Odată cu declanșarea campaniei de vaccinare în toate statele UE s-au intensificat și eforturile de dezinformare sau de transmitere de conținut imprecis (înșelător). De multe ori, mesajele care conțin dezinformări devin din ce în ce mai exotice prin tehnicile utilizate (omisiunea detaliilor de context, manipulări de foto/video, etc.). Se mizează mai mult pe cantitatea acestui bombardament informațional (infodemie) pentru a copleși publicul. Viralizarea conținutului fake cu „asistenta de la Spitalul Baltazar” (sic!) a continuat chiar și după demontarea acestuia de către fact-checkeri și autorități. Atunci când ne confruntăm cu un astfel de conținut dezinformațional, se recomandă o anumită prudență în ceea ce privește interacțiunea pe social-media. Așa cum ne protejăm în spațiul public cu mască, tot așa și în online, trebuie să ne învățăm să purtăm o „mască digitală” și să păstrăm distanța față de conținutul suspicios.
STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION: Interviu online #1 cu Alina Bârgăoanu: Mesajele care conțin dezinformări devin din ce în ce mai exotice prin tehnicile utilizate
