționat, dezinformarea are la bază informații menite să aducă prejudicii, inventate în mod deliberat.
Potrivit celor de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pandemia de COVID-19 a provocat o infodemie (info provenind de la cantitatea de infromații, iar demie de la terminația cuvântului pandemie) – ”Supraabundența de informații, unele false sau inexacte, despre virus, despre originea și efectele acestuia, precum și despre măsurile luate de autorități pentru a combate pandemia micșorează șansele oamenilor de a găsi surse fiabileși sfaturile de care au nevoie”. (Consiliul European, 2021)
Pandemia a reușit să aducă schimbări majore în privința informațiilor distribuite în mediul online, chiar dacă, potrivit unui sondaj realizat de Eurobarometru, în martie 2021, ”peste
50% dintre europeniconsideră că au fost expuși la dezinformare în mediul online” (Consiliul European, 2021). Însuși directorul general al OMS a declarat la începutul pandemiei că: ”Fake news-urile se răspândesc mai rapid și mai ușor decât virusul și pot fi la fel de periculoase” (Weber & Bushuev, 2020).
Așadar, apare nevoia de cenzură și verificare a informațiilor din mediul digital, deoarece încă de la începutul epidemiei a existat un număr tot mai mare de știri, articole, videoclipuri și/sau postări cu și despre acest subiect controversat. Potrivit cercetătorilor, la începutul pandemiei, martie 2020, au fost înregistrate aproximativ ”550 de milioane de tweet-uri”, care conțineau cuvintele cheie ale perioadei coronavirus, COVID-19 sau pandemie (PAHO, 2020).
Fake news și dezinformarea
Tehnologia avansează pe zi ce trece, iar acum, aflându-ne în secolul al XXI-lea, aproape toată lumea are acces la internet. Ceea ce are relevanță, însă, pentru acest subiect, este modul în care au fost prezentate știrile cu și despre COVID-19.
Primul fake news legat de virus susținea ca acesta a fost creat în mod intenționat de către serviciile secrete și Rusia, pentru a destabiliza situația din Europa, după care au urmat și altele, precum ”coronavirusul este un act intenţionat de bio-terorism, cu ajutorul căruia NATO vrea să combată Rusia. Răspândirea sa a putut fi stopată în Italia numai graţie ajutorului rusesc. Un vaccin anticorona se află pregătit deja de multă vreme, spălarea mâinilor este inutilă pentru prevenirea pandemiei. COVID-19 este un val gripal obişnuit şi în spatele tuturor acestora se află planurile lui Bill Gates de a domina întreaga lume”. (Weber & Bushuev, 2020)
De la începutul pandemiei și până în prezent, EUvsDisinfo database[1] a identificat aproximativ 1518 știri false (vezi ANEXA 1), sub diferite nume covid 19, coronavirus și pandemic (EUvsDisinfo, 2021).
Raportul intitulat Infodemia Covid-19 în România arată cu stupoare asaltul de știri false regăsit în mediul online românesc, în care mulți au căzut pradă, crezând diferite fake news-uri despre virus. Printre aceste informații false se numără aspecte precum faptul că acesta este un virus fabricat, că se dorește microciparea populaţiei, virusul și măsurile luate de autorități primind denumiri de tipul mascarada COVID sau dictatura COVID (Popescu, 2020).
Potrivit aceluiași studiu menționat anterior, pe rețeaua de socializare Facebook au existat alte conspirații cu privire la virus, cum ar fi faptul că în timpul Gripei Spaniole au murit doar oamenii vaccinați, iar, ulterior, că Covid-19 se vindecă cu Propolis, cea din urma ajungând la aproximativ 1,6 milioane de utilizatori ai platformei online. (Popescu, 2020)
Un raport care a analizat propaganda făcută în mediul online pe cea mai folosită rețea de socializare – Facebook, arată că în perioada martie-octombrie 2020, nouă mari teme au fost de
succes în cazul dezinformarii din România, acestea rezonând perfect și cu situația globală, și anume: ”Pandemie. Mascaradă, O simplă viroză, Virus fabricat, Fără botniță, Bill Gates – figura „ocultei” şi a industriei Big Pharma, Dictatura și Noua Ordine Mondială, Corupţia elitelor şi neîncrederea în autorităţi, 5G ne îmbolnăvește de COVID-19 și Tratamente și remedii minune”. Concluzia studiului susține că aceste teme, pornite pe baza dezinformării, au avut mai mult succes comparativ cu știrile bazate pe fapte reale, deoarece, spun experții, ”exploatează emoțiile, în special cele negative”. (Asociația Eurocomunicare, 2020)
În continuare, voi aborda cele mai întâlnite fake news-uri (în română, știri false) apărute în China, Statele Unite ale Americii și Brazilia.
Încă dinainte ca virusul să fie prezent în țara noastră, au fost vehiculate informații privind faptul că acesta ar fi o armă biologică confecționată de China. Îngrijorător este faptul că, potrivit unui studiu, 21% dintre cei chestionați credeau acest lucru, iar 26% aveau dubii în privința credibilității ipotezei (Bratu, 2020).
Cele mai întâlnite dezinformări, în cazul Chinei, au legătura cu proveninența virusului și schimbul de acuzații cu Statele Unite ale Americii. Potrivit fake news-urilor vehiculate în prima parte a anului 2020, virusul a fost creat într-un laborator din apropierea orașului Wuhan, unde întâmplarea făcea să aibă loc o competiție la care să participe și o echipă formată din reprezentați ai Statelor Unite. (Singh, 2020).
În ceea ce privește SUA, un raport canadian arată că statul ar fi principalul vinovat pentru răspândirea virusului, că Bill Gates vrea să controleze lumea prin impunerea vaccinării obligatorii (Putina, 2020, p. 42). O altă ipoteză mult vehiculată despre natura virusului, care își are rădăcinile tot în Statele Unite ale Americii, este legată de 5G și expunerea repetată la acesta.
(Lin & Trinkunas, 2020)
Totodată, în Statele Unite ale Americii, au fost vehiculate și informații privind modul în care boala s-ar putea vindeca mai rapid (cu medicamente neaprobate de FDA) sau un mijloc rapid de testare pentru a putea observa daca ești sau nu infectat cu Covid-19, respectiv ținerea respirației mai mult de 10 secunde fără a resimți vreun disconfort. La toate acestea s-a adăugat și afirmația potrivit căreia, în februarie 2020, SUA susținea că ar fi foarte aproape de a scoate un vaccin (Lin & Trinkunas, 2020). Toate acestea, dar și altele, au făcut imediat înconjurul întregii lumi, iar cei mai slabi de înger au picat în plasa dezinformării, crezând astfel de afirmații.
Nici Brazilia nu s-a dat înlături de la o serie de știri false, însă acestea au fost legate de mici remedii/rețete pentru a preveni infectarea cu virusul SARS-COV2, și anume gargara cu apă sărată sau călduță, gargara cu apă cu usturoi sau evitarea alimetelor care se consumă reci, precum înghețata. Toate aceste știri false au făcut înconjurul lumii, mai exact ”52% din americanii intervievați au auzit și ei acest zvon” (Bratu, 2020).
Brazilienii au picat pradă știrilor false, mai exact 110 milioane, 9 din 10 recunoscând că au citit sau auzit un fake news despre Covid-19, iar 7 din 10 au și crezut informația. (Galhardi, et al., 2020).
Măsuri în privința dezinformării
Un articol care datează din prima jumătate a anului 2020, prezintă modul în care s-a impus UE împotriva dezinformării apărute, ca urmare a multitudinii de informații despre COVID-19. Din dorința de a respecta dreptul la libera exprimare, Consiliul European a propus la 10 iunie 2020 o inițiativă intitulată Getting the facts right, care avea ca scop lupta contra dezinformării, fiind axată pe: înțelegere, comunicare, cooperare, transparență, sensibilitate și, nu în ultimul rând, garantarea libertății de exprimare. (Parlamentul European, 2020)
Potrivit unei alte surse, mai multe guverne au luat măsuri pentru a stopa dezinformarea, printre acestea se numară: India, care a optat pentru îndrumarea companiilor de rețele sociale în vederea stabilirii și ulterior eliminării conținutului controversat cu privire la pandemie; Regatul Unit și UE, unde au fost înființate unitați speciale pentru a combate dezinformarea, iar o altă măsură pentru care statele au optat a fost încriminarea falsului malițios legat de COVID-19. (Radu, 2020).
Cu toate acestea, la capitolul dezinformare, Taiwanul pare să fi stat cel mai bine. Deși au existat numeroase știri false apărute în mediul online, autoritățile au dat dovadă de transparență, iar cu ajutorul cetățenilor și a opiniei publice au reușit să stopeze această propagandă. O altă măsură menită să vină în ajutor acestei situații mai puțin fericite a fost crearea unei linii verzi la care orice cetățean putea denunța o știre falsă, pe langă aplicația care distribuia doar informații adevărate (Lien, 2020).
Concluzii
Lucrarea și-a îndeplinit scopul, acela de a analiza dezinformarea și felul în care aceasta sa manifestat atât în țara noastră, cât și în celelalte state. Dezinformările rămân oricum, indiferent de măsurile impuse de autorități, limitate sau nu, însă rămâne la latitudinea cetățenilor dacă doresc sau nu să apeleze la surse de încredere, așa cum sunt sfătuiți.
Cu ajutorul marilor platfome din mediul online (Facebok, Tiktok, Instagram, Twitter) știrile false au putut face rapid înconjurul lumii, fiind mai acceptate decât știrile care prezentau informații adevarate/reale, de aici reieșind setea populației după acest tip de conținut. La momentul actual, multe dintre știrile de tip fake news sunt afișate cu acest tip de avertisment, iar multe dintre conturile care le împrăștie ajung să fie blocate. De asemenea, pe platforma subsidiară Facebook, Instagram, știrile sau postările care fac referire la coronavirus, chiar și tangențial, sunt marcate cu un link către informare din surse sigure.
Cu toate acestea, la doi ani de la primele astfel de știri legate de COVID-19, rețelele sociale sunt depășite, iar munca lor nu poate face față la stoparea acestor informații false. Cu atât mai mult cu cât există posturi de televiziune care creează și amplifică același tip de propagandă, pentru ca știrile false să ajungă și la aceia care nu aveau, poate, acces la mediul online, ori nu aveau încredere în niște simple știri electronice. Scopul mass-mediei ar trebui să fie acela de a prezenta fapte reale, verificabile din cel puțin trei surse, și nu conspirații, ori remedii naturiste pentru stoparea unui virus cu adevărat periculos.
Ceea ce poate nu este încă de înțeles pentru cei care transmit fake news despre COVID-
19, este faptul că pot face realmente rău unor oameni, care consideră virusul o simplă răceală, alegând să se trateze acasă și, în cel mai sumbru caz, murind, fiind prea târziu pentru ei să mai ajungă pe mâna doctorilor. Atât știrile cu privire la virus, cât și cele cu privire la vaccinare și ce presupune acest proces, ar trebui luate doar din surse acreditate Ministerului Sănătății. Sigur, liberul arbitru ne dă dreptul să alegem dacă să credem sau nu în virus sau în eficacitatea vaccinului, dar nu ne dă dreptul să influențăm decizia oamenilor din jurul nostru, răspândind informații false și periculoase.
Bibliografie
Asociația Eurocomunicare, 2020. INFODEMIA COVID-19 ÎN ROMÂNIA- O analiză a dezinformării în spațiul digital, s.l.: ANTI-FAKE.
Bratu, S., 2020. The Fake News Sociology of COVID-19 Pandemic Fear: Dangerously Inaccurate Beliefs, Emotional Contagion, and Conspiracy Ideation. Linguistic and Philosophical Investigations, Issue 19, pp.
128-134.
Consiliul European, 2021. Combaterea dezinformării. [Online]
Disponibil la: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/coronavirus/fighting-disinformation/ [Accesat 22 Ianuarie 2022].
EUvsDisinfo, 2021. EUvsDisinfo database. [Online]
Disponibil la: https://euvsdisinfo.eu/disinformation-cases/?text=pandemic&date=&per_page= [Accesat 22 01 2022].
Galhardi, C., Freire, N., de Souza Minayo, M. & Marques Fagundes, M., 2020. Scielo. [Online]
Disponibil la: https://www.scielo.br/scielo.php?pid=S1413-
81232020006804201&script=sci_arttext&tlng=en&fbclid=IwAR3wDLqk7RiWZZY7xRnqu65pKJp0K90C_sq zfvj-1dAAp31AMn_HtmkQ9bY [Accesat 23 01 2022].
Lien, Y.-T., 2020. The Diplomat. [Online]
Disponibil la: https://thediplomat.com/2020/03/why-chinas-covid-19-disinformation-campaign-isntworking-in-taiwan/?fbclid=IwAR3BOPF_hR3M-o5sTFv7GSQ4ZsgGWCe1Y1MjVJkAPzUXqwIXsktmCwq_nU
[Accesat 22 Ianuarie 2022].
Lin, H. & Trinkunas, H., 2020. Bulletin of the Atomic Scientists. [Online]
Disponibil la: https://thebulletin.org/2020/09/the-covid-19-infodemic-what-can-be-done-about-theinfectious-spread-of-misinformation-and-disinformation/ [Accesat 22 01 2022].
PAHO, 2020. DEPARTAMENT OF EVIGENCE AND INTELLIGENCE. [Online]
Disponibil la: https://iris.paho.org/bitstream/handle/10665.2/52052/Factsheetinfodemic_eng.pdf?sequence=16 [Accesat 22 01 2022].
Parlamentul European, 2020. Coronavirusul: UE ia mai multe măsuri împotriva dezinformării. [Online] Disponibil la:
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20200618STO81510/coronavirusul-ue-iamai-multe-masuri-impotriva-dezinformarii [Accesat 22 Ianuarie 2022].
Popescu, A. L., 2020. Studiu. Marile dezinformări Covid-19 din România și agenții lor: de la Piperea la dacofilul Roxin. [Online]
Disponibil la: https://romania.europalibera.org/a/studiu-marile-dezinform%C4%83ri-covid-19-dinrom%C3%A2nia-%C8%99i-agen%C8%9Bii-lor-de-la-piperea-la-dacofilul-roxin/30917729.html [Accesat22 01 2022].
Putina, N., 2020. DEZINFORMAREA ȘI MITURILE COVID-19: CUM LE RECUNOAȘTEM ȘI LE ABORDĂM.
[Online]
Disponibil la: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/36-46.pdf [Accesat 24 01 2022].
Radu, R., 2020. SagePub. [Online]
Disponibil la: https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/2056305120948190 [Accesat 24 Ianuarie 2022].
Singh, S., 2020. BBC. [Online]
Disponibil la: https://www.bbc.com/news/av/world-asia-china-56513257 [Accesat 22 01 2022].
Weber, J. & Bushuev, M., 2020. Fake news coronavirus: Cine profită?. [Online]
Disponibil la: https://www.dw.com/ro/fake-news-coronavirus-cine-profit%C4%83/a-54434287 [Accesat 22 01 2022].
Wikipedia Contributors, 2021. East StratCom Task Force. [Online] Disponibil la: https://en.wikipedia.org/wiki/East_StratCom_Task_Force [Accesat 22 01 2022].
[1] EuvsDisinfo- „Grupul de lucru East StratCom (ESCTF) face parte din Serviciul European de Acțiune Externă, axat pe „comunicarea eficientă” și promovarea activităților Uniunii Europene în Europa de Est. Proiectul emblematic al grupului de lucru este EUvsDisinfo, o bază de date de articole și mass-media pe care organizația le identifică ca furnizând informații false, distorsionate sau parțiale.” (Wikipedia Contributors, 2021)
