*Iurie Rotaru

LARICS continuă seria de analize a laboratoarelor rusești de propagandă. Până acum, am relatat despre Institutul Rus de Studii Strategice (RISS), subordonat președinției ruse și despre Consiliul Rus pentru Afaceri Internaționale (partea I și partea II), aflat în slujba Ministerului de Externe rus.

De data aceasta, vom analiza clubul închis de experți – Izborsk, care reunește un număr mare de academicieni, jurnaliști, politicieni și universitari axați inclusiv pe răspândirea ideilor eurasiatice lui Alexandr Dughin. Cu o direcție patriotică, ultra conservatoare și cu ramificații în câteva state din fosta URSS, inclusiv în Republica Moldova, experții clubului lansează în spațiul public idei pe fundalul căruia Vladimir Putin poate părea un liberal occidental.

Marș comunist la Moscova, 2015. În fruntea coloanei e o icoană cu chipul lui Stalin, pictată și sfințită la comanda Clubului Izborsk. Sursa foto: site-ul Clubului Izborsk

Istoric

Clubul Izborsk (Изборский клуб) a fost fondat în septembrie 2012, în orașul Izborsk din Regiunea Pskov din Rusia, notează site-ul oficial al clubului.

Datele oficiale ale Serviciului Fiscal al Federației Ruse, însă, arată că Societatea Necomercială Autonomă Clubul Izborsk a fost înregistrată la începutul anului 2013. Societatea are reședința fiscală în Moscova, într-un apartament de pe Bulevardul Frunze, vis-a-vis de renumitul Gorky Parc din centrul Moscovei, la jumătate de oră de mers pe jos de la Kremlin.

Potrivit site-ului oficial al clubului, inițiatorii clubului au fost mai mulți politicieni, gânditori și activiști civici cu viziuni „statalo-patriotice”, la care vom reveni ulterior.

Printre scopurile principale declarate al clubului se numără crearea și oferirea puterii și opiniei publice din Rusia rapoartelor analitice, îndreptate spre formarea unei politici înnoite de orientare patriotică în toate sferele vieții naționale. De asemenea, membrii clubului își propun să fie activi și în regiunile Rusiei dar și în străinătate și să construiască cuiburi de intelectuali de stânga sub umbrela Clubului Izborsk.

Un alt scop important al clubului e formarea unei noi agende a mass-mediei rusești, pe care experții clubului o văd ca fiind acaparată de forțe ostile Rusiei, „apărute în urma decăderii morale și ideologice a societății liberale, care încearcă să controleze cele mai importante surse media federale electronice, dar și cele tipărite”.

Încă un scop major al clubului e facilitarea formării unei coaliții puternice politico-idiologice de patrioți-stataliști, care să se opună manipulării, ,,realizare în politica rusă de centrele de influență străine și de «coloana a cincea» din interiorul țării.

Cu toate acestea, din informațiile găsite în celebra scurgere de informații Dark side of Kremlin, reiese că reprezentanții clubului se autocaracterizează ca latura ultraconservatoare de suporteri a lui Putin și folosesc, în discuții private, noțiunea de „club neoficial al președintelui Putin”.

Narativele

Clubul Izborsk se preocupă cu elaborarea unei noi doctrine ruse, care să fie și mai conservatoarea, izolaționistă, bazată pe o contopire de valorile pravoslavnice și cele sovietice.

 

Actul de înregistrare a Asociației Clubului Izborsk. Click aici pentru a consulta documentul

Totodată, experții clubului declară că luptă cu propaganda anti rusească și cu rusofobia. În opinia lor, Occidentul desfășoară un război hibrid împotriva Rusiei, pentru a o îngenunchea politic și economic, dar și pentru a-i distruge valorile.

Materialele clubului abundă în critici la adresa Occidentului, care este demonizat și prezentat exclusiv în lumină proastă. Preponderent SUA este văzută ca sursa tuturor relelor, iar UE ca sora mai mică, aburită de valori liberale false, decadente.

Clubul încearcă nu doar să redreseze ideea națională rusă, ci și să o exporte în Vest, infectând cu valorile sale țările din Europa. Aceștia consideră că Europa trebuie convertită la valorile împărtășite de membrii clubului.

Uneori, ideile clubului se bat cap în cap. De exemplu experții clubului sunt cei care au introdus termenul de socialism ortodox, în încercarea de a uni cei doi piloni de bază a ideologiei lor – ortodoxia și nostalgia față de URSS.

Per ansamblu, ideile clubului sunt învăluite într-un misticism, aceștia des apelează la narative religioase (ca lupta dintre bine și rău) în locul argumentelor logice.

Ideologia

Clubul Izborsk se poziționează ca unul de orientare social-conservatoare și se vrea a fi un liant între toate curentele a stataliștilor ruși (de la socialiști și patrioți sovietici până la monarhiști și conservatori ortodocși).

Clubul Izborsk concurează cu toate celelalte institute de analiză și cluburi de experți, pe care membrii clubului le numesc ,,liberale”, și care asigură suportul politicii oficiale ale Federației Ruse. Cele mai principale centre de analiză la care se referă clubul sunt cele analizate de LARICS anterior, respectiv RISS și RSMD.

Practic, ce face clubul Izborsk e să unească naționalismul și comunismul, în ceea ce numesc ei național-conservatorism. Astfel, Izboskul se vrea laboratorul unui nou proiect de țară pentru Rusia, unul care să unească ideea eurasiatică a lui Dughin cu refacerea URSS-ului și ortodoxia.

Economistul și cercetătorul rus Boris Korneiciuc a identificat trei piloni pe care se bazează, așa cum o numește el, doctrina Izborks:

 

  1. Naționalismul etnic bazat pe principiul rusofobiei (în cuvinte simple, rusofobia promovează ideea că străinii, în special vesticii, îi urăsc pe ruși și, deci, vor să subjuge Rusia. Practic, eticheta de rusofob este atribuită oricărui individ/stat/națiune etc. care nu este de acord cu poziția Rusiei. În realitatea socio-politică din Rusia lui Putin, eticheta de rusofob este aproape la fel de puternică ca cea de fascist – n.r.).
  2. Oficial, experții clubului militează pentru introducerea unei ideologii de stat, modificarea Constituției și organizarea statului pe principiul unui califat ortodox. Autorul citat, însă, notează faptul că în interiorul clubului acest principiu nu este împărtășit de toți, întrucât unii membri sunt musulmani, iar alții socialiști (deci, atei).
  3. Al treilea pilon, însă, îi unește pe toți: atitudinea negativă față de valorile democratice și cele ale drepturilor omului. Aceștia consideră că idealurile naționale, propuse tot de ei, trebuie introduse prin forța, până nu vor fi acceptate.

În concluzie, putem afirma că doctrina Izborsk e una ultra-conservativă, care, chiar și după aproape două decenii de regimul Putin reprezintă un segment marginal al societății ruse.

Cu toate acestea, trebuie recunoscut că ideile membrilor clubului produc rumori în societatea rusă, mai ales în condițiile în care clubul unește gânditori care sunt figuri publice cunoscute și care mai au la dispoziție și un întreg arsenal mediatic.

De exemplu, inginerul american de origine rusă Robert Zubrin, îi numește pe experții clubului filozofi bolnavi, care își împroșcă ideologia veninoasă fascistă asupra figurilor aflate la putere în Kremlin și împing lumea în pragul unui război.

 Membrii Clubului Izborsk în Siria, 2013. Maxim Șevcenko, Alexandr Prohanov și Mihail Leontiev. Sursa foto: kasparov.ru

Mai constatăm, deci, că experții clubului au legături incontestabile cu regimul de la Moscova și cu toate acestea își permit să critice politica Kremlinului și chiar pe însuși Putin (ceea ce nu-și permite opoziția sistemică din Rusia, de exemplu).

Prin urmare, de ce Kremlinul tolerează acest club? Nu avem un răspuns cert la această întrebare, însă o ipoteză lansată de jurnalista americană Natasha Bluth pare plauzibilă: Kremlinul are nevoie de acest club pentru că aceștia au un inamic comun în fața susținătorilor apropierii Rusiei de Vest, adică a așa-numitor liberali, și pentru că pe fundalul ideologiei extremiste a experților de la Izborsk, regimul lui Putin poate fi catalogat drept centrist.

Conducerea

Președinte Clubului Izborsk, de la fondare și până în prezent, este Alexandr Prohanov. Prohanov este un prieten apropiat a lui Alexandr Dughin, ultimul menționând într-un interviu că cei doi împreună au conceput Clubul Izborsk.

Alexandr Prohanov (n. 1938) este un scriitor și publicist cunoscut. În prezent, acesta mai ocupă și funcția de redactor-șef al ziarului Zavtra (tr. Mâine), care își are oficiul în aceiași clădire cu clubul Izborsk și care asigură suport informațional clubului.

  Foto 4. Alexandr Prohanov Sursa: facebook.com

Prohanov și-a început cariera de scriitor și jurnalist încă în anii `70 ai secolului trecut. Acesta a fost un reporter, care a călătorit mult, mai ales prin țările din Orientu, din Afganistan până în China. După destrămarea URSS, a fondat primul său ziar – Deni (Ziua), prin intermediul căruia critica noua conducere a Rusiei, ceea ce a condus la interzicerea publicației.

Este cunoscut pentru viziunile sale imperiale, care s-au materializat prin fondarea Clubului Izborsk.

A ocupat și încă mai ocupă câteva funcții de consilier în cadrul structurilor de stat din Rusia.

Figura lui Prohanov poate fi numită controversată și trebuie să menționăm că acesta este prezent în viața publică din Rusia, fiind, printre altele, invitat la numeroase emisiuni radio sau TV.

De asemenea, Prohanov este directorul general și unul dintre fondatorii Asociației Clubului Izborsk, alături de Vitali Averianov și Alexandr Nagornîi. Ultimii doi sunt și adjuncții lui Prohanov la conducerea clubului, la care se alătură și Oleg Rozanov.

La rândul său, Vitali Averianov este doctor în filozofie, jurnalist și directorul Institutului Conservatorismului Dinamic din Rusia, care promovează așa-numita Doctrină rusă, similară cu conceptul de Lumea rusă. Institutul a devenit mai puțin activ după fondarea Clubului Izborsk, ideile împărtășite de cele două structuri fiind practic identice, iar membrii Institutului sunt și membrii Clubului.

Alexandr Nagornîi (n. 1947) este politolog și publicist, cu background în presa sovietică. Acesta mai este și redactor-șef adjunct al ziarului amintit mai sus, Zavtra.

Oleg Rozanov (n. 1969) e și el un publicist. Acesta conduce centrul analitic din cadrul Clubului Izborsk, iar viziunile sale sunt identice cu cele promovate de club, ultraconservatoare și ortodoxe. Acesta mai este responsabil cu dezvoltarea fialelor regionale ale clubului.

 Oleg Rozanov. Sursa: facebook.com

Oamenii

Lista membrilor clubului abundă cu intelectuali ruși, de diferite ranguri, dar cu viziuni similare. De asemenea, printre membrii sunt mai mulți politicieni, foști deputați sau președinți de republici din cadrul Federației Ruse, foști diplomați, funcționari de stat în administrația prezidențială sau MAE, foști militari, jurnaliști la mass-media de stat, oameni de cultură, academicieni, iar mulți dintre ei, în paralel, predau la diferite universități din Rusia.

Printre cei mai de seamă membri ai clubului se numără Aleksandr Dughin, pe care presa main-stream îl numește filosoful lui Putin. Figura lui Dughin este cunoscută, de aceea nu ne vom concentra pe amănunte biografice, menționând doar că acesta este prezent în viața publică din Rusia, este des invitat la emisiuni TV, chiar mai mult, realizează propriile emisiuni.

Este omul din spatele ideologiei eurasiatice, care vrea să unească Asia și Europa într-o uniune cu capitala la Moscova, tot din ideea lui s-a născut controversata mișcare Nași (Ai noștri), o organizație de tinere care poate fi comparată cu pionierii sovietici și care este folosită, printre altele, la mitinguri sau pentru a discredita opoziția. Organizația are filiale în mai multe țări din Europa (de ex. Serbia, Estonia).

 Aleksandr Dughin. Sursa: facebook.com

Din lista experților permanenți ai clubului, mai merită menționați următorii:

Natalia Narocnițkaia – fost deputat, doctor în istorie, membru al Academiei de Științe și directorul Institutului democrației și cooperării din Paris (Institute of Democracy and Cooperation), care se ocupă cu monitorizarea încălcării drepturilor omului în SUA și Europa și care a fost fondat de avocatul rus de origine moldovenească Anatolii Kucerena.

Alexandr Notic – doctor în istorie și fost diplomat. În paralel cu activitatea academică, a lucrat preponderent în ambasadele Rusiei în țările din Orientul Mijlociu, apoi în Ministrul de Externe rus și în aparatul administrației Moscovei. De asemenea, a condus o bancă care între timp a rămas fără licență, iar după a devenit directorul fondului de inventații Monolit, pe care îl conduce și astăzi.

Alexandr Ageev – savant rus, profesor universitar și academician la Academia rusă de Științe Naturale. Ocupă un șir de funcții de conducere în diferite institute, precum Academia internațională de studiul al viitorului. Pe lângă asta, este șeful unei catedre la Universitatea Națională de cercetare nucleară din Moscova, și redactor-șef la două reviste: Strategii economice și Parteneriatul Civilizațiilor.

Serghei Glaziev – unul dintre cei mai buni economiști ruși, academician și consilierul lui Putin în domeniu integrării eurasiatice.

Membru permanent al clubului a fost și fizicianul rus Jores Alfiorov, laureat al Premiului Nobel și fost deputat, care a decedat în 2019.

 Mihail Leontiev – jurnalist și analist politic la postul Pervîi Kanal, unde mai este și directorul unui departament. Pe lângă asta, activează în calitate de purtător de cuvânt al al gigantului rus Rosnefti, unde mai este și vice-președinte. Leontiev este membrul partidului Rusia Unită și al mișcării lui Dughin Eurasia.

 Mihail Leontiev. Sursa foto: facebook.com

 Vladislav Șurâghin – fost jurnalist de război, în prezent activează la ziarul Zavtra și este membru redacției Agenției de Știri Politice. A luptat ca voluntar în conflictul din Transnistria de partea separatiștilor.

Maxim Șevcenko – prezentatorul unei emisiuni analitice la postul TV Pervâi și membrul Consiliului prezidențial pentru dezvoltarea societății civile și a drepturilor omului.

Mihail Hazin – economist, fost funcționar de stat în Ministerul Economiei și aparatul președintelui. Activează și în calitate de jurnalist, deține revista electronică Worldcrisis.ru și este autor permanent într-un șir de reviste analitice.

Iuri Poleakov – scriitor și redactorul-șef al ziarului literat Literaturnaia Gazeta.

Valeri Korovin – politolog, jurnalist, directorul Centrului Expertizelor Geopolitice și redactorul-șef al portalului Eurasia (evrazia.org)

Giulietto Chiesa – jurnalist și politician italian, membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 din partea Italiei.

Veaceslav Ștârov – fost senator, fost președinte al Republicii Saha (2002-2010) din componența Federației Ruse. Un timp îndelungat (1996-2002) a fost președintele Societății pe Acțiuni Alrosa, cel mai mare extractor de diamante din lume, unde în continuare deține acțiuni. Jurnaliștii ruși au estimat averea acestuia la câteva miliarde de ruble.

Iuri Lastockin – ex-primar al orașului Râbinsk și membrul-corespondent al Academiei ruse de Științe Naturale. A combinat funcțiile publice cu cele private, până în 2018, când a fost condamnat la 8,5 ani de închisoare și amendă de 20 milioane de ruble pentru acte de corupție.

Mitropolitul Tihon – un apropiat al Kremlinului, cunoscut drept preotul lui Putin.

 Vladimir Putin și Mitropolitul Tihon. Sursa foto: svoboda.org

Karen Șahnazarov – unul dintre cei mai renumiți regizori ruși.

Nicolai Starikov – scriitor și directorul filialei din St. Petersburg al Pervâi Kanal.

Zahar Prilepin – unul dintre cei mai populari scriitori ruși contemporani, activează și în calitate de jurnalist. A luptat în primul Război Cecen și a livrat ajutor umanitar în Donbassul ocupat.

Totodată, site-ul clubului menționează că un rol important în înființarea clubului a jucat guvernatorul de atunci Regiunii Pskov Andrei Turceak. Acesta este membrul Partidului Rusia Unită, iar în a doua parte a anilor 90, era adjunctul lui Vladimir Putin în cadrul filialei din Sankt Petersburg a mișcării ,,Casa noastră – Rusia”. Aceasta fusese o organizație politico-socială de orientare liberală, fondată, în 1995, la inițiativa președintelui de atunci Boris Elțîn, dar care nu a rezistat în timp.

Dughin despre Izborsk

Pentru a explica mai bine care sunt scopurile Clubului Izborsk, vom lua ca reper interviul dat de Alexandr Dughin în 2012, la scurt timp după fondarea clubului.

Astfel, pentru Dughin crearea acestui club e un contraatac al conservatorilor (împotriva liberalilor). Clubul Izborsk nu e un apendice a lui Putin, ci laboratorul intelectual a politologilor, filozofilor, activiștilor civici, jurnaliștilor contemporani, bine pregătiți mental, care formează polul conservator al viziunii asupra lumii, zice Dughin. Apoi, acesta admite că puterea de la Moscova consultă părerile acestui club.

Acesta mai zice că până acum, platformele intelectuale din Rusia erau pline de liberali, iar cei care se numeau conservatori erau de fapt liberali și susținători deghizați ai vestului.

Tot Dughin reiterează scopul clubului: să formeze o forță ideologică, care să declanșeze un război ideologic (în interiorul Rusiei) contra liberalilor și susținătorilor vestului, deoarece potrivit lui, astăzi Rusia este condusă de un club de liberali.

Eu cred că principala strategia clubului e una ofensivă: ofensiva pe Putin, încercarea de a influența activ puterea, ademenirea de partea noastră a oficialilor, încercarea de a le explica semnificația conservatorismului și geopolitica eurasiatică, filosofiei slavofile, viziunea religioasă asupra lumii, a conchis Dughin.

Filozoful rus consideră că acest club nu e un simplu think-tank, ci o exprimare a poziției societății ruse. Astfel, adaugă el, dacă Putin va asculta, e bine, dar dacă nu, atunci își face mai rău.

Cultul lui Stalin

Pentru a ilustra mai bine ideologia propagată de acest club, e suficient să relatăm un caz care a intrat în atenția presei ruse în 2015, atunci când la comanda Clubului Izborsk a fost pictată și sfințită o icoană cu chipul lui Stalin, realizată cu ocazia aniversării Zilei Victoriei (împotriva fascismului, sărbătorită în Rusia și statele ex-sovietice în data de 9 mai).

 Alexandr Prohanov lângă icoana cu Stalin pe aeroportul militar din din Saratov. Sursa foto: politinform.su

Presa rusă relata că directorul clubului Prohanov a susținut mai multe conferințe în care vorbea despre necesitatea canonizării lui Stalin. Acest fapt, însă, a fost negat de acesta în interviurile acordate jurnaliștilor.

Potrivit lui Prohanov, Stalin și-a ispășit păcatele prin victoria contra fascismului. Acesta a relatat ediției ruse a BBC că Stalin este portretizat în această icoană drept un lider victorios (…) și ea simbolizează puterea și statalitatea, victoria luminii asupra întunericului.

Finanțare

E foarte greu de stabilit cu exactitate canalele de finanțare ale Clubului și sumele reale care trec prin ele. O serie de indicii, însă, am reușit să punem cap la cap, pentru a crea o idee despre fluxurile financiare ale Clubului Izborsk.

Întâi de toate, este cert că în 2015 și 2016, clubul a primit granturi prezidențiale, în valoare de 10 și respectiv 12 milioane de ruble rusești.

Pe lângă asta, de exemplu în 2016, alte organizații conduse de membrii clubului au primit și ele granturi de la stat în valoare totală de 33 milioane.

Apropo, grantul de 10 milioane, cel din 2015, a fost acordat pentru a explica ce înseamnă lumea rusă. În cadrul realizării acestui proiect, membrii clubului au realizat mai multe evenimente în Republica Moldova.

Apoi, un raport financiar depus la Ministerul Justiției din Rusia, arată că în 2014 Clubul a cheltuit pentru activitățile sale peste 25,5 milioane de ruble din diferite granturi și alte 6 milioane din donații de la persoane fizice. În același raport este indicat și un venit de aproximativ 200.000 de ruble.

Raportul similar pentru anul 2018 indică deja o altă situație. Clubul nu a primit nicio rublă din granturi și doar 318.000 ruble din donații.

Încă un pont pe care am reușit să-l identificăm e legat de un membru de bază al clubului Vladislav Șurâghin. În 2016, când acesta a candidat la funcția de deputat în regiunea Pskov, ANAF-ul rus a depistat că acesta nu a declarat salariu încasat de la Clubul Izborsk, în valoare de aproape 1,4 milioane ruble/an.

Ramificații Externe

Clubul Izborsk mai are filiale în Letonia, Republica Moldova, teritoriile ocupate din Ucraina și în mai multe regiuni din Rusia.

 Harta Clubului Izborsk. Albastru închis reprezintă regiunile în care activează filialele clubului

De asemenea, clubul organizează și diferite evenimente în străinătate. De exemplu, aceștia au realizat o masă rotundă în Brazilia, menit să tatoneze terenul unei viitoare colaborări cu elitele intelectuale ruse și cele din statele Americii Latine. Fapt care merită menționat e că de organizarea propriu zisă sa ocupat o structură a ministerului rus de externe Serviciul rus al Păcii.

Clubul Izborsk a mai organizat evenimente similare în regiunile ocupate din Ucraina.

Filiala din Moldova

Filiala de peste Prut este grupată în jurul lui Igor Dodon și a mai multor membri ai Partidului Socialiștilor.

Aceasta a fost fondată în aprilie 2016. Clubul a fost înregistrat la Chișinău de politologul cu viziuni pro-estice și deputatul socialist Bogdan Țârdea, tot el fiind și directorul executiv. Printre altele, Țârdea este absolventul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București.

 Bogdan Țârdea, Nicolai Starikov, Alexandr Prohanov și Igor Dodon la conferința de lansare a filialei Clubului Izborsk din Chișinău. Sursa foto: site-ul Clubului Izborsk

Anunțul privind înființarea clubului a fost făcut de însuși președintele Clubului Izborsk Alexandr Prohanov, care a vizitat, împreună cu alți câțiva membri, Republica Moldova la invitația lui Igor Dodon. La conferința organizată cu acest prilej au mai participat și Zinaida Greceanîi, actuala șefă a Parlamentului de la Chișinău, dar și Irina Vlah, bașcanul Autonomiei Găgăuze.

Pe lângă asta, fiind în vizită în Republica Moldova, câțiva dintre membrii clubului alături de socialiști au participat la un marș antiromânesc (potrivit lor pro-statalist) desfășurat la Comrat.

Astfel, la conferința amintită anterior, Alexandr Prohanov a motivat fondarea filialei clubului cu faptul că interesele Rusiei pe plan extern de asemenea intră în sfera preocupării a clubului, iar Moldova nu este un subiect terț pentru Rusia. Acesta a adăugat că interesele membrilor Clubului în multe coincid cu experții locali.

Un alt expert, Nicolai Starikov, a mai adăugat că intenționează să participe la diverse evenimente în Moldova și s-a arătat convins că cel mai mult oamenii sunt uniți prin valori conservatoare comune, istoria comună și eroi comuni.

Conferința a fost plină de critici la adresa Occidentului, unde a fost menționată, în context negativ, și România.

 Igor Dodon și Alexandr Prohanov în fruntea marșului antiromânesc de la Comrat. Sursa foto: site-ul Clubului Izborsk

De asemenea, un alt indiciu indubitabil care indică legătura dintre clubul Izborsk și clanul socialiștilor din Moldova este faptul că site-ul filialei moldovenești a clubului este găzduit pe același server cu alte site-uri afiliate socialiștilor, inclusiv pagina personală a lui Igor Dodon.

Un membru important al clubului este și Iurie Roșca, care pe printre altele, este și călăuza lui Dughin în România.

Potrivit unui editorial publicat de Roșca, Clubul Izborsk a venit în Moldova pentru a crea o platformă pentru elaborarea Ideii Naționale.

Roșca a formulat public câteva teze ce stau la baza proiectului național gândit de membrii clubului.

Astfel, proiectul va fi țesut în jurul ideii de apartenență a populației R. Moldovei la ortodoxie, Moldova fiind văzută ca partea a civilizației răsăritene.

 Alexandr Dughin și Iurie Roșca la lansarea cărții „Destin eurasianist” / București, 5 aprilie 2017. Sursa foto: site-ul Clubului Izborsk

Prin urmare, crede Roșca, Moldova trebuie să încheie un parteneriat strategic cu Rusia și să-și închidă hotarele pentru investitorii străini. Acesta percepe Moldova ca o colonie a Occidentului și crede că independența țării poate fi restabilită doar prin înlăturarea rețelei de influență străină.

În proiectul de țară propus de acesta este inclusă și neutralitatea permanentă, dar și susținerea unei ordini mondiale multipolare, întemeiată pe afinități de natură civilizațională ale țărilor și popoarelor, ceea ce este una din principalele teze propagandistice și ale clubului Izborsk.

Trebuie să mai constatăm că filiala clubului din Moldova nu este foarte activă public, pe site-ul ei cele mai multe materiale fiind preluate de pe site-ul central.

 Clubul Izborsk – parte a unui amplu plan propagandistic al Rusiei

În scurgerea de informații Dark side of Kremlin am descoperit un e-mail trimis în martie 2016 de Oleg Rozanov, unul dintre liderii Clubului, către Kiril Frolov, vice-director al Institutului Statelor CSI din Rusia.

Rozanov a prezentat în mesaj un proiect al unui instrument propagandistic denumit Rusfor (Russian Forecasting). Acesta îl numește uzina de fabricare, utilizare și răspândire a ideilor victorioase, modelelor și tehnologiilor.

Practic, acesta vorbește despre un generator de idei care ar penetra spațiul politic și jurnalistic european. Potrivit lui, Clubul Izborsk este începutul acestui proces.

Rozanov explică că Rusfor ar trebui să fie compus din mai multe componente, și anume:

 

  1. Cluburile închise de experți, ferite de atenția publică, care să ofere idei, analize, pronosticuri etc.

 

  1. Institute publice (aici el dă exemplu filialele Clubului Izborsk în alte state).

 

  1. Sisteme de mass-media personale și afiliate, de diferite tipuri, cu diferite publicuri țintă, de diferite orientări, care să răspândească ideile elaborate.

Rozanov, de asemenea, explică și ce acțiuni ar trebuie să execute cluburile și instituțiile din arhitectura Rusfor, acestea fiind similare cu strategia Clubului Izborsk.

 Clubul Izborsk organizează des diferite evenimente publice, precum conferințe sau mese rotunde. Foto: site-ul oficial al Clubului Izborsk

Acesta afirmă că este nevoie de a adunat elita intelectuală care să aibă o libertate deplină de a gândi și genera idei. Apoi, trebuie de organizat funcționarea grupurilor intelectuale similare în statele ex-sovietice și UE sub umbrela Clubului Izborsk.

La rândul său, acestea trebuie să acționeze pe două planuri: public și secret. Adică să organizeze conferințe și mese rotunde publice și să genereze, în secret, idei la temele prestabilite.

Rozanov mai menționează că în statele europene, presa fondată de ruși pentru scopurile anunțate mai sus nu trebuie să aibă, la început, legături cu Rusia. Ea ar trebui să se adreseze publicului european, în engleză și să contribuie la haosul de idei din Europa. Ca detaliu, Rozanov indică faptul că o astfel de experiență, ruși deja o au în Cehia și Slovacia.

Ulterior, când ideile rușilor vor penetra mințile europenelor, Rozanov crede că aceste instituții pot fi asociate cu Clubul Izborsk.

Merită de mai menționat că Rozanov afirmă că un astfel de proiect (business plan) este deja pregătit, iar tot ce trebuie este unda verde dată de Administrația Prezidențială.

Locui României în arhitectura Izborsk

Ca și în cazul celorlalte institute, atenția asupra României este atrasă, cel mai des, în contexte mai mari, care-i preocupă pe membrii clubului. În același timp, cel mai des România e menționată în contexte clasice, ca Republicii Moldova, Transnistria și scutul de la Deveselu.

Din nou, ca și în cazul celorlalte institute, România este văzută ca o colonie a SUA (cea mai docilă din Europa), folosită împotriva Rusiei. Toate clișeele propagandei ruse referitor la România sunt deja cunoscute cititorilor LARISC, de aceea vom prezenta și alte punte de vedere expuse vizavi de România de membrii clubului.

Cea mai mare controversă e legată de subiectul unirii Republicii Moldova cu România, din moment ce ritorica membrilor clubului în Moldova e una statalistă, câteva analize publicate pe site-ul clubului din Rusia arată că unii experți văd situați altfel.

Aici merită menționată viziunea lui Aleksandr Dughin, care susține într-un interviu, că rușii și românii sunt legați printr-o sumedenie de lianți. Această afirmație a fost făcută în contextul legăturilor dintre ruși și moldoveni, iar Dughin a susținut că moldovenii și românii sunt un singur popor, român sau moldovean, numiți-l cum vreți, a declarat acesta. Dughin s-a mai referit la legăturile dinte ruși și români, precum ortodoxia sau alfabetul chirilic folosit de limba română în trecut.

 Conferința de la Chișinău a membrilor clubului Izborsk și reprezentanților de seamă a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Foto: facebook.com

Apreciem că filozoful rus a făcut aceste declarații deoarece vede România ca parte a proiectului său eurasiatic. Acesta a declarat că unitatea acestui popor (român) nu trebuie să fie contrapusă identității rusești. Potrivit lui, problema basarabenilor nu constă în faptul că ei sunt forțați să aleagă între România și Rusia, ci în faptul de cine românii și moldovenii își leagă viitorul: de elita liberală, globalistă, ori, zice Dughin, locul societății româno-moldovenești va fi printre țările care aleg propria identitate, conservatorism, tradițiile, familii tradiționale și valori religioase (face referință la proiectul eurasiatic rus).

Și un alt expert al Clubului vede Republica Moldova ca parte a României, însă dintr-un punct de vedere pragmatic. Maxim Șevcenko crede că în cazul unirii, Transnistria ar putea deveni parte a Rusiei, dar mai important, unirea ar conduce la anularea sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea Crimeii (în viziunea lor a unirii).

Aceste păreri sunt însă mai mult marginale și nu reprezintă părerea majorității, care este, evident, contrarie. Însuși președintele R. Moldovei, Igor Dodon, a semnat mai multe materiale antiromânești pe site-ul Clubului Izborsk.

Cum afectează acești filozofi nebuni România de astăzi?

Așa precum am mai menționat, ideologia propusă de experții clubului prevede crearea unui imperiu eurasiatic (de la Europa centrală până în Orientul Mijlociu) cu capitala la Moscova. Prin urmare, aceștia văd România ca parte a imperiului lor. Totodată, precum am încercat să exemplificăm mai sus, deși cei din Izborsk vor un imperiu ortodox, metodele pe care le propun pentru a atinge acest scop, eufemistic vorbind, nu sunt deloc ortodoxe.

Mai mult, clubul are o prezență puternică la granița de est a României, în Republica Moldova, unde funcționează o filială a Clubului Izborsk, avându-l ca membru permanent pe însuși președintele Republicii, Igor Dodon.

Prin urmare, deși majoritatea românilor probabil nici nu au auzit de Institutele prezentate de LARICS în această serie, România vrând-nevrând se află în bătaia puștii lor. Este adevărat că țara noastră nu se află niciodată în prim-planul lor, dar se regăsește întotdeauna în două contexte intens analizate de experții institutelor rusești: arhitectura de securitate (scutul de la Deveselu) și Republica Moldova/Transnistria.

*Iurie Rotaru este masterand și participant la programul de Internship LARICS