A cultiva o obișnuință zilnică în a verifica informația primită prin intermediul presei sau a social-media înseamnă și un antrenament al gândirii critice, și poate reprezenta una dintre soluțiile prin care ne putem feri de dezinformări.

Suntem bombardați constant cu o cantitate imensă de informații, iar de aici vine și falsa percepție că lucrurile ne scapă de sub control, că am fi parcă „programați” și „manipulați” să gândit într-un anumit fel, sau că societatea se îndreaptă într-o direcție greșită.

Anxietatea și incertitudinea în actualul context al pandemiei de coronavirus a schimbat însuși modul în care procesăm informațiile. Suntem practic copleșiți de cantitatea de informații.

Datele arată că, în prezent, noi primim de 5 ori mai multă decât cantitatea totală de informații a anului 1986 (!). Zilnic noi consumăm (fără a ne da seama) o cantitate de 35 GB de informații – echivalentul a 100.000 de cuvinte.

Specialiștii de la Microsoft au realizat chiar și o cercetare de unde au ajuns la concluzia că rata medie a captării atenției unui cititor de surse online este de maxim 8 secunde, iar pentru conținutul video acest indice scade la 2 secunde. În genere, utilizatorii de internet citesc în medie doar 28% din conținutul online.

Infodemia, în sine, așa cum a definit-o Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca „o supra-abundență de informații – unele corecte, altele nu”, îngreunează accesul oamenilor la surse de încredere atunci când au mai multă nevoie de ele. Dar asta nu înseamnă automat că trebuie să evităm informațiile pe tema pandemiei. Tema acestei crize sanitare globale este una destul de serioasă.

Pentru a veni în întâmpinarea internauților copleșiți de toată această avalanșă infodemică, expertul în information literacy, Mike Caulfield, de la Washington State University a elaborat o tehnică (metodologie) specială denumită SIFT (Stop, Investigate the source, Find better coverage, și Trace claims, quotes and media to the original context) disponibilă pe blogul infodemic.blog. Miza e de a învăța publicul câteva trucuri de bază în selectarea și verificarea informațiilor (fact-checking).

Modelul fusese elaborat de expertul american în urma studiilor și observațiilor sale referitoare la lipsa abilităților și deprinderilor de bază a studenților săi în verificarea informațiilor, și are 4 pași:

  • Stop (Oprește-te)
  • Investigate the source (Investighează sursa)
  • Find better coverage (Găsește referințe mai bune)
  • Trace claims, quotes and media to the original context (Urmăriți faptele din text).

SIFT poate fi însușit și implementat foarte rapid – în circa 30 secunde și chiar mai puțin. Iată ce trebuie de făcut:

STOP

Atunci când pe newsfeed-ul vostru apar tot felul de știri sau postări care vă enervează și parcă v-ar ademeni să dați mai departe, opriți-vă. Nu faceți asta! Îndemnul nostru e Think Before You Share.

INVESTIGATE THE SOURCE

În primul rând, trebuie să aflăm mai multe detalii despre sursă, așa că sărim peste link-ul respectiv pentru a verifica sursa care a postat/redistribuit.

În timpul investigației noastre, trebuie să ne punem următoarele întrebări:

  • Sursa aceasta e una credibilă?
  • E într-adevăr ceea ce pretinde a fi?

Faceți asta de fiecare dată, și nu doar atunci când suspectați că ceva nu e în regulă.

Majoritatea publicațiilor și portalurilor de știri serioase au pagini pe Wikipedia. Poți să te uiți peste ele, căutând după url-ul publicației + wikipedia. Verifică pagina punându-ți următoarele întrebări:

  • Putem confirma că sursa e într-adevăr ceea ce pretinde că este?
  • Există vreun element care ar putea descalifica respectiva sursă ca fiind credibilă?
  • Portalul de știri dispune de resurse necesare pentru a publica materiale pe acest domeniu?

Dacă nu identificați nicio pagină de Wikipedia a respectivei surse, cel mai probabil că avem de-a face cu un site din zona „ecosistemului mass-media marginale” creat special pentru ne pune pe piste greșite.

FIND BETTER COVERAGE

Dacă nu prea aveți încredere în sursa care va furnizat știrea, cea mai bună strategie e să căutați pe Google dacă și alte surse credibile au scris despre asta. Uneori (sau chiar de multe ori!) veți identifica știri mult mai calitative din alte surse, unde lucrează jurnaliști profesioniști și știu ce înseamnă jurnalismul de calitate. În alte situații, s-ar putea să descoperiți că despre tema respectivă nu prea s-a scris, ceea ce ar trebui să ne pună în gardă, mai ales dacă vorbim de știri importante cu impact național. De asemenea, se poate întâmpla ca atunci când căutați pe Google după cuvintele-cheie din titlul/sumarul știrii să dați și peste analize care demontează respectiva știre publicate pe site-urile de fact-checking.

Atunci când tema știrii pivotează în jurul unei imagini asupra căreia planează dubii că n-ar fi originală, puteți utiliza funcția de reverse image search pusă la dispoziție de Google. Această verificare se poate face inclusiv și de pe mobil (AICI).

Motorul de căutare va afișa în câteva secunde o listă de surse care au folosit imagini similare cu cea pe care o căutați, iar de aici puteți deduce dacă imaginea fusese sau nu modificată în Photoshop.

Uneori imaginile sunt preluate de la alte evenimente sau știri, și refolosite în alt context pentru a manipula publicul. De aceea, trebuie să verificăm și data când respectiva imagine fusese urcată online și pe ce platformă.

Recomand, de asemenea, să utilizați și motoarele de căutare TinEye sau HostingChecker, care pot compensa prin mai multe rezultatele relevante.

TRACE CLAIMS, QUOTES, AND MEDIA TO THE ORIGINAL CONTEXT

Chiar și atunci când sursa pare a fi una credibilă, trebuie să verificați și contextul publicării materialului jurnalistic. Fiți atenți la data publicării! S-ar putea ca o știre mai veche să fie special „reciclată” (redistribuită) în contextul pandemiei de SARS-CoV-2. Articolele mai vechi s-ar putea să conțină informații deja depășite, sau ar putea fi redistribuite pentru a lăsa impresia unui breakingnews fake. Astfel, ideal ar fi ca înainte de a „da mai departe” pe social-media, să verificați data publicării.

Una dintre cele mai frecvente și dăunătoare tehnici de dezinformare este falsa recontextualizare – combinarea unor elemente și fapte reale cu unele false pentru reinterpretarea narațiunii / folosirea unor elemente și fapte reale, dar rezumând narațiunea într-o manieră manipulatoare.

Soluția? Click pe articol și căutați după termenii-cheie sugerați de titlul sau sumarul articolului prin Ctrl + F (Cmd + F pentru Mac). De multe ori, s-ar putea să descoperiți că titlul nu are nicio legătură cu conținutul știrii.

Dacă reușiți într-un final să identificați acești termeni în text, iar sumarul corespunde cu ceea ce scrie în text, înseamnă că totul e în regulă din acest punct de vedere.

Totuși, în cazul în care nu reușiți să identificați acele cuvinte-cheie, va trebui să citiți cu mare atenție tot articolul înainte de a-l distribui pe social-media sau a comenta. Sau, pur și simplu, puteți aștepta informații de calitate pe agregatoare de știri precum e Biziday.

Pentru a afla mai multe despre cum funcționează și cum poate fi aplicată tehnica SIFT, vă recomandăm să urmăriți și acest video realizat de Mike Caulfield.