*Petrescu Diana Alexandra

În data de 28 august 2018 Vladimir Putin a vizitat al doilea cel mai mare oraş din Rusia Orientală, Omsk. Președintele rus a vizitat centrul oraşului şi a vorbit cu cetăţenii despre probleme cu care aceştia se confruntă, în special lipsa locurilor de muncă. Vizita preşedintelui Putin fusese televizată pe mai multe canale de televiziune rusă printre care şi Rossiya-1. Reportajul poate fi urmărit aici.

Pentru a crea o imagine mai bună oraşului, televiziunea de stat Rossiya-1 a difuzat, pe lângă imagini din Omsk (oraș situat în apropierea graniței cu Kazahstanul), şi anumite secvenţe din raionul Mitino, Moscova. Reportajul despre vizita liderului de la Kremlin în Omsk începe cu minutul 6:49.

Rossiya-1 (Россия-1) este un canal de televiziune deţinut de statul Rus şi care este al doilea cel mai urmărit canal de televiziune din Rusia. Într-o săptămână este urmărit de peste 75% din populaţia urbană comparând cu cel mai urmărit canal, Channel One (Первый канал), care are 83%. Rossiya-1 are mai multe variaţii regionale şi este transmisă în mai multe limbi. Aceasta a atras mai multe critici datorită anumitor documentare, ştiri sau analize care s-au dovedit a fi false şi aveau ca scop manipularea cetăţenilor.

Jurnaliștii de la Rossiya-1 declarau în emisiune că: „Oraşul s-a schimbat dramatic în ultimii ani; au apărut piste pentru biciclete, centrul oraşului a fost restaurat. Acum sunt plante peste tot. Omsk devine un oraş ecologic și modern”. Cum am descoperit asta?

În primul rând, am hotărât să verific cum arată orașul Omsk văzut din satelit și am constatat că nu prea seamănă cu ceea ce ne era prezentat în reportajul Rossiya-1. De fapt, există două parcuri mari în Omsk, și anume Parcul „Sovetskii” (pe malul fluviului Irtysh) și Parcul „Imeni 300-Letiya Dona Aganio”.

Așa rată cele două parcuri mari din Omsk – Parcul Sovetskii (sus) și Parcul Park Imeni 300-Letiya Dona Aganio (jos)

Sursa: Google Earth

Pentru a identifica cu exactitate de unde au preluat jurnaliștii Rossiya-1 secvențele cu parcul modern, am folosit instrumentul de analiză InVID și am descoperit că acestea sunt similare cu cele prezentate de postul de televiziune Moskva24 într-un reportaj referitor la inaugurarea parcului „Mitino” din nord-vestul Moscovei (raionul Mitino) pe 28 august 2018 (practic, în aceeași). Așa arată parcul din Moscova văzut din satelit, suprapus cu secvența reportajului prezentat de Rossiya-1.

Imaginea din stânga este de la postul TV Rossiya-1 unde este prezentat oraşul „Omsk”, iar imaginea din dreapta este din clipul de prezentare al parcului „Mitino” din Moscova (imagini preluate de pe polygraph.info). Se vede că imaginile au multe puncte în comun: de la spaţiul de relaxare din centrul parcului până la poziţia copacilor şi al drumurilor.

 

00sCapturi după reportajul realizat de Rossiya-1 despre vizita lui Putin în Omsk (stânga) și un reportaj din Mitino (Moscova)

Stație de tramvai din Omsk

Sursa: varlamov.ru

Omsk a fost în anul 2014 pe locul 4 în top 10 cele mai depresive oraşe din Rusia, conform Departamentului de Sociologie al Universităţii Financiare din cadrul Guvernului Federaţiei Ruse (link).

Aceste fapte nu au fost trecute cu vederea şi au atras atenţia internauţilor, în special a membrilor grupului „Typical Omsk” (ТИПИЧНЫЙ ОМСК) de pe Vkontakte. Nu au lipsit nici reacţiile localinicilor care au observat că nu toate imaginile difuzate de televiziune erau din Omsk.

Unul dintre ei spunea că: „am locuit acolo timp de 20 de ani, dar nu îmi aduc aminte să fi avut aceste peisaje pitoreşti. Omsk este un oraş cenuşiu şi urât”.

Alte persoane au spus de asemenea: „Poate nu este Omsk-ul nostru?! Poate este un alt Omsk despre care noi nu ştim?înseamnă că eu nu trăiesc în Omsk”, „Unde este acest Omsk? Vreau să merg acolo” etc.. Unii dintre ei solicitând jurnaliștilor de la Rossiya-1 chiar să-și prezinte scuzele public față de această gafă, cu elemente de fake-news.

De altfel, nu e prima dată pentru istoria Rusiei când liderilor și populației li se prezintă false realități de fațadă. Probabil ați auzit de celebrul termen de „Potemkiniadă” (sau „satul potemkinian”) din secolul al XVIII-lea.

Despre Potemkin se relatează faptul că, cu ocazia unei vizite în Rusia a împăratului Iosif al II-lea și a regelui Poloniei, la sfârșitul secolului XVIII, dorind să creeze o imagine excepțională investițiilor din teritoriile abia cucerite de la Ucraina, prințul Potemkin ar fi pus să fie construite niște uriașe decoruri de teatru, închipuind case, sate și orașe înfloritoare. Oaspeții, care au făcut o călătorie prin acele teritorii împreună cu țarina, s-au lăsat înșelați, iar Potemkin, prin acest gest, și-a consolidat poziția în fața țarinei.

Episodul „potemkiniadei” secolului XXI s-a produs acum câțiva ani, în Perm și Suzdali, autoritățile locale au improvizat banere cu imagini de fațade renovate, pentru a ascunde fațadele degradate ale caselor din lemn sau ale uzinelor care urâțeau peisajul urban. Nimic nu trebuie să deranjeze ochiul liderului de la Kremlin. Dar nici internauții din Rusia nu au scăpat ocazia să mai râdă pe forumuri de incopetența și obediența autorităților locale, așa că pozele au devenit în scurt timp subiecte de meme-uri virale.

Exemple de „potemkiniade” ale secolului XXI în Rusia lui Putin

Sursa: Radio Europa Liberă

Televiziunea Rossiya-1 controlată de Kremlin nu este la prima abatere și folosește deseori imagini sau secvențe false. Jurnaliștii „Legiunii Media” a regimului utilizaseră o captură de pe un joc de calculator „Arma 3” pentru a falsifica un atac al forțelor aeriene ruse asupra unor obiective din Siria. În noiembrie 2017, Ministerul Apărării al Federației Ruse prezentase câteva secvențe din jocul video „AC-130 Gunship Simulator: Special Ops Squadron” drept ceea ce reprezentanții ministerului numeau „dovadă incontestabilă că SUA oferă sprijin militar pentru trupele ISIS” în Siria. Sau recenta emanație a propagandei pro-Kremlin cu robotul „Boris” prezentat drept „inovație rusească fără precedent” și dovedit a fi, până la umră, un bărbat îmbrăcat în costum de robot. De fapt, toate erau niște falsuri. De ce fac asta?

În final aş vrea să adaug faptul că aceste tipuri de fake-news au ca scop promovarea regimului Putin şi a arăta cât de benefic este pentru Rusia. Consider că acestea au devenit un model „jurnalistic” pentru propagandiştii pro-Kremlin la fel ca propaganda anti-UE. Pe termen lung aceste tipuri de fake-news au ca scop slăbirea încrederii oamenilor în UE dar şi creşterea admiraţiei faţă de regimul lui Putin.

 

 

*Diana Petrescu Alexandra este studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universității din București și a făcut parte din programul de internship LARICS 2019.