Autor: Enache Ionuț
Din punct de vedere al soliditǎtii și maturitǎţii conceptuale, termenul de securitate este regǎsit tot mai adesea ȋn referinţele unor ţǎri, indiferent cǎ vorbim despre securitate naţionalǎ sau internaţionalǎ.
Fie cǎ pornim de la analiza statelor care-și ȋndreaptǎ atenţia spre balanţa puterii sau concurenţei directe cu competitorii, factorii mediatori sau generatori de crize politice sau militare sunt ȋntotdeauna ȋn stransǎ legaturǎ cu modul ȋn care structurile specializate ȋn securitate se raporteazǎ la vulnerabilitǎţile și ameninţǎrile interne sau externe care pot sǎ vulnerabilizeze ȋn ansamblu sistemul statal.
Totodatǎ, este cunoscut faptul cǎ majoritatea izbucnirilor violente, ȋn speţǎ, a unui conflict, poartǎ adesea motivaţii etnico-religioase, ideologice, teritoriale sau o politicǎ dezbǎtutǎ şi implementatǎ defectuos.
Supunând analizei aceastǎ temǎ pe care o abordez prin intermediul prezentului referat, gǎsesc oportun sǎ precizez cǎ subiectul central vizeazǎ o problematicǎ veche de 20 de ani ȋn raport cu prezenţa trupelor americane și NATO ȋn aceste zone.
La fel de importantǎ mi se pare clarificarea pe care ar trebui s-o facem atunci când vorbim despre rolul pe care serviciile de intelligence le-au avut ȋn medierea sau soluţionarea acestor conflicte, ȋncercând sǎ clarificǎm zvonurile cu privire la eșecul acestor servicii ȋn desfǎșurarea misiunilor la care voi face referire pe parcursul expunerii.
Întrebarea cu privire la retragerea trupelor americane și a aliaţilor sǎi se ramificǎ zonal ȋn douǎ direcţii: a fost o decizie asumatǎ sau un eșec aceastǎ hotǎrâre?
Militar vorbind, acţiunea a fost una limitatǎ, unde se vorbește despre existenţa unui aşa-zis ”rǎzboi asimetric” care s-a desfǎșurat ȋn zone greu accesibile și vizeazǎ inamici care se identificǎ cu componenta etnicǎ și religioasǎ localǎ, greu identificabilǎ și realizabilǎ.
Dacǎ extindem conceptul de prezenţǎ militarǎ la acela de rǎzboi, ȋl putem aloca mai degrabǎ unuia informatic decât militar, tocmai pentru cǎ, de pildǎ, un atac aerian ar fi apǎ de ploaie fǎrǎ prezenţa unor informaţii certe, precise și oportune cu privire la așa-zisul “inamic”.
Problemele cu care armata americanǎ și aliaţii sǎi s-au confruntat au fost ȋndreptate cǎtre lipsa de informaţii pe care sǎ le acceseze ȋn timp util, cât mai ales a raportǎrii la obiceiurile, dialectele sau formele de relief la care nu au avut acces.
Desigur, acum, dupǎ cele ȋntâmplate, odată cu retragerea trupelor americane și cele ale NATO, ȋntrebarea venitǎ din rândul specialiştilor face referire la existenţa unui eșec al serviciilor de informaţii tocmai prin faptul cǎ nu au anticipat ocuparea teritorialǎ ȋnsemnatǎ a unei pǎrţi din Irak de cǎtre Statul Islamic și a Kabulului de cǎtre talibani, ȋn mai puţin de 10 zile.
Din punctul acesta de vedere, acest “eșec” este pus pe seama serviciilor de intelligence.
De pildǎ, ȋn Aprilie 2021, ȋnainte de anunţul fǎcut de cǎtre preşedintele Biden, cǎ trupele americane rǎmân ȋn Afganistan doar pânǎ ȋn Septembrie, analiștii deja comentaserǎ cǎ perspectivele unui acord de pace ȋn Afganistan “rǎmân scăzute”, motivaţia pe care se baza afirmaţia era aceea cǎ talibanii pot sǎ foloseascǎ forţa pentru a modela realitatea politicǎ, acest lucru fiind ȋn acord cu Raportul Anual de Evaluare a Amenințărilor emise de cǎtre Office of the Director of National Intelligence din SUA.
Acest raport este constant cu privire la evaluǎrile anterioare și avertizau, fǎcând precizarea cǎ forţele afgane sunt vulnerabile și cǎ ele nu vor face faţǎ fǎrǎ sprijinul SUA și a aliaţilor, eșecul fiind inerent.
Aceeași problematicǎ au abordat-o și serviciile de informaţii occidentale și au accentuat și subliniat aceeaşi idee, conform cǎreia, nu existǎ garanţii cu privire la respectarea de cǎtre talibani a prevederilor tratatului cu SUA și cǎ afganistanii sunt vulnerabili fǎrǎ suportul militar al SUA și N.A.T.O.
În Iunie 2021, doi jurnaliști, Vivian Salama și Warren Strobel, avertizau cǎ guvernul afgan se poate prǎbuși ȋn mai puţin de 6 luni, dupǎ ce SUA ȋși va retrage trupele din Afganistan.
În realitate, au trecut numai 10 zile panǎ sǎ se ȋntâmple acest lucru.
În sprijinul ideii cǎ de vinǎ pentru acest eșec nu sunt serviciile de Intelligence, un oficial guvernamental externalizeazǎ ideea de culpǎ și este de pǎrere cǎ ȋntregul rezultat transpus ȋn noţiunea de eșec este generat de viteza cu care trupele aliate s-au retras, precum și faptul cǎ din aceastǎ zonǎ au plecat și contractorii militari.
James Gordon Meek, citând un ȋnalt oficial al Congresului American, face precizarea pentru ABC News cǎ serviciile de Intelligence i-au avertizat pe liderii SUA despre situaţie, anticipând Victoria fulminantǎ a talibanilor.
Michael Morell, fostul director interimar al CIA, este de pǎrere cǎ rezultatul din Afganistan este eşecul generat de implementarea unor politici neconstructive ale mai multor administraţii.
Cu privire la rezultatul din Afganistan, ȋncǎ se pune problema dacǎ reprezintǎ eșecul real al serviciilor de Intelligence sau este ȋn fapt o decizie asumatǎ, bazatǎ pe ceea ce nu știm?
Personal, împǎrtǎșesc ideea potrivit cǎreia serviciile de Intelligence au informat ȋn timp real și corect cu privire la situaţia de retragere a trupelor din Afganistan, precum și despre faptul cǎ acestea au acţionat eficient ȋn raport cu decidenţii militari și politici, plasându-se ȋn mod corespunzǎtor și obiectiv faţǎ de aceştia, cu mult timp ȋnainte (aprilie 2021).
Decizia pe care SUA și NATO au luat-o a fost una asumatǎ și a presupus luarea ȋn calcul a deznodǎmântului situaţiei din Afganistan.
Evenimementul ȋn sine este o loviturǎ de imagine ȋn care circa 300.000 de soldati, puși ȋn faţa realitǎţii și confruntaţi cu corupţia din Afganistan, le-au generat soldaţilor afgani indisponibilitate pentru a lupta.
Domnul profesor Cristian Barna ridicǎ un semn de ȋntrebare cu privire la existenţa unui “moment oportun” când sǎ se producǎ retragerea… La fel de bine, ȋntreg demersul și procesul funcţional de punere a statelor pe scena politicǎ internaţionalǎ are și un grad de semnificaţie internǎ.
Proiecţia fǎcutǎ de cǎtre SUA nu este doar de limitare la securitatea naţionalǎ ci este extinsǎ la ideea de securitate internaţionalǎ, fapt care emerge spre o dinamicǎ multidimensionalǎ și chiar spre o nouǎ ierarhie produsǎ, generatoare de alianţe și aliaţii menite sǎ gestioneze aspectele de securitate generate de efectele globalizǎrii.
Recunoașterea de cǎtre NATO a caracteristicilor socio-culturale ca sursǎ de intelligence reprezintǎ consecinţa directǎ a mediului operaţional, chiar dacǎ nu existǎ implementatǎ o direcție avizatǎ care sǎ stabileascǎ liniile directoare ale culegerii și prelucrǎrii de date și caracteristici informaţionale de tip socio-cultural.
Așadar, dacǎ ar fi sǎ ne raportam strict la misiunea sau rolul pe care serviciile de intelligence l-au avut, va trebui sǎ facem precizarea cǎ managementul activitǎţilor care vizeazǎ intelligence-ul ȋn cadrul operaţiilor și structurilor militare sunt ȋn responsabilitatea structurilor de comandǎ prezente la toate eșaloanele, fapt care conduce cǎtre folosirea optimǎ a potenţialului de forţe pentru a genera obiectivele dorite.
Așadar, tactic vorbind, ciclul de intelligence implicǎ și vizeazǎ sprijinirea deciziilor benefice și necesare operaţiilor tactice, generate de ameninţǎri specifice și care pot sǎ contribuie la formarea de opinii pentru a putea sǎ acționeze ȋn consecințǎ comandanţii responsabili cu misiunea ȋn sine.
Pornind de la aceastǎ precizare, mecanismele angrenate ȋn domeniul de referinţǎ al culegerii datelor sau informaţiilor ar fi depǎșit graniţele de referințǎ ale paradigmelor clasice ale securitǎţii și ar fi împins dincolo de determinarea intenţiilor și capabilitǎţii intelligence-ului.
Pe scurt, rezumând la câmpul nostru de interes, managementul și exploatarea informaţiei genereazǎ o notǎ decisivă în raport cu eficientizarea potenţialului generǎrii unui flux de informaţii care a contribuit la implementarea unor principii solide și ȋn baza cǎrora sau fǎcut inserǎri eficiente ȋn câmpul sistemului de diseminare a informaţiei.
Dacǎ ar fi sǎ mai facem o posibilǎ referire la problemele identificate ȋn procesul de colectare a informaţiilor, raportat la aceastǎ situaţie a avut loc o asociere cu factorii calitativi (credibilitatea sursei și veridicitatea informaţiei) precum și cu pregǎtirea și experienţa personalului), dar mai puţin pregnant, s-a facut o referire la factorii cantitativi (acoperirea ȋn timp și spaţiu a domeniului informaţional precum și a capabilitǎţii de culegere a informaţiilor), datǎ fiind inacesibilitatea zonalǎ.
De asemenea, trebuie cunoscut faptul cǎ diseminarea produselor de tip intelligence este ȋn stransǎ legǎturǎ cu existenţa unui suport tehnologic adecvat, menit sǎ asigure accesul și distribuţia acestora ȋn mod echilibrat, conform principiilor care stau la baza nevoii de a cunoaște (need to know) și a nevoii de a ȋmpǎrtǎși (need to share).
De asemenea, politicile de diseminare a informaţiei capatǎ pregnanţǎ ȋn mediile de cooperare, acolo unde baza este generatǎ de fluidizarea schimbului de informaţii intra și inter- servicii.
În esenţǎ, caracteristicile mediului actual de securitate, ameninţǎrile hibride și cele asimetrice impun mǎsuri concrete, eficiente și fiabile iar capacitǎţile de reacţie imediatǎ trebuie sǎ fie ȋn acord cu capacitatea de a prevede întreg spectrul de funcţiuni existente și menite sǎ contracareze sau chiar preȋntâmpine ameninţǎrile reale.
Tocmai ȋn sprijinul factorilor decidenţi precum și al forţelor de rǎspuns, comunitatea intelligence a diversificat strategia sa de acţiune, centrându-se ȋntotdeauna pe caracterul funcţional și operaţional al activitǎţilor din domeniu, fiind totodatǎ și centratǎ pe analizarea realitǎţii unei societǎţi funcţionale.
Revenind la eșecul care a fost pus pe umerii serviciilor de intelligence, un membru senior de la Fundaţia pentru Apǎrarea Democraţilor, ȋntr-un interviu dat pentru CNBC și citat de cǎtre financialintelligence.ro, declara: “…este un eșec al serviciilor de informaţii de cel mai ȋnalt nivel”, subliniind cǎ: “este cel mai mare eşec al serviciilor de intelligence”, potrivit aceleași surse.
Aceastǎ declaraţie, vine sǎ aducǎ un prejudiciu imens imaginii serviciilor de intelligence, mai cu seamǎ cǎ nu a luat ȋn calcul componenta cadrului limitativ ȋn care serviciile de intelligence se situeazǎ din punct de vedere acţional.
În esenţǎ, Kabul, capitala Afganistanului a fost cuceritǎ în 90 de zile, la doar 10 zile dupǎ ce Zaranj fusese și ea ocupatǎ de cǎtre talibani iar acest aspect a fost asociat, pe de-o parte cu lipsa dorinţei de a mai lupta, pe de altǎ parte, cu dezinformarea sau lipsa informaţiilor venite la timp din partea serviciilor de intelligence.
De asemenea, dacǎ este sǎ luǎm ȋn calcul motivele care au generat acest eșec, musai trebuie sǎ facem referire la un element central care are menirea de a desluși realele motive care au generat “eșecul”, anume, ȋnţelegerea istoriei și culturii acestei ţǎri, precum și modul celorlalte naţiuni de a se raporta la aceastǎ culturǎ.
Luând Afganistanul ca un tot unitar, imperios necesar este sǎ particularizǎm despre constituenţa lui specificǎ, sǎ vorbim despre existenţa a numeroase triburi, etnii, secte religioase și diferite dialecte care se vorbesc.
Ori, Washingtonul și NATO au pǎtruns ȋntr-o zonǎ a incongruenţei afișate ȋn raport cu cunoașterea și și-au dorit sǎ transforme aceastǎ ţarǎ ȋntr-una care sǎ îmbrǎţișeze valorile occidentale și care sǎ acceadǎ spre o democraţie mai mult impusǎ decât doritǎ.
Potrivit unor comunicate care au fost fǎcute publice de cǎtre generalul McKenzie și preluate de cǎtre Digi24, existǎ un ȋntreg bilanţ cu privire la acest rǎzboi purtat vreme de 20 de ani.
În acest sens, mǎ rezum la câteva cifre care au presupus asocieri ca: au murit 2.461 de soldaţi americani și alţi 20.000 au fost rǎniţi; peste 800.000 de militari și 25.000 de civili din rândurile americanilor au fost detașaţi ȋn tot acest timp în Afganistan.
Continuând, peste 123.000 de civili au fost evacuaţi din Afganistan dupǎ ce talibanii au preluat controlul Kabulului, existând o medie de circa 7500 de civili evacuaţi zilnic. Misiunea de evacuare s-a ȋntins pe o perioadǎ de 18 zile iar punctul maxim atins al evacuaţilor a fost de 19.000 ȋntr-o singurǎ zi.
Dacǎ ne raportǎm la aceste cifre date publicitǎtii și coroborǎm cu costurile financiare pe care le-a generat parcurgerea acestui obiectiv al NATO și SUA, vom constata desigur cǎ existǎ frustrǎri care se ȋntrevǎd ȋn rândul aliaţilor.
Pe drept cuvânt cǎ fiecare afirmaţie este îndreptatǎ cǎtre un alt “responsabil de eşec”, ȋnsǎ niciodatǎ nu se ȋntrevede o perspectivǎ clarǎ, generatoare de obiectivitate.
De ce serviciile de intelligence sunt asociate cu eșecul atâta vreme cât ele nu reprezintǎ o forţǎ decizionalǎ care sǎ fie prezentǎ direct ȋn rǎzboiul armat și… de ce ȋnainte de pornirea acestui rǎzboi nu s-a facut apel la consultarea operativǎ a unor experţi din cadrul acestor servicii?
Eșecul serviciilor este asociat cu o subestimare care a fost fǎcutǎ cu privire la talibani dar și cu o supraestimare a armatei afgane, creându-se o paralelǎ cu aceastǎ situaţie și cu scenariul cǎderii Saigonului care a avut loc în anul 1975.
Per ansamblu, dezǎmǎgirea apare și ca urmare a faptului cǎ decizia pe care Washingtonul a luat-o cu privire la retragerea trupelor armate din Afganistan genereazǎ un oarecare impact subiectiv asupra oamenilor, care privesc cu dezamǎgire efortul și sacrificiul fǎcut vreme de 20 de ani pentru democratizarea unei ţǎri care este la limita unei catastrofe umanitare, acum, când talibanii au ajus la putere.
Presiunea creatǎ ca urmare a retragerii armatei americane și a partenerilor a fost resimţitǎ mai ales la Casa Albǎ, acolo unde Administraţia Biden a trebuit sǎ facǎ faţǎ presiunii instituite de cǎtre membrii Congresului SUA, care au cerut explicaţii faţǎ de estimǎrile care fuseseră fǎcute de cǎtre serviciile de informaţii și efectul care a condus spre agravarea situaţiei din Afganistan.
Criticile cu privire la decizia Washingtonului au apǎrut chiar si ȋn interiorul statului, acolo unde republicanii americani dar și unii democraţi au vǎzut o altǎ direcţie pe care SUA și NATO sǎ o aibă ȋn situaţia rǎzboiului din Afganistan.
Cu toate acestea, Administraţia Biden ȋși asumǎ deciziile luate; mai mult decât atât, continuǎ cu aceeași echipǎ administrativǎ, fǎrǎ sǎ punǎ problema concedierii vreunui membru al cabinetului sǎu.
Acest lucru este privit de cǎtre vocile critice ca fiind mai degrabǎ o lipsǎ de asumare a unui eșec sau o pasare a responsabilitǎţii spre grǎdina serviciilor, insinuând tacit cǎ responsabilitatea eşecului s-ar datora ȋn esenţǎ unei slabe implicǎri și informǎri venite din zona acestui segment “decizional”.
Chiar dacǎ ne place sau nu sǎ admitem, decizia asumatǎ sau nu contravine unor așteptǎri poate chiar subiective a oamenilor care și-au vǎzut aproape atins un ideal spre care aspirau dar care, odatǎ cu acest deznodǎmânt, acum sunt aproape lipsiţi de speranţe sau direcţii ȋndreptate cǎtre un viitor nesigur.
Indiferent dacǎ asocierea eşecului cu serviciile de intelligence reprezintǎ un fake news sau nu, realitatea pe care trebuie sǎ o internalizǎm estea ceea cǎ deznodǎmantul este cel care ne confruntǎ cu realitatea și ne spune cǎ majoritatea oamenilor nu s-au aşteptat la aceastǎ finalitate și cǎ, ȋn egalǎ mǎsurǎ, asumarea acestui eșec (dacǎ este) trebuie fǎcutǎ unilateral, fǎrǎ atribuirea unei vine care sǎ aparţinǎ doar unei singure entitǎţi responsabile de implementarea unor atribute cu privire la misiune.
Așadar putem sǎ luam ȋn calcul inclusiv componenta unor atribute umane care se regǎsesc și sunt ȋntâlnite prin intermediul unor deziderate care fac referire la ambiţii, resentimente, implicare, cooperare, spirit de echipǎ și multe altele…
Responsabilǎ cu buna funcţionare a unei misiuni (și nu numai) este pe de o parte obiectivitatea cu care implicit toţi ceilalţi actori iau parte, iar pe de altǎ parte, implicarea de care dai dovadǎ ȋn susţinerea ȋndelungatǎ a unui obiectiv asumat.
BIBLIOGRAFIE
Chiru, I. (2019) – Analiza în Intelligence: de la artă la ştiinţă, Editura Tritonic, Bucureşti
Dungaciu, D. (2017) – Enciclopedia relaţiilor internaţionale (Vol. I – II), Editura Rao, Bucureşti
https://financialintelligence.ro/esecul-serviciilor-de-informatii-de-la-cel-mai-inalt-nivel-cuma-cazut-afganistanul-in-mainile-talibanilor-atat-de-repede/ https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/talibanii-au-intrat-in-kabul-capitalaafganistanului-1634159 https://umbrela-strategica.ro/retragerea-trupelor-din-afganistan-o-decizie-asumata-sau-unesec-de-intelligence/ https://www.digi24.ro/stiri/externe/sa-va-fie-rusine-colapsul-afganistanului-marele-esec-alserviciilor-secrete-administratia-sua-am-calculat-gresit-situatia-1635149
