*Cristian Soare
Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 vorbește direct, pentru prima dată, despre comportamentul agresiv al Federației Ruse, inclusiv despre acțiunile sale de tip hibrid și militarizarea regiunii Mării Negre, fapt care a declanşat un val de critici şi acuzaţii din partea mai multor oficiali de la Moscova, toate reflectate de presa rusă într-o manieră propagandistică.
Acum câteva zile, mass-media de limbă rusă, printre care cotidianul rus Vzglyad, agenţia de presă RIA Novosti, site-ul de propagandă Sputnik, cât şi altele publicaţii, au tipӑrit o serie de articole în care se făcea referire directă la România, mai precis la Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, unde Rusia, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, este menţionată ca ameninţare de securitate. Retorica pe care toate aceste publicaţii ruseştii o rostogoleşte ar fi următoarea: „menţionarea de către România a faptului că Rusia este o ameninţare de securitate (în unele articole se suține că acesta ar fi menționată ca stat inamic sau stat ostil), nu este altceva decât un gest prin care arată că îndeplineşte agenda Statelor Unite”.
Atât în aceste articole de presă, cât şi în unele declaraţii ale unor oficiali ruşi se insistă asupra ideii că România consideră Rusia stat inamic sau stat ostil. Lucru care, bineînţeles, că este neadevărat şi dovedeşte încă o dată că Moscova se pricepe să manipuleze şi să distorsioneze informaţiile. În documentul Strategiei Naţionale de Apărare, cuvântul ostil apare de trei ori şi nu este folosit în paragrafele unde se amintește de Rusia, iar cuvântul inamic pur și simplu nu există. Cuvantul inamic este folosit în limbajul diplomatic şi militar atunci când un stat este într-o stare ce conflict/război cu un alt stat, iar România nu se aflӑ într-o situaţie de genul acesta şi speram să nu se afle, deoarece suntem stat membru NATO, iar Alianţa, de mai bine de 70 de ani, este garantul păcii și securității regionale. Cu alte cuvinte, în Strategia Naţională de Apărare a României pentru perioada 2020-2024 se face trimitere strict la acţiunile pe care Rusia le întreprinde în Regiunea Mӑrii Negre, deoarece sunt considerate de establishmentul strategic de la București drept ameninţări de securitate.
Site-ul agenţiei de presă RIA Novosti, după cum vom putea observa, a acordat o atenţie foarte mare acestui subiect, deoarece numai într-o singură zi, pe 10 iunie, a publicat sau a preluat opt articole online.
Captură după articolul publicat de agenția de știri RIA Novosti despre despre documentul noii Strategii de Apărare a Țării
Sursa: RIA Novosti
RIA Novosti a publicat primul articol de presă cu referire la Noua Strategie Naţională de Apărare a României, pe data de 9 iunie. În acest articol se face o simplă trecere în revistă a acestui document, precizând că a fost deja elaborate în CSAT şi că va intra în vigoare dacă va fi aprobat de parlament.
Cel de-al doilea articol publicat de RIA Novosti, în data de 9 iunie, este o preluarea a unui articol apărut pentru prima dată la Radio Sputnik. ,,România consideră Rusia drept stat ostil (sic!) și o amenințare pentru regiunea Mării Negre, rezultă din Strategia Națională de Apărare a Țării pentru 2020-2024, publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale a României’’,precizează Radio Sputnik. La începutul articolului se mai face referire la câteva pasaje din Strategia Naţională de Apărare, unde este menţionată Rusia.
Pe parcursul zilei de 10 iunie, RIA Novosti a continuat ceea ce începuse cu o zi înainte, să publice articole sau să citeze alte publicaţii care au acordat o atenţie deosebită Noii Strategii Naţionale de Apărare a României. La momentul culegerii tuturor datelor pentru realizarea acestei analize, am remarcat că site-ul RIA Novosti a făcut o obsesie pentru acest subiect, deoarece articolele care abordau tema menţionării Rusiei ca ameninţare de securitate în Strategia Națională de Apărare au fost publicate la intervale de timp foarte scurte, de 10-20 de minute.
După cum se va putea observa, cele mai multe articole publicate pe 10 iunie – analizate in ordinea publicării lor – au fost realizate pe baza unor interviuri cu diverși experţi şi oficiali ruşii care au ţinut să-şi susțină punctul de vedere cu privire la acest subiect. Totodată, am putut observa că aceste articole au fost realizate exclusiv în limba rusă. Nu am găsit versiuni ale acestora în limba engleză sau în limba românӑ – multe dintre ele având şi câteva mii de vizualizări.
Primul articol pe care RIA Novosti îl publică a constat în preluarea unui comentariu postat pe Twitter de către senatorul rus Alexei Pușkov, care s-a arătat deranjat de „posibilitatea recunoașterii Rusiei ca țară ostilă în strategia de apărare a României’’.
Captură după tweet-ul lui Alexey Pușkov despre noua Strategie Națională de Apărare a României: „Nu am auzit vocea indignată a României atunci când SUA au năvălit asupra Irakului…”
Sursa: Twitter
Potrivit lui Pușkov, România, la fel ca Statele Unite, „repetă false platitudini despre agresivitatea” Rusiei. ,,Nu am auzit vocea indignată a României atunci când SUA au năvălit asupra Irakului și au bombardat Libia. Aici, Bucureștiul este lovit de orbire: nu văd nimic, nu aud nimic…”, a scris senatorul rus în postarea sa de pe Twitter, fiind preluată de mai multe publicaţii mass-media ruseşti. Postarea aceasta a lui Pușkov este preluată ulterior şi de Sputnik.md, pe 10 iunie, inclusiv pe pagina oficială de Facebook a Ambasadei Federaţiei Ruse în România – două dintre canalele des folosite de propaganda de la Moscova pentru promovarea de minciuni despre România şi alte state membre ale Uniunii Europene şi NATO.
Capturi după articolele distribuite de Sputnik.md și pagina Ambasadei Rusiei în România despre comentariul lui Pușkov
Sursa: Sputnik.md/Facebook
Următorul oficial rus care s-a înscris să comenteze subiectul a fost Serghei Tsekov – fost politician ucrainean și acum oficial rus, membru al Adunării Federale a Consiliului Federației Ruse din partea Republicii Crimeea. Acesta a declarat în exclusivitate pentru RT, pe 9 iunie, fiind preluat integral de RIA Novosti pe 10 iunie, că „Rusia este numită stat ostil (sic!), deși istoria arată că situația a fost întotdeauna exact invers. România a fost întotdeauna ostilă Rusiei”. Declaraţiile lui Serghei Tsekov pentru RT au fost preluate atât de site-ul Gazeta.ru, cât şi cotidianul Izvestia.
Următorul articol publicat de RIA Novosti este preluat integral de pe Radio Sputnik. Articolul este semnat de un oarecare Sergey Ilyin (cel mai probabil e un pseudonim). Chiar din primele rânduri ale articolului, se menționează că România („Bucureştiul” – așa cum preferă să-i spună autorul) ar declarat Rusia ca „stat ostil” (sic!), deoarece ar dori să atragă şi să câştige sprijinul Occidentului. Un aspect foarte important, care ar trebui menţionat este acela că, atunci când un expert, un jurnalist sau un oficial rus face referire la „Occident” acesta lasă se se subînțeleagă că ar fi vorba de Statele Unite.
Cu alte cuvinte, autorul insinuează că România, prin menţionarea Rusiei ca ameninţare de securitate, ar vrea să câştige simpatia (cum altfel?) Statelor Unite. Nimic mai fals! Deoarece, este o sintagmă des folosită de propagandă Kremlinului şi, după cum vom putea observa în continuare, este utilizată și repetată şi de alţi oficiali ruşi.
„Desigur, documentul nu spune nimic despre consolidarea forțelor NATO în imediata vecinătate a granițelor Rusiei. Și, desigur, țările pe care se pregătește să le atace, nu sunt indicate. Formatul nu este același: strategia implică formulări abstracte, fără specificitate sau context. Dar mesajul este clar. Iar motivele pentru apariția unui astfel de ‘concept’ sunt destul de evidente. România intenționează clar să devină o ‘a doua Polonie’, sau a ‘a doua zonă Baltică’. În ceea ce privește România, recunoașterea Rusiei ca inamic (sic!) nu este altceva decât o modalitate de a obține ajutor occidental. Economia țării se află într-o criză profundă”, susține pseudo-autorul de pe Sputnik.
Agenţia de presă RIA Novosti a continuat seria de articole, citându-l de data aceasta pe președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Consiliului Federației, Konstantin Kosacev, care a susţinut că România a decis să le reamintească aliaţilor săi din UE și NATO că există, prezentându-se drept „frontieră externă” aflată în confruntare cu „amenințarea rusească”. Este cât se poate de evident că Kosacev a vrut să insinueze, ceea ce ştim că Rusia face demult, ideea că România ar fi un stat „care nu contează” nici în UE şi nici în NATO.
„Nu există nicio amenințare rusă pentru securitatea națională a României și nu va apărea până când nu există o amenințare la adresa Rusiei din partea României”, a mai declarat senatorul rus.
Să nu uităm totuși că România a decis să sublinieze în Strategia de Apărare cӑ acţiunile Rusiei în Regiunea Marii Negre reprezintă reale ameninţări de securitate pentru flancul estic – fapte demonstrate în timp și fără nevoia de a amintii altor state, aşa cum insinuează Kosacev, că România există. Ori, România a intrat în rândul statelor membre NATO care au condamnat pe o singură voce, într-o manieră diplomatică, agresiunile ruse întreprinse împotriva Georgiei şi Ucrainei nu de acum, ci din 2008 și respectiv 2014. Kosacev probabil că a uitat, dar îi reamintim că, atât statele baltice, cât şi Polonia, şi-au revizuit destul de repede propriile strategii naţionale de apărare – de bună voie şi nu la presiunile altor state sau organizaţii internaţionale – și asta după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia şi a invaziei militare din regiunea estică a Ucrainei, pentru a preveni implementarea unor astfel de agresiuni și în regiunea lor.
Konstantin Kosacev mai este cunoscut și datorită opoziției sale în calitate de membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei față de rezoluția din 2006 de a echivala nazismul cu comunismul. În 2010 a propus chiar elaborarea de către Mosocva a unei doctrine istorice care să o absolve de orice responsabilitate financiară, juridică, politică sau morală față de acțiunile Uniunii Sovietice în fostele republici, chiar dacă Rusia se consideră „stat succesor” de drept al URSS
Sursa: BBC
Kosacev şi-a continuat declaraţiile prin a menţiona că, Consiliul Federației a evaluat atent intenţiile României de a numi „Rusia drept țară ostilă” (sic!). Din păcate, acesta nu s-a oprit aici continuând cu o serie de remarci deplasate la adresa ţării noastre precum că, prin aderarea la NATO și la UE, România spera să fie în centrul politicii globale și europene, dar se află la periferia acesteia.
„Rusia nu a amenințat, nu amenință și nu va amenința securitatea națională a României. Această versiune există doar în mintea politicienilor și experților români’’, a mai declarat Kosacev pentru rbc.ru.
Un alt înalt oficial rus, al cărui mesaj a fost preluat de agenţiile de presă din Rusia, este Yuri Shvytkin, vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat. Acesta, cum probabil era de aşteptat, a continuat să susţină o retorică similară, şi anume că România, prin intenţia de a cataloga Rusia un „stat ostil” (sic!), ar îndeplini de fapt cerințele Statelor Unite.
„Am fost în România – am participat la o conferință – și pot spune că autoritățile române și cetăţenii sunt diferiți. Oamenii tratează bine Rusia. Autoritățile [române – n.r.] manifestă o poziție ostilă față de statul nostru”, a explicat Shvytkin. În opinia sa, România „servește ca slujitor al Statelor Unite”, făcând ceea ce i se spune.
Scutul antirachetӑ de la Deveselu şi participarea României la exerciţii militare multinaţionale, organizate sub umbrela NATO, au fost alte două aspecte menționate de Yuri Shvytkin, cu intenţia de a sugera că ţara noastră reprezintă o ameninţare de securitate pentru Rusia şi nu invers.
„O astfel de politică nu reprezintă o noutate pentru noi. Pe teritoriul lor există o bază americană care e o ameninţare pentru țara noastră. Regret că autoritățile române au luat o astfel de poziţie. În același timp, Rusia încearcă să construiască un dialog constructiv cu toate statele. Nu există o politică agresivă față de România, spre deosebire de aceasta. Ei [românii – n.r.] participă la diferite exerciții militare ale NATO”, a mai menţionat Shvytkin.
Același Shvytkin fusese acum doi ani și protagonistul unei manipulări despre rezultatele investigației Echipei Comune de Anchetă (Joint Investigation Team/JIT) în instrumentalizarea cazului doborârii zborului MH17. Deputatul rus catalogase inițial concluziile echipei internaționale de investigatori drept „o prostie” și un „fals evident”, ca mai apoi să revină pentru a-și justifica declarațiile calomnioase în baza „proastei traduceri” a celor comunicate de JIT.
Yuri Shvytkin (primul din dreapta) în cadrul unei delegații a Dumei de Stat la București în februarie 2018
Sursa: Facebook
De data aceasta, RIA Novosti a decis să continue seria de articole cu un interviu oferit de generalul rus Sergey Lipovoy – preluat şi de Natalya Anufrieva pentru cotidianul rus Vzglyad.
În linii mari, generalul rus şi-a început atacul la adresa României acuzând că în ţara noastră sentimentul rusofob este foarte prezent. Lipovoy a ţinut să menţioneze că a considera Rusia drept agresor nu este nimic nou şi ca ţările membre NATO au făcut o obişnuinţă din asta. Cu alte cuvinte, acesta consideră că rusofobia este ceva ce uneşte – un criteriu de selecţie – statele membre NATO, împotriva Rusiei: ,,Asigurarea sprijinului american a devenit destul de simplă – este suficient să acuzăm Rusia de comportament agresiv, dar de faptul că America și NATO provoacă o nouă cursă a înarmării, din anumite motive, nimănui nu-i pasă”, a insinuat generalul rus.
Potrivit generalului, toate declarațiile autorităților române, nu sunt nimic mai mult decât nişte manifestări ale servilismului/fidelității faţă de Statele Unite, cărora Rusia nu ar trebui să le acorde o atenție specială. După cum foarte uşor se poate observa, mesajul generalului rus Sergey Lipovoy este aproape identic cu cel al lui Yuri Shvytkin. Cu riscul de a mă repeta, amintesc că aceştia nu vor fi singurii care vor susţine această retorică propagandistică.
Aşa cum am precizat anterior, declaraţiile generalului Sergey Lipovoy au fost preluate şi de cotidianul rus Vzglyad. Aici, autoarea încheie articolul cu o menţiune: „Reamintim că, România, pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a recunoscut oficial Rusia drept „duşman” (sic!): Strategia Națională de Apărare a republicii pentru anii 2020–2040 vorbește despre ‘comportamentul agresiv’ al țării noastre și despre ‘militarizarea regiunii Mării Negre’ ”.
La scurt timp după declaraţiile generalului Sergey Lipovoy, RIA Novosti îl citează și pe adjunctul Dumei de Stat din Crimeea, Ruslan Balbek. Acesta susţine că Rusia nu consideră România drept stat inamic, iar oficialii de la București ar tensiona situația din Regiunea Mării Negre, deoarece greşesc atunci când s-au gândit să catalogheze Rusia drept „dușman” (sic!). „Suntem vecini, nu avem nimic de împărtășit. Evident, Bucureștiul vrea doar să mulțumească Washingtonul făcând astfel de declarații”, a declarat Balbek.
Din pӑcate, trebuie sa-l dezamӑgim pe adjunctul Dumei de Stat din Crimeea, şi sӑ-i amintim de faptul cӑ nu o datӑ, ci de mai multe ori, din partea Rusiei au venit declaraţii la adresa Romaniei, pe care le putem cataloga drept „ameniţӑtoare”. În cadrul unui interviu, susţinut de preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, pe 13 octombrie 2019, s-a menționat şi scutul antirachetă de la Deveselu, într-o maniera mai aparte:
„Un alt truc este că, după ce țările au aderat la NATO, ele nu mai au niciun cuvânt de spus în ceea ce privește armamentul care urmează să fie instalat pe teritoriul lor. Așa a fost și cazul României cu scutul antirachetă [scutul antirachetă de la Deveselu – n.a.]. În curând își va lua și Polonia. Cu siguranță este o amenințare pentru noi. Considerăm că este o încercare de a ne neutraliza capacitățile nucleare strategice. Cu toate acestea, este clar că eforturile lor sunt sortite eșecului. Cred că acum experții văd și asta. Acum că avem sistemele de ultimă oră despre care am menționat anterior, aceste mișcări nu mai reprezintă o amenințare pentru noi. Nu vreau să spun ce credem cu adevărat despre asta. Cu toate acestea, nu există nimic pozitiv în acest sens’’, preciza Vladimir Putin, la momentul respectiv.
Președintele rus V. Putin în timpul unui interviu acordat Al Arabiya, Sky News și RT Arabic: „Nu vreau să spun ce credem cu adevărat despre asta. Cu toate acestea, nu există nimic pozitiv în acest sens’’ (13 octombrie 2019)
Sursa: Kremlin.ru
În completarea declaraţiilor generalului Sergey Lipovoy şi ale lui Ruslan Balbek, RIA Novosti îl citează pe Artem Kureev, expert militar din cadrul Centrului Analitic „Valdai” care, surprinzător sau nu, are un mesaj asemănător cu cel al lui Konstantin Kosacev. Astfel, Artem Kureev susţine că România, declarând Rusia drept „amenințare”, dorește să creeze impresia că este un „inamic al Moscovei” (sic!) pentru a-i mulțumi pe partenerii săi „superiori” din NATO.
„La fel ca multe alte țări europene, România vrea să-şi creeze o imagine că este inamicul cuiva. Singurele contradicții grave între Federația Rusă și România sunt cu privire la statutul Transnistriei. Nu avem o frontieră comună și nu există contradicții economice grave [între noi – n.a.]”, spune acesta. În opinia sa, „declarațiile Bucureștiului despre ostilitatea Rusiei ar trebui să fie ignorate”. Kureev a comparat dorința României de a crea imaginea inamicului, în persoana Rusiei, cu acțiunile Imperiului Roman în raport cu Cartagina. „Românii se consideră cu adevărat descendenți ai vechilor romani, acest lucru este chiar precizat în imnul lor național’’, a spus acesta. Expertul consideră că, indiferent de ce Strategie Naţională de Apărare vom avea, „Bucureștiul va continua să încerce să-și consolideze influența în Moldova și să scoată trupele ruse din Transnistria, așa cum a mai făcut-o în decurs de 30 de ani”.
!Click AICI pentru a accesa toate articolele RIA Novosti cu mențiunea „România”.
Pe lângă RIA Novosti şi Sputnik, au mai fost şi alte publicaţii online, mai mult sau mai puţin cunoscute, care au scris articole de presă despre faptul că România menționase acţiunile Rusiei drept ameninţări de securitate. BaltNews.lt este o publicaţie online de care probabil foarte puţini ați auzit, dar care scrie articole pentru vorbitorii de limbă rusă din Lituania. Articolul publicat de BaltNews.lt, în data de 10 iunie, îl citează pe senatorul rus Vladimir Dzhabarov. Acesta a declarat că Rusia ar trebui să acorde o mai mare atenție acuzațiilor de „agresiune” care vin din partea României: „Nu ar trebui să ne surprindă faptul că autoritățile române au numit Rusia stat ostil (sic!) în Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024”,consideră Vladimir Dzhabarov.
Dzhabarov, dorind să-şi argumenteze punctul de vedere, are aceeași perspectivă cu cea a lui Yuri Shvytkin, vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat, şi anume cӑ scutul antirachetă de la Deveselu ar fi îndreptat împotriva Rusiei, fiind considerat o ameninţare de securitate. După cum bine ştim, de la înființarea să, în România, scutul antirachetă de la Deveselu a devenit unul din subiectele preferate ale propagandei ruse.
Chiar dacă România și conducerea Alianței Nord-Atlantice au declarat, în nenumărate rânduri, că scutul antirachetă de la Deveselu are un caracter pur defensiv, atât oficialii Federației Ruse, cât şi presa controlată de Kremlin, au susţinut încă de când se discută amplasarea acestuia pe teritoriul ţării noastre, că reprezintă o amenințare la adresa propriei securități.
„Astfel de lucruri ar putea fi ignorate dacă nu ar fi două chestiuni foarte importante de analizat. Prima este că România a implementat, pe teritoriul său, cele mai noi sisteme americane de apărare antirachetă, care sunt îndreptate împotriva Rusiei”, a declarat Dzhabarov pentru BaltNews.
Trebuie să amintesc cititorilor că sistemul de apărare antibalistic american Aegis Ashore din România, instalat la baza de la Deveselu, a avut, are și va avea un caracter pur defensiv. La Summit-ul NATO de la Lisabona, din anul 2010, Alianţa a decis să dezvolte o capabilitate de apărare împotriva rachetelor balistice pentru a proteja teritoriile, populaţiile şi forţele sale din Europa. Sistemul Aegis Ashore din România este parte componentă a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, fiind sub controlul operaţional al autorităţilor militare aliate.
Scutul de la Deveselu reprezintă un element-cheie al sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO BMD), având un caracter strict defensiv, fiind capabil să lanseze numai interceptori defensivi. Natura defensivă a acestui sistem este confirmată în Acordul de bază încheiat între România şi Statele Unite ale Americii, de angajamentele Statelor Unite faţă de NATO şi de declaraţiile Alianţei în acest sens.
Potrivit senatorului rus, al doilea aspect foarte important este că România se simte deranjată de Rusia, deoarece ar interfera cu „planurile sale imperiale de lungă durată de a acapara Moldova’’. Acesta a mai ţinut să precizeze că mulți cetățeni din R.Moldova au primit deja cetățenia română foarte ușor.
„Nu considerăm România drept inamicul nostru, dar vom ține cont de acest lucru atunci când ne vom dezvolta strategiile de apărare a Patriei”, a rezumat Vladimir Dzhabarov.
Nici cotidianul VZGLYAD nu a vrut să rămână mai prejos şi a realizat un interviu şi o analiză despre menţionarea Rusiei ca ameninţare de securitate la adresa României.
Politologul rus, Andrei Kortunov, directorul general al think-tankului Consiliul Rus pentru Afaceri Internaționale, a declarat pe 10 iunie pentru cotidianul VZGLYAD că România, în relațiile cu Rusia, a urmat calea poloneză. O retorică asemănătoare, după cum am arătat mai sus, a avut şi Sergey Ilyin, autorul unui articol publicat de RIA Novosti.
„România este un stat membru al NATO care vede Rusia drept o provocare strategică. Prin urmare, recunoașterea țării noastre ca ‘ameniţare’ se încadrează în cadrul conceptual general al Alianței Nord Atlantice”, a declarat Andrei Kortunov. „De asemenea, agenda bilaterală dintre țările noastre este încărcată de alte probleme complexe. Rusia și România, de exemplu, au poziții diferite cu privire la problemele de securitate în Regiunea Mării Negre și cu privire la viitorul Moldovei”, a mai declarat acesta.
La scurt timp după interviul cu Andrei Kortunov, cotidianul Vzglyada publicat o analiză, semnată de Eugene Krutikov, în care România este acuzată că în Strategia Naţională de Apărare se referă la Federația Rusă ca la un „stat ostil (sic!) și ca la o amenințare pentru regiune”, dar și de faptul că Bucureștiul consideră Rusia un „inamic” (sic!). „Rusia este menționată direct în secțiunea ‘Amenințări’, iar expresia ‘agresivitatea Federației Ruse’ este folosită de două ori. În versiunea anterioară a Strategiei Naționale de Apărare a României, din 2015, Rusia nu este menționată deloc’’, a mai subliniat Krutikov.
Sputinik.md, site-ul de propagandă al Kremlinului, a realizat pe 11 iunie un material video cu titlul „România ar putea declara Rusia drept stat ostil (sic!)’’, în care se promovează o parte din ideile lansate de oficialii ruşi menţionați mai sus.
Aşa cum am precizat încă de la începutul acestei analize, România nu intenţionează să declare Rusia „stat ostil” (această sintagmă nici măcar nu există în textul documentului), ci condamnă, prin noua Strategie Naţională de Apărare, acţiunile provocatoare ale acesteia în Regiunea Extinsă a Mӑrii Negre.
Captură după materialul video realizat de Sputnik.md
Sursa: Sputnik.md
Nouă Strategie de Apărare Naţională a României a primit o atenţie deosebită şi din partea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Aceasta a precizat pe 11 iunie, în cadrul unei conferinţe de presă, că noua versiune a Strategiei Naţionale de Apărare a României, în care Rusia figurează ca o ameninţare la securitatea republicii, va fi folosită pentru creşterea prezenţei NATO şi a SUA în regiunea Mării Negre.
Captură după conferința de presă a purtătoarei de cuvânt a MAE rus transmise de TASS
Sursa: Facebook
Ambasada Rusiei în România a postat declaraţiile purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe rus, o zi mai târziu, dar acestea au fost preluate de presa din România, la scurt timp după ce au fost făcute, dar fără a fi prea mult dezbătute sau decriptate de către vreun analist sau expert.
Captură după postarea Ambasadei Rusiei în România cu traducerea mesajului transmi de Zaharova pentru România
Sursa: Facebook
„În Occident, acest truc este adeseori folosit pentru a ocoli recunoaşterea propriilor defecte, greşeli şi probleme”, iar „faptul că Bucureştiul foloseşte metoda plagiatului nu confirmă decât – aşa cum ni se pare – un deficit de gândire independentă în rândul politicienilor români”, a afirmat Zaharova.
În cadrul unei video-conferințe susținută pe 11 iunie, ambasadorul Federației Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin, a făcut câteva declaraţii cu privire la menţionarea Rusiei în Strategia Națională de Apărare a României la secţiunea Ameninţări de securitate.
Captură după conferința de presă susținută de ambasadorul rus Valery Kuzmin după conferința susținută de purtătoarea de cuvânt M. Zaharova
Sursa: Facebook
„Pentru NATO, cel mai important este să primească resurse financiare din partea fiecărei ţări membre şi ca mai mulţi bani să fie alocaţi, din bugetele anuale, pentru Apărare. Dacă, pe scurt, o să încercăm să caracterizăm situaţia relaţiilor noastre acum, putem să folosim o frază din Erich Maria Remarque – ‘Pe frontul de vest nimic nou’. Rusia nu urmăreşte niciun fel de scopuri agresive, nici în bazinul Mării Negre, nici faţă de România, nici la nivel global”, a spus Valeri Kuzmin, citat de Mediafax.
Ca urmare a declaraţiilor purtătoarei de cuvânt a MAE rus din 11 iunie, în legătură cu Strategia Naţională de Apărare a României, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a dispus ca ambasadorul Federaţiei Ruse în România să fie convocat la sediul ministerului.
„Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculăescu a comunicat ambasadorului Kuzmin faptul că menționarea Federației Ruse în Strategia Națională de Apărare a României nu ar trebui să constituie un motiv de surprindere, acesta fiind efectul comportamentului cunoscut al părții ruse în regiune din ultimii ani. Acest comportament este evaluat ca destabilizator, inclusiv în cadrul pozițiilor comune adoptate la nivelul NATO și Uniunii Europene”, se precizează într-un comunicat al MAE.
„Partea română a arătat că ar fi apreciat ca preocuparea purtătorului de cuvânt al MAE rus pentru stabilitatea regională la Marea Neagră să fie însoțită și de o evaluare corectă a măsurilor cu caracter strict defensiv decise la nivel aliat, acestea fiind adoptate de către NATO tocmai ca urmare a conduitei menționate a Federației Ruse”, mai susţine comunicatul.
În concluzie, noua versiune a Strategiei Naţionale de Apărare a României, în care Rusia figurează drept o „ameninţare de securitate” și nicidecum „stat inamic” sau „stat dușmănos”, a stârnit după cum am putut observa foarte multe controverse atât în rândul oficialilor, cât și a experților ruși.
Principala problemă nu este faptul că mass-media şi unii oficiali au ales să comenteze acest subiect, ci modul în care au făcut-o, deoarece dialogul pragmatic bazat pe respect reciproc a lipsit cu desăvârşire. Multe dintre declaraţiile menționate în această analiză au fost preluate de mass-media de la Moscova şi au caracterizat perfect atitudinea pe care Rusia o manifestă față de ţara noastră.
Astfel, am putut observa că experții, oficialii ruşi, împreună cu mass-media, au recurs la distorsionarea adevărului, menţionând în repetate rânduri că România vrea să declare Rusia, în documentul Strategiei Naţionale de Apărare pentru 2020-2024, „stat ostil” sau „stat inamic”, ba chiar am fost avertizaţi de senatorul rus Vladimir Dzhabarov că Moscova ar putea ţine cont de aceste aspecte când îşi va dezvolta viitoarele strategii de apărare. E un aspect ce ar putea fi urmărit pe viitor.
*Soare Cristian este jurnalist, analist de politică externă la DefenseRomania și fost participant la programul de Internship LARICS.