Dan Moroianu*
Foto: sursă: gannett-cdn.com
Continuăm astăzi analiza „fenomenului Trump” începută episodul anterior. Vom vorbi despre excesele stângii care l-au propulsat în prim plan pe Donald Trump, noua religiei a moralei umane (progresivismul) și la motivele concrete pentru care a fost ales ultimul președinte american.
Stânga îl inventează pe Donald Trump
O simplă căutare pe Google pentru “the left created Trump” (stânga l-a creat pe Trump) ne arată deja titluri ale publicațiilor de renume precum Politico, The Guardian, Washington Post sau The Atlantic care sună în felul următor: “Why the Left’s Obsession With Donald Trump Will Backfire” (De ce obsesia cu Donald Trump a stângii se va întoarce împotriva ei), „How the Left Created Trump” (Cum stânga l-a creat pe Trump), „Why identity politics benefits the right more than the left” (De ce politica identității ajută dreapta mai mult decât stânga) sau „The left’s contempt is going to reelect Trump” (Disprețul stângii îl va face pe Trump să re-câștige alegerile).
Acest lucru nu este greu de observat. Chiar și în campania prezidențială din 2016, când Hillary Clinton a catalogat drept „deplorabili” jumătate din electoratul lui Trump, se putea observa cum stânga din Statele Unite începe să se erodeze. A căzut într-o stare în care practica pledoaria pentru o idee politică sau filosofică dintr-o poziție de vanitate, cu scop principal de a demonstra supremația morală și valorică, caracterizată în special prin lipsa de acțiune concertă și agresivitatea verbală și fizică. De asemenea, cum putem observa și în mediul academic, stânga a avut parte de o creștere rapidă în popularitate, ajungând ca în zilele noastre majoritatea universităților din lume să se caracterizeze drept „de stânga”: opt din zece profesori universitari britanici se identifică drept adepți ai stângii, conform titlului din The Telegraph despre raportul politic din mediul universitar.
„Prezența pozițiilor conservatoare și de dreapta în mediul academic este rar întâlnită în științele sociale, umaniste sau artă. Sistemul social caracterizat de prea puțina diversitate a ideilor va fi afectat de „gândirea în grup”, o atmosferă disfuncțională unde presupusul nu este contestat, opiniile disidente sunt neutralizate și opiniile favorizate sunt sacrosancte.”
Această descriere nu este ficțiune, se întamplă în zilele noastre și afectează toate aspectele vieții și lumii în care trăim. Gândirea de grup și părtinirea mediei pentru Partidul Democrat a dus la crearea unui fenomen nou. Oamenii, asaltați de media și încurajați de politicieni să practice corectitudinea politică, au dezoltat un fel de superioritate morală, care, amestecată cu aroganță, a legat la ochi individul care nu a mai putut gândi rațional, ci doar emoțional.
Foto: sursă: capitalresearch.org
După cum bine s-a observat în publicația Politico: „Această atitudine s-a extins și în afara alegerilor politice. În câțiva ani, la universitățile din America, de exemplu, studenții liberali au împiedicat practic republicanii din a ține discursuri prin a protesta atunci când oameni ca Rand Paul, Karl Rove sau Condoleezza Rice organizau un eveniment de acest tip la o universitate, forțându-i să se retragă. […]
În urma victoriei lui Trump, mulți văd protestele puse în scenă din țară drept o extensie a refuzului încăpățânat al americii liberale de a se conforma omologilor republicani. Chiar dacă rezultatul alegerilor i-a întristat pe mulți […] liberalii încă trebuie să își dea seama de ce au pierdut alegerile cu adevărat.
Chiar dacă partidul Democrat are un viitor, președinția lui Trump va forța liberalii să își reevalueze identitatea moralistă defectuoasă care nu a făcut nimic altceva decât să forțeze dreapta americană – deja căutând cu disperare schimbarea – să bage mâna în foc și să aleagă singurul canditat care a demonstrat ca are potențial reformist”.
Religia progresului și a perfecțiunii morale aici pe pământ
Sursă: timedotcom
Trump poate fi văzut ca o reformă disperată nu doar pentru dreapta din Statele Unite, ci pentru întreaga politică din zilele noastre ghidată de excesul empatiei și al pseudo-moralității. Trendul LGBT care a dat naștere transexualității și cantităților infinte de genuri, feminismul reformat din zilele noastre care ignora problemele reale pentru femeile din țările subdezvoltate, dar inventează urgențe sociale imature și naște inamici imaginari precum „patriarhatul”, ironia anti-rasismului care a dus la rasism împotriva albilor, obsesia de a forța politica în toate aspectele vieții (egalitate de gen/rasă/sex în jocuri video, filme, cărți, instituții, companii, etc) sau spălarea de vină a ideologiei marxiste – comuniste care a comis crime infinite împotriva umanității, toate aceste lucruri au dus la situația politică actuală unde Donald J. Trump, un om de afaceri newyorkez care cocheta cu reality show-ul, să fie președintele Statelor Unite ale Americii.
Principalul motiv pentru care alegătorii americani îl preferă pe Trump este că oamenii, în general, s-au săturat de politica de stânga centrată pe emoție și victimizare. După cum am putut observa și în urma analizei de conținut, rezultatele arată că, în ciuda faptului că majoritatea mass-mediei din SUA a susținut campania partidului Democrat și pe Hillary Clinton, Trump a câștigat. Putem vedea progresivismul – ca să îl deosebim de progresism – generat de politica de stânga contemporană drept o pseudo-religie. Orice „religie” oferă explicații referitoare la viața noastră. Ne arată cum să distingem binele și răul, de ce există durerea și ne oferă o „zeitate” pe care să o slujim și care, în final, distruge răul absolut. Pentru progresivism, această zeitate nu este personificată, ci întruchipată în autonomie individuală, împlinire și auto-exprimare. Aceste valori sunt diferite de liberalismul clasic, unde principalele repere erau libertatea individuală, auto-guvernarea și libertățile civile. Progresivismul duce lucrurile la extrem. Nu este îndeajuns să te poți apăra de tirania statului, ci oamenii trebuie să fie complet eliberați de propriile circumstanțe și să fie orice își doresc sau să se exprime oricum doresc, indiferent de consecințe.
Această gândire este iresponsabilă, utopică și naivă.
De ce l-au votat oamenii pe Donald Trump
Pentru a înțelege mai bine procesul decizional prin care au trecut alegătorii și simpatizanții lui Trump, putem enumera câteva din principalele argumente pe care aceștia le dau atunci când sunt întrebați de ce l-au ales drept președinte pe candidatul republican.
„Nu vreau ca moștenirea Clinton să continue în Casa Albă”
Această afirmație se referă la faptul că o atracție principală pe care au avut-o alegătorii lui Trump cu acest candidat a fost faptul că mulți alegători nu doreau un alt președinte Clinton. Bill Clinton a fost deja președinte iar scandalul în care acesta a fost implicat a dus la suspendarea acestuia. Acest fapt a pătat imaginea familiei Clinton. Desigur, dacă peste o imagine deja pătată se adaugă și scandalul e-mailurilor șterse de Hilary Clinton singurul rezultat este o reticiență sporită a alegătorilor pentru acest nume. Trump, spre deosebire de familia Clinton, era total nou în politică. Reputația acestuia de om de afaceri de succes nu făcea nimic altceva decât să întărească o convingere a alegătorilor americani legată de abilitatea președintelui de a gestiona cu încredere bugetul național.
Acest lucru conduce la al doilea argument pe care l-au folosit acești alegători.
„Trump știe cum să facă afaceri, afaceri care vor face America prosperă”
Administrația Obama a lăsat un gust amar alegătorilor americani din cauza datoriilor lăsate de acesta la finalul mandatului. Mulți consideră că Obama a dublat datoria de stat a Statelor Unite fără niciun avantaj. O nemulțumire profundă se referă și la faptul că administrația Obama a trimis foarte multe trupe în Siria si Afganistan în același timp în care S.U.A primea imigranți ilegali. Mulți militari s-au simțit trădați de acest președinte din cauza impresiei pe care acesta o lăsa față de armată, impresia că Obama i-a abandonat.
Pe partea economică, este adevărat ca Obama a creat locuri de muncă, însa acestea au fost locuri de muncă plătite cu salariul minim. Nu poți întreține o familie din salariul minim. Industriile prospere americane au apus iar mulți alegători își pun speranța în abilitatea de om de afaceri a lui Trump de a dezvolta și readuce economia pe primul plan.
„Trump este exact cum apare în public, Hilary este falsă”
Acest fenomen se poate observa peste tot în ziua de azi, referitor la politică. Politicienii de modă veche cu discursuri plastice nu mai prind la public. Trendul din zilele noastre este ca pe lângă carisma clasică de care aveau nevoie politicienii, aceștia trebuie să și arate faptul că sunt sinceri și reali. Cu cât politicianul pare mai apropiat de om, cu atât va fi mai plăcut de electorat. O strategie folosită în zilele noastre este și utilizarea social media mai agresiv decât în trecut. Având în vedere faptul că majoritatea tinerilor și oamenilor în general folosesc Facebook, Twitter sau Instagram zilnic, oamenii se simt mult mai apropiați de o persoană publică ce le vorbește pe înțelesul lor dar și prin limba lor (social media). Televiziunea a pierdut teren considerabil față de internet în ultimii ani și acest lucru este foarte evident. Din acest motiv, Donald Trump a primit puncte politice bonus.
„Obama a divizat America”
O critică adusă administrației Obama se referă la faptul că politica promovată de acesta a readus în discuție tensiunile rasiale din trecut. Corectitudinea politică și obsesia stângii pentru diversitate și egalitate s-au întors ca un boomerang contra lor. Un prim exemplu, folosit și anterior, poate fi legat de cotele de diversitate din universități. Școli de renume precum Harvard sau Oxford încep să primească studenți doar în funcție de background-ul social sau culoarea pielii pentru a satisface cotele de diversitate impuse de trendul politic din ziua de azi. Acest lucru a lăsat un gust amar publicului american care a înțeles că aceste lucruri nu fac nimic altceva decât să elimine un atribut foarte important care a stat la bazele construirii Statelor Unite extras din idologia liberalismului clasic. Acest atribut se referă la valorificarea unui om în funcție de merit și nu de culoare pielii sau de situația economică.
O altă practică asemănătoare se poate observa și în divertisment. Multe seriale în ziua de azi modifică originalul pentru a satisface acest moft ideologic sau chiar inventează personaje noi care să fie diverse. Aceste practici nu fac nimic altceva decât să accentueze diferențele dintre oameni și să îi încadreze în grupuri bazate pe sex, culoarea pielii sau bogăție. Trump, folosind un discurs împotriva corectitudinii politice, a redat încrederea oamenilor că valorile de dreapta încă există.
„Cu Trump, visul american renaște”
Preferința politică a Statelor Unite nu este un secret. Americanii au preferat mereu dreapta în care regăsim valori precum libertatea sau determinarea de sine. Aceste valori se pot transpune politic sau econimic printr-o strategie care să includă taxe cât mai mici sau facilitatea prin care un cetățean își poate deschide propria afacere. Trump este modelul acestui stil de viață datorită reputației acestuia de om de afaceri de succes. Politicile promovate de Obama nu au făcut decât să îngreuneze inițiativa antreprenorială în schimbul politicilor sociale îmbunătățite. Lucrul acesta nu a făcut decât să înstrăineze cetățeanul de rând de cultura politică în care s-a născut iar din acest motiv Trump este văzut ca și soluția renașterii visului american de mult pierdut.
Liberalismul clasic nu a avut soluții. Soluția a fost Donald Trump
Foto: Sursă: pmcdeadline2
Un alt factor care a contribuit la acest rezultat al alegerilor prezidențiale a fost și faptul că dreapta conservatoare și adepta liberalismului clasic nu a reușit să răspundă eficient stângii iliberale (progresivismului), lucru ce a dus la un gol lăsat în conștiința colectivă pe care oamenii ce se regăseau în aceste valori nu aveau cu ce să-l umple. Acest lucru a dus la oportunitatea observată de echipa de campanie a lui Donald Trump de a scoate un candidat potrivit pentru oamenii ce așteptau un răspuns împotriva politicii de stânga. Cu cât Trump aborda o poziție mai agresivă și mai împotriva politicii Partidului Democrat, cu atât popularitatea acestuia creștea. Anumite persoane care au încercat să se lupte cu progresivismul democrat care devenea din ce în ce mai popular, au apelat la reafirmarea liberalismului clasic. Acesta, chiar dacă este bine intenționat și este cel mai rațional și eficient sistem, poate fi interpretat de alții drept prost și învechit, lucru ce duce la combaterea acestuia cu ușurință în lupta electorală. O altă strategie folosită de politicienii de dreapta a fost abordarea libertarianismului popularizat de Rand Paul. Problema acestei strategii este că niciodată nu a avut succes în alegeri, ci mai mult servește unui grup restrâns de alegători. Principala problemă, însă, a fost faptul că politica de tip conservator nu a reușit să răspundă la noile provocări, ci doar a reîntărit importanța valorilor vechilor principii. Această pasivitate a dreptei a permis campaniei lui Trump să devine atât de populară.
Ca o concluzie, putem conchide că Donald Trump este creația stângii occidentale. Trump este un agent „reacționar”, în sensul de reactiv. Acesta întruchipează antibioticul exagerat pentru ridicolul opulenței moraliste născut din stânga zilelor noastre. În cruciada acesteia pentru dreptate socială, involuntar, a născut propriul germicid. Progresismul și politica de stânga, prin exagerare, au produs fix opusul rezultatului dorit. Ipocrizia, dublul standard și cruciada utopică moralistă au născut o sete pentru ceva care să se opună acestei politici.
În urma acestei evoluții, de la un om de afaceri de succes, Donald J. Trump a ajuns cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite.
*Dan Moroianu este student la Masterul de Studii de Securitate al Universității din București.