*Nicolae Țîbrigan

În prima parte a analizei am vorbit despre contextul socio-politic vulnerabil din Statele Unite, folosit de către Rusia pentru a influența diverse mișcări/organizații cu scopul de a accentua diviziunile sociale existente și a submina sistemul democratic.

Alegerile prezidențiale din SUA joacă și ele un rol în radicalizarea discursurilor politice, iar dinspre Moscova se aud deja vocile „consultanților” politici de duzină.

De exemplu, colaboratorul lui E. Prigojin și președintele Comisiei pentru mass-media din Camera Civică a Federației Ruse – Aleksandr Mal’kevici îl instiga pe președintele Trump să atace și mai mult Partidul Democrat: „Dacă eram în locul celor din echipa de campanie a lui Trump, aș fi folosit imagini cu Minneapolis în flăcări într-un clip electoral însoțit de sloganul ‘Dacă vreți să trăiți timp de patru ani într-o astfel de Americă, votați-i pe democrați!’ ”.

Aici trebuie să menționez pentru cititori că această Cameră Civică a Rusiei fusese creată în 2005 pentru a analiza și monitoriza activitățile diverselor instituții guvernamentale – un soi de sinecură pentru cei 168 de membri, din moment ce are un rol strict consultativ, fără a se evidenția prin eficiență sau propuneri concrete. În schimb, Mal’kevici are o vastă experiență în ceea ce privește ingerința în politica internă din Statele Unite. La un moment dat, a administrat site-ul USA Really – filială a „Agenției Federale de Știri” coordonată de bucătarul-șef Prigojin, cunoscută în presă ca „Fabrica de troli” din Sankt Petersburg. În noiembrie 2018, FBI îl reținuse pe Mal’kevici în Aeroportul din Washington, solicitându-i să se înregistreze ca „agent străin”. Acesta își stopează activitățile din America, revine în Rusia pentru a obține un post în Camera Civică, iar acum se află în fruntea organizației-fantomă – Fundația pentru Protejarea Valorilor Naționale care se ocupă cu „propaganda valorilor naționale” și „tematica africană” (în special cu criza din Libia).

Anul trecut, aceeași fundație îi trimiseseră în Libia pe doi așa-numiți „sociologi” – Maxim Shugaley și traducătorul acestuia Samer Sweifan, pentru a manipula alegerile de acolo sub acoperirea unei „cercetări sociologice” într-o zonă de conflict. Miza era de a-l aduce la conducerea Libiei pe fiul lui Moammar Gadhafi – Saif al-Islam Gadhafi.

Mal’kevici continuă să fie activ în zona de comentarii despre evoluțiile politice și recentele protestele din SUA, prezentat adesea de către presa afiliată Kremlinului ca „jurnalist internațional”.

Aleksandr Mal’kevici: „Și dacă va câștiga Trump, ceea ce noi cu toții sperăm, pentru că nouă ne place stilul lui polemic de pe Twitter…”

Sursa: YouTube

Așa cum menționasem în analiza precedentă, mișcările radicale de „stânga” nu reușesc să prindă rădăcini în spectrul politic american. Pe de altă parte, pentru a interacționa cu extrema stângă americană, Rusia nu dispune momentan de o „ideologie de export” așa cum era în cazul Uniunii Sovietice, încercând în schimb să instrumentalizeze unele idei anarhiste anti-instituționale pentru a crea haos în societățile occidentale și a obține „pretextul” necesar pentru o mai mare radicalizare a segmentelor extremiste de dreapta.

În altă ordine de idei, în accepțiunea Kremlinului protestele stradale n-au fost niciodată percepute ca expresie autentică a nemulțumirii cetățenilor unui stat. Pentru propagandiștii ruși, orice manifestare publică este automat etichetată ca „organizată” și/sau „manipulată”, fie că vorbim de manifestațiile din Franța, Germania, Venezuela, SUA, sau chiar Hong Kong. Desigur că promovarea extremiștilor de dreapta este oportună pentru Kremlin, ca și în cazul instigării diverselor grupări de extremă stângă, cu viziuni anarhiste și anti-sistem (vezi AICI). Efectul dorit e de a radicaliza ambele grupări, ca să le asmută online una împotriva celeilalte.

Sfaturile lui Mal’kevici confirmă pe deplin această ipoteză, iar unele reacții virulente din social-media ne demonstrează că „recomandările” produse în „fabrica” lui Prigojin sunt însușite cu tenacitate și de câteva grupuri de minți înfierbântate de pe Twitter.

Un ochi plânge, altul râde

În același timp, modelul Moscovei de a influența ambii poli ai spectrului politic american se reflectă și în discursul propagandistic al presei federale. De exemplu, Margarita Simonyan – redactor-șef al surselor oficiale pro-Kremlin RT, Rossiya Segodnea și Sputnik, cunoscută acum datorită implicării sale în scheme de spălare de bani și prestări servicii „media” la supra-preț (vezi AICI investigația „Parasites” realizată de echipa lui Alexei Navalnîi), susținea vehement în cadrul emisiunii „Svoia Pravda” de la NTV că protestatarii din Statele Unite pur și simplu n-aveau altă soluție pentru a fi auziți decât să dea foc la secțiile de poliție și să devasteze câteva magazine sau sedii ale televiziunilor, deoarece „mass-media mainstream din America oricum n-ar fi reflectat realitatea sau doleanțele manifestanților, preferând mai degrabă să-i stigmatizeze”. Și despre stigmatizare vorbește însăși Simonyan, realizatoarea celei mai abominabile emisiuni din istoria televiziunii ruse în materie de invective, etichetări, grobianism și multe alte tehnici de ridiculizări – „Mejdunarodnaya Pilorama”.

Pe lângă diversele vulgarități lansate în spațiul public la adresa opoziției din Rusia, Simonyan e cunoscută și datorită unor remarci de-a dreptul rasiste distribuite inclusiv pe canalul de Telegram: „Trimiteți solie tuturor. Și băgați de seamă – în aceste clipe la Casa Albă se joacă o lovitură de stat silențioasă. Dacă americanii vor urma toate sfaturile mele, sper să transforme Statele Unite într-o adevărată Ucraină! Mult noroc, prieteni. Toată omenirea progresistă e alături de voi! Bate-i pe albi până se vor înnegri!”.

Margarita Simonyan: „Statele Unite, așa cum le cunoaștem astăzi, au fost create de niște fanatici religioși…”

Sursa: YouTube

În paralel, și Mal’kevici propune să se procedeze mai agresiv în relația cu protestatarii – exact ceea ce Simonyan îi imputa presei din SUA. Mai exact, „silovicul” din Moscova îi apostrofează pe protestatari ca „bandiți, hoți și gunoaie”, solicitând chiar să se tragă asupra lor. Pe lângă asta, același Mal’kevici pledează pentru o „direcție corectă” a lui Donald Trump, făcându-și griji că liderului american i-ar fi rămas acum „puțin spațiu de manevră”.

Totuși, toate aceste abordări ale evenimentelor de peste ocean, lansate de NTV și Mal’kevici, ar sugera publicului doar o singură concluzie: Statele Unite ar trebui să nu se mai implice în treburile interne ale altor țări, și să se concentreze mai mult pe rezolvarea problemelor interne.

Aceleași site-uri care în trecut ofereau spațiu de distribuție pentru materialele scrise de diverși anti-vacciniști, pseudo-cercetători, sau ideologi ai conspirațiilor (de la anti-5G la negaționiștii pandemiei de coronavirus), oferă acum voce și grupărilor extremiste pentru a menține nemulțumirea publicului față de sistemul democratic american.

De exemplu, site-ul Strategic Culture Foundation, responsabil de răspândirea în spațiul informațional digital a dezinformării despre „coronavirus ca alarmă falsă”, a ținut să sublinieze că protestele anti-rasism din America n-ar fi altceva decât încercarea așa-numitului „Deep State” (importat în București sub denumirea de „Stat paralel”) de a organiza un „Maidan american”. Tema-fanion n-a fost aleasă degeaba, în condițiile în care sondajele din 2019 arătau că 29% din americani erau convinși că „Deep State” este o realitate și că lucrează împotriva lui Donald Trump și al celor care-l sprijină.

Captură după site-ul Strategic Culture Foundation

Sursa: strategic-culture.org

Site-ul fusese înregistrat în 2010 și este administrat direct din Rusia, fiind identificat de experții de la EUvsDisinfo ca fiind parte a rețelei pro-Kremlin ce distribuie diferite narațiuni propagandistice și teorii ale conspirației traduse direct din surse rusești: „Afacerea Skripal – un alt steag fals în litania NATO pentru criminalizarea Rusiei”, „Lucruri ciudate se întâmplă în țările europene care rezistă la asaltul lui George Soros”, „Arhitecții UE: naziști și colaboratori naziști”, etc. Mai multe detalii despre site-ul „fundației-fantomă din Rusia” găsiți și în raportul publicat de Media Bias/Fact Check AICI.

Urmează și Fort-Russ News, care pune pe seama Partidului Democrat organizarea protestelor din orașele americane: „Această revoluție colorată este o lovitură de stat organizată de Comitetului Național Democrat împotriva guvernului constituțional”.

Pe Russia Insider – un site controversat cu un conținut antisemit, se lansa inclusiv o „alarmă falsă” despre sfârșitul „Americii albe”: „Toți albii sunt ținte, și niciun alb n-ar trebui să se aștepte la salvare. Când va veni noiembrie, trebuie să acordăm un vot de neîncredere”. Portalul respectiv se regăsește și în rapoartele EUvsDisinfo ca fiind o platformă de promovare a susținătorilor mișcării extremiste „White supremacy”. Chiar dacă legăturile site-ului cu entități din Rusia sunt mascate, la o analiză de conținut mai detaliată se poate constata similarități cu narațiunile strategice lansate de rețeaua Kremlinului.

Alexei Juravliov: „Toate aceste revoluții portocalii sunt creația democraților americani …”

Sursa: YouTube

La prima vedere, pare a fi vorba de niște mesaje contradictorii, dar elementul comun al acestora e de a demonstra că protestele sunt orchestrate/organizate de … (aici puteți înlocui cu varianta „țapului ispășitor” agreată de publicul-țintă), nefiind o expresie autentică a voinței populare. De fapt, apelul la „țapul ispășitor” sau la existența unui „guvern din umbră” se bazează pe lipsa oricăror dovezi sau date concrete despre acesta  – dovada eficienței de a-și ascunde componența și activitatea clandestină. De aceea, o serie de posturi de televiziune rusești și-au permis să difuzeze zile la rând teorii ale conspirației prezentate sub forma de breaking new-suri și talk show-uri scandaloase, însoțite de burtiere manipulative: „America a primit ceea ce merita!”.

„Privesc și sunt fericit […] SUA strâng acum ceea ce au semănat”, declara membrul Dumei, Alexei Juravliov, invitat la emisiunea „60 Minut” a postului public de televiziune Rossiya-1. Deputatul rus încerca să convingă publicul că văzuse personal „manuale de instrucție” pentru organizarea unor astfel de proteste și în Rusia, și că democrații americani folosesc deja astfel de „ghiduri”, special pregătite de Barack Obama, pentru organizarea unor „revoluții colorate”, de data asta pe teritoriul american.

Postul public „Pervîi kanal” folosise chiar tactica erorii logice post hoc, ergo propter hoc (apare atunci când un eveniment este declarat a fi cauza unui eveniment mai târziu, pur și simplu pentru că a avut loc mai devreme) deoarece la producătorii ruși orice aberație poate fi prezentată drept un complot sinistru, mai ales când e vorba de a convinge publicurile din Rusia și statele CSI. Astfel, în cadrul talk show-ului „Vremea pokajet” difuzat pe 3 iunie în prime-time, simbolul mișcării Black Lives Matter fusese „explicat” prin similaritatea de logo-uri ale mișcărilor militante din alte state, apărute pe parcursul mai multor ani. Numai că propagandiștii ruși nu s-au sinchisit să prezinte istoria apariției acestui simbol al pumnului ridicat, preluat de mișcarea Black Lives Matter în 2014 de la partidul Black Panther fondat în 1966 de Huey P. Newton și Bobby Seale, ca răspuns la abuzurile poliției asupra comunității afro-americane.

Oleg Barabanov, director de programe al Clubului „Valday” și profesor al Universității de Stat din Moscova: „În Rusia negrii nu sunt omorâți …”

Sursa: YouTube

Totuși, acest simbol al solidarității are o istorie mult mai veche și pornește de la uniunea „Industrial Workers of the World” din 1917, fiind apoi preluat de o serie de organizații și mișcări pentru a-i conferi diverse semnificații. De exemplu, simbolul fusese preluat de facțiunea republicană ca „salut anti-fascist” în timpul Războiului Civil din Spania (1936-1939), inclusiv de atleții olimpici afro-americani Tommie Smith și John Carlos în 1968 (ca simbol al „Black Power”), de Nelson Mandela în 1990 pentru a sublinia rezistența colectivă anti-apartheid, de fanii curentului muzical „Northern soul” al anilor ’60 din Marea Britanie, precum și de o serie de jucători de tenis, ca gest involuntar după câștigarea setului sau marcarea unui scor.

Afirmațiile potrivit cărora acest simbol ar reprezenta dovada clară a existenței unei conspirații puse la cale de o „ocultă globală” sau „Deep State” trădează doar o lipsă crasă a cunoștințelor istorice din partea celor care apelează la astfel de trucuri propagandistice expirate.

„Poate că, după toate aceste evenimente, americanii vor înceta să se mai amestece în treburile interne ale altor state?”, se întreba retoric Maragarita Simonyan în fața audienței NTV. „Lupte în Minneapolis: Jandarmul mondial strânge acum roadele unei revolte sângeroase în propria țară” – titlul interviului oferit de Mal’kevici pentru site-ul „Svobodnaya Pressa” (în mod ironic, se traduce ca „Presa liberă”) – toate aceste narațiuni au fost folosite ca laitmotiv de majoritatea surselor pro-Kremlin, inclusiv de posturile publice de televiziune din Rusia.

Din interviul lui A. Mal’kevici pentru Svobodnaya Pressa: „Vorbiți despre cum restabiliți ordinea prin apăsarea unui buton magic pentru a ‘lansa o rachetă’, cum puteți omorî un criminal aflat la o distanță de mii de kilometri, dar nu sunteți în stare să suprimați în câteva ore nici revoltele, nici criminalitatea, sau să-i liniștiți pe oameni măcar într-un oraș de-al vostru”

Sursa: svpressa.ru

Ori, prin „amestecul în treburile altor state” Kremlinul subînțelege două lucruri. În primul rând, ar fi vorba de încercările constante ale Washingtonului de a pedepsi Rusia pentru agresiunile militare din Ucraina, ingerința în alegerile prezidențiale din SUA, precum și pentru alte diverse „măsuri active” aplicate în întreaga lume.

În al doilea rând, e vorba și de convingerea nezdruncinată a liderului de la Kremlin că toate aceste revolte stradale, solicitări pentru democratizare, proteste și „revoluții colorate” din Rusia și alte state n-ar fi altceva decât „mâna Americii”. De aceea, în cazul recentelor evenimente din Statele Unite, revendicările legitime ale participanților la manifestații sunt complet ignorate; iar faptul că americanii sprijină anumite proiecte și inițiative sociale în mai multe state îi determină pe cekiștii Kremlinului să considere că influența lui Soros sau a CIA în aceste evenimente ar fi absolut decisivă.

Twitter și „mașinile de tipărit” dezinformări

Pe măsură ce protestele și violențele stradale se amplificau, experții de la Alianța pentru securizarea democrației (German Marshall Fund) au identificat o campanie demarată de mii de conturi pe Twitter ale oficialilor guvernamentali ruși și chinezi, inclusiv ale surselor media afiliate guvernelor din Moscova și Beijing, pentru a promova în rândul societății americane propriile perspective asupra lumii (construcția de „realități alternative”). Toate aceste postări au avut un pattern comun: au un conținut de radicalizare și a creșterii neîncrederii în autoritățile americane pe fondul protestelor stradale din marile orașe, plus sunt însoțite de cele mai populare hashtag-uri ale zilei – #GeorgeFloyd, #BlackLivesMatter sau #Minneapolis.

Exemple de colaje distribuite și difuzate de conturi afiliate Iranului (stânga) și de postul public Rossiya-1 (dreapta)

Sursa: Twitter/YouTube

Platforma Twitter n-a fost aleasă la întâmplare. În ultimi ani, rețeaua fusese utilizată cu succes în diverse operațiuni informaționale de comunicare strategică, inclusiv acum pe tema coronavirusului. Astfel, la începutul lunii iunie, gigantul social-media anunțase că a blocat o campanie de influență a Beijingului prin care erau promovate mesaje înșelătoare favorabile guvernului chinez, inclusiv despre coronavirus. În total, au fost suspendate 23.750 de conturi „extrem de active”, alături de „rețeaua amplificatoare” de circa 150.000 de conturi Twitter. De asemenea, compania a reușit să identifice și să elimine alte două operațiuni de dimensiuni mai mici, atribuite Rusiei și Turciei, ambele vizând publicul intern. În prezent, atât în Rusia, cât și în Turcia ponderea utilizatorilor e de 16% din populație, poziționând cele două țări în top 7 la nivel global, după numărul de conturi Twitter (aprilie 2020).

Conform datelor furnizate de Statista, circa 64,2 milioane de americani utilizează zilnic această platformă de socializare pentru a distribui și comenta știri sau declarații oficiale, a lansa campanii și organiza proteste. Sau, pur și simplu, o folosesc pentru a împărtăși câteva idei în maxim 160 de caractere.

Potrivit sondajului Pew Research Center (2019), unul din cinci americani (22%) declarau că sunt utilizatori Twitter, majoritatea dintre aceștia votanți ai Partidului Democrat. Din punct de vedere al profilului socio-demografic, acest segment este mai tânăr și are un nivel de studii peste media generală a americanilor. Totuși, Twitter se mai evidențiază în Statele Unite ca platformă cu cei mai mulți utilizatori consumatori pe știri – 71% din utilizatorii americani utilizează rețeaua de socializare pentru a accesa știri online, potrivit unui alt sondaj realizat în vara anului 2018.

Într-un material publicat de Politico, experții în combaterea dezinformării avertizau că atât Rusia, cât și China depun eforturi concertate pentru demararea de campanii online în contextul apropierii alegerilor prezidențiale din Statele Unite. Aceeași specialiști au semnalat și o schimbare de comportament a Chinei, devenită în 2020 tot mai agresivă și asertivă în privința manipulării pe rețelele de socializare. De exemplu, există indicii clare că Beijingul devine tot mai interesat să slăbească poziția administrației Trump, care duce o politică fermă de izolare a Chinei la nivel global.

„Rusia face ceea ce făcea dintotdeauna. Dar este pentru prima dată când constatăm o implicare a Chinei într-o confruntare narativă care nu-i afectează direct interesele”, declara Bret Schafer, expert în combaterea dezinformării media și digitale de la GMF.

Avertismente în acest sens au venit și dinspre Comisia Europeană, care a publicat la începutul acestei luni un raport unde Rusia și China sunt menționați ca actori care au desfășurat operațiuni coordonate de dezinformare, atât în UE, cât și la nivel global, pentru a submina democrațiile și a diviza societățile. „Actori străini și anumite state terțe, mai ales Rusia și China, s-au implicat în operațiuni de influență țintite și în campanii de dezinformare despre Covid-19, în UE, în vecinătatea sa și global, urmărind să submineze dezbaterea democratică și să exacerbeze polarizarea socială, pentru a-și îmbunătăți propria imagine în contextul covid-19”, se arată în document.

Pentru a identifica gradul de implicare a actorilor străini (Rusia, China și Iran), am utilizat aplicația Hamilton 2.0 Dashboard dezvoltată de Alianța pentru securizarea democrației (GMF). La filtrul căutărilor am setat perioada 26 mai-27 iunie, folosind cuvintele-cheie: „George Floyd” și „BlackLivesMatter”.

Grafice cu top mențiuni țări (stânga) și top tweet-uri însoțite de hashtag-uri (stânga)

Sursa: Alliance for Securing Democracy

Pe tot parcursul acelor zile, diplomații și mass-media din Rusia, China și Iran au avut peste 1300 de postări, majoritatea cu mențiunea Statele Unite (330) și top hashtag #BlakLivesMatter (1292 de tweeturi) plus #GeorgeFloyd (375 de tweeturi). Toate aceste postări au fost redistribuite prin intermediul rețelelor de utilizatori inclusiv cu participarea grupurilor de boți (vezi graficul Hoaxy al distribuirii unui tweet cu #BlackLivesMatter pornind de la contul @RT_com).

Hoaxy @RT_com propaganda network

Numărul de postări ale surselor ruse, chineze și iraniene depășesc numeric oricare alt stat, iar în top 5 cele mai redistribuite tweeturi se face trimitere la reportaje sau imagini cu violențe stradale și acte de vandalism, pentru a portretiza Statele Unite ca stat aflat în plin haos post-apocaliptic.

De exemplu, cel mai redistribuit tweet din rețeaua pro-Kremlin aparține contului @redfish – un portal de știri din Berlin. Acesta conține un colaj video cu coloane de protestatari din diferite orașe americane, mașini ale poliției vandalizate și un steag american în flăcări –  „This is what an uprising looks like” (4,3 K redistribuiri, 6,8 K aprecieri și 202 răspunsuri). Iar toată situația e spre bucuria designerilor propagandei pro-Kremlin din Germania.

Urmează tweet-ul purtătorului de cuvânt al ministerului de externe chinez, Hua Chunying (12,7 K redistribuiri, 47,7 K aprecieri și 9,7 K răspunsuri), unde e folosit sloganul protestatarilor „I can’t breath.” – ultimele cuvinte rostite de Floyd înainte de a muri sub genunchiul unui polițist, plus o captură după o postare a purtătoarei de cuvânt de la Departamentul de Stat despre nerespectarea de către Partidul Comunist Chinez a promisiunilor față de locuitorii Hong Kong-ului în urma adoptării controversatei legi asupra securității naționale.

Și RT Spanish – parte a rețelei media controlate de Kremlin, care s-a implicat activ în campania de pe Twitter pentru a prezenta SUA ca țară aflată în pragul colapsului cu un regim politic nefuncțional, se află în top 10 cu cel mai distribuit tweet (1,3 K distribuiri, 1,3 K aprecieri și 38 de răspunsuri). Este vorba despre postarea din 30 mai cu un colaj al discursului ținut de Malcom X, unde acesta se întreba retoric dacă poliția americană încă mai maltratează afro-americanii, însoțite de imagini cu exemple de „police brutality” din ultimii ani.

Politico mai menționează că o strategie similară de cultivare a neîncrederii în rândul populației țintite a fost utilizată de Kremlin în timpul referendumului pentru independența Cataloniei în 2017, inclusiv în campania electorală pentru alegerile europarlamentare din mai 2019.

Despre „convergența intereselor strategice” ale Chinei, Rusiei și Iranului a scris și Graphika, subliniind faptul că sursele de presă și conturile oficiale din cele trei țări instrumentalizează și amplifică strategic narațiuni care circulă de ceva timp în spațiul informațional din SUA.

În loc de concluzii

Obiectivul principal al Chinei pare a fi pararea și discreditarea oricăror critici venite din America față de legea securității „personalizate” pentru Hong Kong. Iranul ar dori mai mult distragerea atenției opiniei publice internaționale de la sancțiunile și criticile americane pentru nerespectarea drepturilor omului. În timp ce Kremlinul a pus accent pe creșterea neîncrederii ambilor poli ai spectrului politic și radicalizarea ultraconservatorilor americani, pregătind solul pentru următoarele campanii de dezinformare în contextul alegerilor prezidențiale din noiembrie.

Ori, acesta ar fi și motivul pentru care destabilizarea Statelor Unite este percepută de „mașinăriile de rostogolit” minciuni ale Kremlinului nu doar o ocazie de a redirecționa atenția publicului american spre problemele lor interne (unele reale, iar de-a dreptul inventate), ci și ca o „sfântă răzbunare providențială” pentru toate „revoluțiile colorate” și „Maidanurile” anti-rusești. De aceea, Rusia va continua, cel mai probabil, să acționeze nestingherit pentru a recicla pe viitor falsa narațiune cu „Maidanul democraților”, în eventualitatea apariției unor crize politice sau revolte stradale. Principiul e simplu, enunțat demult în teoremei lui Thomas: „o situație devine reală prin consecințele definirii acesteia ca fiind reală”.

Toate acestea, ar reflecta mai degrabă o „convergență a intereselor”, decât una de tactică, deoarece toate cele trei state sunt interesate în subminarea influenței (geo)politice a Statelor Unite, ca principal actor capabil să le limiteze ambițiile regionale și/sau internaționale. Mai ales că toate trei au fost nevoite să facă față unor critici venite din partea Departamentului de Stat privind nerespectarea drepturilor omului (vezi 2019 Country Reports on Human Rights Practices: Russia/China/Iran).

Așadar, multiplicarea coordonată a narațiunilor de către cele trei state pare a fi, mai degrabă, una conjuncturală – fiecare având totuși propria agendă de a se „implica hibrid” în contextul protestelor americane anti-rasism. Acum constatăm chiar o scădere a intensității acestor campanii, o reconfigurarea a narațiunilor, în funcție de evoluțiilor agendelor publice locale.

Citiți prima parte a analizei AICI.

*Nicolae Țîbrigan este membru în Consiliul de Experți LARICS și expert asociat LID Moldova.