Nicolae Țîbrigan, Gabriela Șchiopu , Marius Simion*

 

Modul în care o parte din presa online și televiziunile din România au reflectat cazul asasinatelor de la Caracal poate servi drept „ghid practic” despre cum să „intoxici” rapid cu narațiuni dezinformatoare și teorii ale conspirației un context tragic, astfel încât să-l instrumentezi în interese strategice proprii.

La mai bine de jumătate de an de la izbucnirea crizei de la Caracal, pe social-media încă mai sunt redistribuite dezinformări și teorii ale conspirației despre existența mai multor presupuși „complici”, țesătură de teorii ale conspirației obscure despre faptul că Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu ar fi în viață, doar că sunt „luate prizoniere” de o rețea de trafic de persoane protejată de instituțiile statului român, ș.a.m.d. Toate aceste narațiuni folosite ulterior pentru atacarea instituțiilor statului, tactică clasică în orice război informațional.

Din păcate, o rețea întreagă de site-uri de știri, televiziuni și personaje cu interese politice personale au promovat și amplificat zile în șir toată această tragedie pentru a scandaliza cât mai mult publicul, a-și spori propriile audiențe și a prelungi în mod intenționat ancheta procurorilor.

Drept rezultat, publicul a tot repetat aceste ipoteze aberante în căutările online pe Google, astfel încât acum motorul de căutare sugerează aceste „cuvinte-cheie” extrase direct din bulele conspiraționiste:

Rezultate după sugestiile afișate de Google în căutările după „Alexandra Măceșanu” și „Luiza Melencu”

Sursa: Google.ro

Toată această sete după „senzațional” al publicurilor din România a scos în evidență propria vulnerabilitate în ceea ce privește gândirea critică și/sau cultura consumului mediatic. Iar în acest caz, unii jurnaliști și politicieni locali au fost folosiți pe post de „surse de legitimitate” pentru narațiunile dezinformatoare susținute de propagandiștii pro-Kremlin de la Sputnik.md și site-urile afiliate.

Dar în povestea tragediei de la Caracal s-a strecurat și o „intoxicare” deliberată cu informația precum că inculpatul Gheorghe Dincă ar fi făcut parte dintr-o rețea de proxeneți care oferea fete militarilor americani de la Deveselu.

Ori, Baza de la Deveselu este ținta atacurilor sistematice din partea propagandei pro-Kremlin, inclusiv din partea președintelui rus Vladimir Putin. La fel ca alte baze militare NATO din regiunea Europei de Est.

Rețeta narațiunii este simplistă: ori de câte ori are loc un eveniment conex cu o bază militară americană sau NATO în țările occidentale, trebuie să ne așteptăm și la o „activare” a rețelei de propagandă a Rusiei pentru a fabrica un incident fals, în special viol, avându-i drept protagoniști fictivi pe militarii din respectiva bază.

Cazul răspândirii unor false acuzații privind un presupus viol care ar fi fost comis de soldați germani în februarie 2017 desfășurați de NATO în Lituania (sus) și materialul dezinformator distribuit de NapocaNews.ro în iulie 2015 că o tânără din județul Olt ar fi violată, iar unul din violatori ar fi un militar NATO de la Deveselu (jos)

Sursa: DW / NapocaNews

 

MITUL DESPRE DEVESELU

Mitul că precum sistemul defensiv anti-rachetă NATO de la Deveselu ar putea fi transformat în unul ofensiv prin dotarea acestuia cu „armament nuclear” a devenit ca o mantră pentru strategii de la Kremlin. Dar acesta poate fi ușor de demontat doar dacă-i invităm pe colportori să citească atent Acordul bilateral semnat în România și Statele Unite în 2011 privind amplasarea scutului.

De de exemplu, la Art. 2, punctul 1 se stipulează clar că: „Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România include interceptori non-nucleari…”.

Prezentarea grafică a întregului sistem anti-rachetă Aegis BMD în acțiune

Sursa: BBC

 

Asta pe lângă nenumăratele declarații comune oficiale făcute în cadrul summit-urilor NATO din ultimii ani, unde s-a reiterat în repetate rânduri că scutul nu este îndreptat împotriva Rusiei și că nu ar putea tehnic submina capacitățile nucleare ale acesteia.

 

Start joc dezinformator

Pentru a avea o imagine de context, ne vom referi și la cronologia evenimentelor din iulie anul trecut.

Pe 26 iulie 2019 la ora 6:00 dimineața, adică la 19 ore de la primul apel al Alexandrei Măceșanu la 112, polițiștii fac percheziții la locuința lui Gheorghe Dincă din Caracal, acesta fiind ulterior reținut în calitate de principal suspect în dispariția Alexandrei Măceșanu. Între timp, în presă mai apar informații legate de cazul Luizei Melencu, o altă fată dată dispărută de polițiști în aprilie 2019.

Câteva ore mai târziu, aproape toată presa din România, inclusiv cea locală, preia subiectul tragic pentru Breaking News-uri și lansează valuri de emoție în rândul cetățenilor.

Vineri seara, la 19:00 are loc un protest tăcut în fața sediului Ministerului Afacerilor Interne. Persoanele prezente la eveniment au aprins candele și adus flori, în memoria celor două tinere care ar fi fost ucise în Caracal. Pe pancarte erau afișate mesajele: „112, ne omori copiii!” și „Ați ucis din nou”.

Imagine de la „protestul mut” din fața sediului MAI din București

Sursa: Stirileprotv.ro

 Devenind astfel subiectul de prime time al următoarelor trei săptămâni, majoritatea comentatorilor și analiștilor politici aminteau despre o criză instituțională gravă în România generată de aceste crime, riscând să se transforme și într-o criză politică.

În aceeași zi de vineri, la ora 14:22, redactorul-șef Diana Berbecaru de la ziarul local Gazeta Nouă publică o scurtă știre unde lansează narațiunea-ipoteză bazată „pe surse” că inculpatul reținut de polițiști, Gheorghe Dincă, ar face parte dintr-o așa-numită „rețea” care asigura cu „fete” militarii americani disclocați la baza de la Deveselu, iar dosarul acestei „rețele” ar fi instrumentat de DIICOT Craiova.

Potrivit surselor G4Media, „Gazeta Nouă” ar fi apropiată de șeful Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu de la PSD.

  Redactorul-șef al ziarului local „Gazeta Nouă” din Slatina, Diana Berbecaru

Sursa: Facebook

Astfel, prin acest pseudo-material „pe surse” s-a încercat o conexiune directă între crimele de la Caracal, rețelele locale de proxeneți și baza NATO de la Deveselu. În vocabularul de specialitate, sursa primară a unei ipoteze false mai este denumită și „pacientul zero” – termen împrumutat din virusologie, și care se referă la o persoană identificată ca fiind primul purtător al unei boli transmisibile în cadrul unei populații (the primary case).

Conform acestei narațiuni, vinovații de serviciu erau automat „americanii” în calitate de presupuși „clienți finali” ai rețelei. Dar povestea e prea simplă ca să fie și adevărată.

În capcana vortexului dezinformator

Chiar dacă informația respectivă fusese infirmată de la bun început în materialul publicat pe G4Media, iar din răspunsul oficial din partea DIICOT reieșea că atunci nu exista niciun dosar instrumentat de procurorii direcției care să-l vizeze pe suspectul Gheorghe Dincă, știrea respectivă fusese automat preluată de o serie de site-uri mai mult sau mai puțin marginale de știri. Printre acestea, putem aminti de Capital.ro, Activenews.ro, PROSPORT, Exploziv News, EVZ.ro, Justițiarul, Cancan.ro, etc.

Tot acest ecosistem de „mass-media alternative” a reușit, deliberat sau nu, în scurt timp, să intoxice o parte din ecosistemul „mass-media mainstream”, legitimând astfel narațiunea dezinformatoare. Ori, pentru propaganda pro-Kremlin din România, această situație echivalează cu o „furtună perfectă” unde se pot exploata cele mai nesăbuite narațiuni dezinformatoare.

Pentru mai multe detalii despre conceptele „ecosistemul mass-media alternative” și „ecosistemul mass-media mainstream” vezi studiul cercetătoarei Kate Starbird „Ecosystem or Echo-System? Exploring Content Sharing across Alternative Media Domains” unde s-a analizat rețelele de răspândire a dezinformării despre „Căștile Albe”, precum și ecosistemele online grupate în jurul unor subiecte precum Siria, Rusia și diverselor conspirații, focusate mai ales pe narațiuni anti-occidentale.

Una dintre principalele concluzii ale studiului constă în existența unei granițe între cele două ecosisteme media și că aceste granițe suprapuse sunt principalele responsabile de materiale dezinformatoare și manipulative. La nivelul acestor „granițe”, conținutul înșelător este prezentat publicului drept adevăr, mai ales că dispun de o întreagă rețea care le consolidează narațiunile false.

 

De aceea, știrea dezinformatoare este preluată sâmbătă, 27 iulie, și de pseudo-jurnaliștii grupați în jurul versiunii de limbă română a site-ului Sputnik.md. Aici propaganda capătă tușe mai grosiere, fiind utilizat titlul „Presupusul criminal, suspect de trafic de persoane pentru soldații NATO de la Deveselu”.

Materialul semnat de Georgiana Arsene (administratoarea unor pagini, bloguri și grupuri de Facebook cu care promovează agresiv atât Rusia, cât și pe Putin) se bazează pe aceeași știre publicată de „pacientul zero” de la Gazeta Nouă din Slatina, întărind astfel narațiunea și prin declarația de la B1 TV a realizatoarei Adriana Stoicescu, precum că Gheorghe Dincă ar mai fi suspect într-un alt dosar DIICOT despre o presupusă rețea de trafic de persoane pentru militarii de la Deveselu (minutul 12:11).

Chiar dacă moderatoarea precizează că informația nu e confirmată, Adriana Stoicescu insista:

Da, așa s-a spus. Vorbim de o bază NATO care este în apropiere de Caracal”.

Niciun fel de confirmare a informației din mai multe surse. Doar „așa s-a spus” pe mai multe site-uri cu știri „alternative” și că localitatea Caracal e la 8 km depărtare de baza de la Deveselu.

Adriana Stoicescu la „TALK B1”: „În momentul de față în care acest om era suspect într-un dosar DIICOT cu trafic de persoane pentru militarii de la Deveselu, crede-mă că era urmărit telefonic, era filat, familia lui era urmărită, prietenii erau urmăriți” (minutul 12:11)

Sursa: YouTube.com

Câți au urmărit această emisiune difuzată sâmbătă, 27 iulie la ora 13:11, greu de spus. Dar știm că postul de televiziune B1TV se bucura în iulie de o audiență la nivel național de circa 60 000 de telespectatori la fiecare minut pe parcursul unei zile, iar filmulețul cu emisiunea integrală de pe YouTube fusese vizualizat de peste 56 600 de ori (B1TVChannel având peste 153 mii de abonați).

Simultan cu difuzarea emisiunii de la B1TV, ActiveNews rostogolește pe social-media un alt articol despre aceeași ipoteză cu proxeneții și „soldații americani de la Deveselu”. De data aceasta, narațiunea este întărită cu un caz de proxenetism din 2012, relatat de Antena 3. Nu ne sunt prezentate dovezi concludente ale conexiunii dintre cazul lui Dincă și rețeaua de proxeneți investigată de anchetatori în 2012. Singurul element comun – „fetele erau din Caracal”. Pentru aceștia știrile sunt nefiltrate, la fel ca țigaretele Carpați.

La două ore de la difuzarea emisiunii pe B1TV, editorialistul dughinist de la Sputnik, Octavian Racu, repetă aceeași narațiune printr-o postare pe Facebook aducând drept argument „presa românească scrie…” – strategie argumentativă utilizată des de propaganda pro-Kremlin, dar reprezentând în realitate o eroare logică. Se mai numește și argumentum ad verecundiam și folosește autorilor propagandiști pentru a susține o narațiune falsă în baza unui apel la autoritatea sursei citate.

Pentru a evita astfel de erori logice trebuie doar să-ți pui la punct gândirea critică.

Aici Racu a recontextualizat tragedia de la Caracal, conectându-l artificial, fără să mai verifice ceva, cu cazul de proxenetism din 2012. Cam asta va fi linia dosarului Sputnik pe subiectul crimelor de la Caracal în următoarele zile.

Postarea lui Octavian Racu despre dezinformarea precum că „Gheorghe Dincă era vizat într-un dosar penal DIICOT Craiova legat de trafic de persoane” pentru că „presa românească scrie”

Sursa: Facebook

 După care revine cu o altă postare la 21:26 în comentarii cu postări de link-uri pentru a legitima clasica narațiune că „americanii e de vină” (sic!) și că astfel de cazuri nu ar fi singulare, și că „rețeta” Caracal se aplică oriunde este o bază militară NATO sau americană nu numai în Europa de Est sau Balcani, ci și în întreaga lume.

Astfel, sunt aduse în discuție date particulare din rapoarte internaționale (Amnesty Internațional din 2004 și Centrul „La Strada” din 2005) , unde se identifică, într-adevăr, o creștere a traficului de persoane și a rețelelor de prostituție în Kosovo, mai ales după 1999, dar nu se specifică nimic despre conexiunea directă între aceste rețele, și mai ales existența unor „rețele imense care operau în Europa de Est și Balcani”.

Apoi, Racu mai lansează un link cu un material publicat de o agenția de știri South China Morning Post, controlată de guvernul chinez de la Hong Kong, unde prezența militară americană din Prefectura Okinawa (Japonia) este înfierată prin relatarea unor incidente tragice, cum ar fi cazul americanului Kenneth Franklin Shinzato, staționat în baza aeriană americană Kadena în calitate de angajat civil. Acesta fusese arestat în 2016 în calitate de suspect că a ucis o japoneză în vârstă de 20 de ani. În cele din urmă, inculpatul a fost condamnat la închisoare pe viață de tribunalul nipon.

Octavian Racu despre conexiuni inexistente între „rețele imense care operau în Europa de Est și Balcani”

Sursa: Facebook

Acum avem tabloul unei adevărate rețele „eurasianiste  ”, așa cum îi place și lui Dughin. Problema e toate aceste cazuri sunt folosite pentru a întări falsa narațiune despre „vina americanilor” în tragedia de la Caracal, dar de data aceasta se folosește eroarea logică „după asta, iată din cauza asta” (sau post hoc, propter ergo hoc), unde se presupune că dacă un eveniment se produce după altul, ar rezulta că primul ar fi cauza celui de-al doilea (cauze îndoielnice).

Între timp, suspectul Gheorghe Dincă este arestat fiind acuzat de trafic de minori și de viol, iar polițiștii continuă perchezițiile la locuința sa. Sâmbătă seara au loc noi proteste în fața sediului MAI din Capitală.

Duminică dimineață, 28 iunie, fluxul dezinformator capătă noi turații, mai ales că Sputnik creează un dosar de presă dedicat acestui subiect „Crimele de la Caracal”. Mai târziu, dosarul e redenumit într-un mod manipulator: „Fetele dispărute din Caracal – crimă odioasă”, în concordanță cu linia conspiraționistă întreținută pe social-media de diverși actori cu conexiuni politice, inclusiv de unchiul Alexandrei – Alexandru Cumpănașu. Acesta din urmă este în continuare intens mediatizat de rețeaua Sputnik România.

Anchetatorii îl duc pe Gheorghe Dincă la locuința sa, unde bărbatul își recunoaște faptele. După ce au cercetat fiecare centimetru din proprietate, polițiștii găsesc un butoi cu cenușă, în care erau și oseminte de natură umană. Dincă este pus sub acuzare pentru omor calificat. La audieri, acesta declară în fața anchetatorilor că, după ce le-a ucis pe Alexandra și Luiza, le-a dat foc, potrivit unor surse din anchetă.

Tot duminică, Gazeta Nouă șterge articolul dezinformator al Dianei Berbecaru, ca urmare a infirmării acelei informații de către DIICOT că suspectul de la Caracal ar fi cercetat într-un dosar de proxenetism pentru că „furniza” fete militarilor americani de la Deveselu.

Chiar și fără „pacientul zero”, vortexul dezinformator din ecosistemul mass-media alternative reușise să intoxice aproape instant o parte din presa mainstream.

Astfel, narațiunii dezinformatoare este reciclată și pe alte site-uri marginale de fake-news:

  • Apărătorul Ortodox [aparatorul.md] → site naționalist și ultra-conservator din R. Moldova afiliat Sputnik și administrat de un anume Vitalie Golban. Materialul este publicat duminică, 28 iulie, ora 08:52. De fapt, este copiată integral postarea pe Facebook a lui Octavian Racu din 27 iulie, ora 21:26.
  • Basarabia Literară [basarabialiterara.com.md] → ziar și site administrat de Societatea Scriitorilor Români din Basarabia a cărei președinte este Mihai Ciubotaru. Este un ziar declarat pro-unionist care se distribuia gratuit în universități și licee o dată pe lună. În 2012 a fost susținut financiar de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Articolul dezinformator este preluat de pe ActiveNews și publicat pe 28 iulie, ora 21:27.
  • Știri pentru viață [stiripentruviata.ro] → site ultra-conservator afiliat mișcării Coaliția pentru Familie, regrupată acum în jurul Platformei Împreună și a Alianței Părinților din România. Materialul cu „Ipoteza EXPLOZIVĂ” despre proxeneții furnizori de „fete” pentru militarii de la Deveselu este publicată duminică, 28 iulie, ora 13:16. În material sunt preluate postări de pe contul Danielei Iuliana (nume complet Daniela Iuliana Tobă) prezentată ca „fost angajat al STS”, pentru a fi folosite în a alimenta noi teorii ale conspirației.
  • Sputnik.md [sputnik.md]  → Se sincronizează cu valul materialelor dezinformatoare publicate în ecosistemul „presei alternative” duminică, 28 iulie, ora 14:41 (Georgiana Arsene). De data aceasta este preluată postarea de pe contul de Facebook Daniela Iuliana, duminică, 28 iulie, ora 10:14. Daniela Iuliana (sau nume complet Daniela Iuliana Tobă) este prezentată ca „fost angajat a STS”, unde „argumentul autorității” este folosit în dezinformarea prin prezentarea opiniilor drept fapte.
  • Jurnalulromanesc.at [jurnalulromanesc.at]→ site inactiv din septembrie 2019. Articolul publicat duminică, 28 iulie, este copiat de pe știrea de la Antena3 din 2012 și furnizată ca material de actualitate.
  • Napoca News [napocanews.ro] → site administrat de Ionuț Țene (editorialist care a făcut apologia Gărzii de Fier în mai multe cărți de-ale sale) și afiliat rețelei Sputnik din România. Articolul publicat duminică, 28 iulie, pe NapocaNews este de fapt un copy-paste de pe materialul publicat de ActiveNews.

Următoarele valuri ale dezinformării

Totuși, cel de-al doilea efect devastator al dezinformării îl putem înregistra abia după preluarea falsei narațiuni de Realitatea.net. Aceasta se grăbește și aduce din nou în discuție „scenariul-bombă” reprodus de Alecu Racoviceanu pe EVZ.ro, după materialul publicat de Berbecaru de la Gazeta Nouă. Realitatea.net a căzut în capcană și a diseminat „ipoteza” cu falsa pistă Dincă – trafic minore – Deveselu la o audiență de circa 51 000 de telespectatori pe minut – cifră estimată de Kantar Media Audiences pentru Realitatea.net pentru iulie 2019, dar fără a lua în calcul și social media.

Per total, publicul din România expus la narațiuni dezinformatoarea atinsese, în doar trei zile, cifra totală de peste 120 000.

Urmează următoarele valuri succesive de răspândire a dezinformării, iar vortexul falsurilor informaționale capătă o amploare mai mare începând cu următoarea săptămână, la cinci zile de la ultimele apeluri la 112 ale Alexandrei.

Mediul digital este practic asaltat articole cu citate din postări de Facebook, editoriale, știri senzaționale și alarmiste publicate și de alte surse din „ecosistemul mass-media alternative”: România Mare, CRAIOVA TODAY, Flux24, Incisiv de Prahova, OrtodoxINFO, Ziarul Evenimentul, Lupul Dacic, Gazeta de Informații, Lumea Justiției, Cotidianul.ro, Cocoon.ro, Gândește.org, inPolitics.ro etc.

Toate aceste surse online vor forma ulterior o adevărată rețea care se auto-alimentează sistematic, susținută (in)direct prin citări de către Sputnik.md.

Miza era de a-i pune pe anchetatori pe o pistă falsă care să rezulte printr-o anchetă deschisă în cazul militarilor de la Deveselu.

Schema rețelei de dezinformare online pe tema falsei piste „Dincă – trafic minore – americanii de la Deveselu”, ca parte a ecosistemului mass-media alternative intoxicând pe cel al mass-media mainstream

 Toate aceste surse reușesc să reactualizeze în permanență falsa pistă „Dincă – trafic minore – americanii de la Deveselu”, aducând în permanență noi detalii aberante sau neverificate din alte surse.

De exemplu, Craiova Today [romaniatoday.net] – site afiliat partidului Dreapta Liberală (DL) înființat de controversatul om de afaceri Viorel Cataramă, citează în articolul cu titlul „95 MILITARI AMERICANI AU FOST RETRAȘI ÎN ULTIMILE 24 ORE DE LA BAZA MILITARĂ DEVESELU” pe un oarecare Gheorghe Bozgan – „jurist” din Arad și simpatizant al lui Kim Jong-un, judecând după majoritatea postărilor sale. În prezent, are contul personal șters.

Postarea lui Gheorghe Bozgan devenită în scurt timp virală pe Facebook și mai ales pe site-urile marginale cu „noutăți alternative”

Sursa: Facebook

„Zvonul” lansat de Bozgan a avut un impact masiv pe rețelele de socializare, întărind și mai mult ipoteza cu conspirația autorităților române interesate de mușamalizarea cazului de la Caracal.

„Juristul” Gheorghe Bozgan din Arad – autorul dezinformării despre presupusa retragere a 95 de militari americani de la Deveselu

Sursa: Facebook

 

Apoi, ActiveNews revine în forță marți, 30 iulie, pe social-media cu un nou material „jurnalistic”. E vorba de preluarea unui reportaj ProTV din 2012 despre destructurarea de către DIICOT a rețelei de proxeneți din Olt.

Argumentul prezentării reportajului ar fi că „aceste antecedente”, vechi de șapte ani, ar fi servit „presei locale” (adică doar pentru Gazeta Nouă) la schițarea unei ipoteze asemănătoare și în cazul Alexandrei, dar fără prezentarea unor dovezi concrete. Aceeași eroare logică post hoc, propter ergo hoc despre care am vorbit anterior.

Interesant mai e faptul că respectivul reportaj al ProTV este preluat ca înregistrare video de desktop și distribuit pe pagina de Facebook a comentatorului de la Antena 3, Mircea Badea (@Mircea Badea chiar el), special pentru a recontextualiza și promova ipoteza despre implicarea lui Dincă în rețeaua locală de proxeneți – furnizori de „fete” pentru americanii de la Deveselu.

Filmulețul cu vechiul reportaj devine în scurt timp viral, acumulând până în prezent 1,7 K reacții, 234 K vizualizări, 3,4K distribuiri, 231 comentarii.

Chiar și colaborarea tehnică de natură criminalistică sau de profiling, stabilită între DIICOT și FBI, fusese interpretată de Știripesurse.ro drept o dovadă a implicării indirecte a militarilor americani din baza NATO de la Deveselu.

La fel, „analiza” semnată de Nora Noapte (pseudonim) și publicată de Q Magazine pe 5 august trimitea la ideea că fostul ministru al justiției, Ana Birchall, ar fi fost personal interesată în mușamalizarea cazului de la Caracal în interesul ambasadorului american Hans Klemm „care voia ca zarva iscată, cu rost sau fără rost, de evenimentele de la Caracal, în jurul bazei de la Deveselu, să se stingă cât mai repede”.

Ultimul val al ziarului Libertatea

Însă a doua jumătate a lunii august 2019, ancheta de la Caracal a fost umbrită de o serie de articole publicate de ziarul Libertatea, care sugerau legături mai vechi între rețele de trafic de persoane din Caracal și militarii de la Deveselu, care figurează în postura de clienți.

Chiar din titlul anchetei se sugerează că militarii de la Deveselu au fost „scăpați de DIICOT”.

Drept consecință, informațiile referitoare la faptele din 2011 sunt preluate de întreaga presă din România care lansează noi dezbateri în mediul online, mai ales în cel al ecosistemului mass-media alternative, închizând astfel vortexul dezinformării digitale despre Caracal.

Libertatea indica o verigă între crimele de la Caracal, din 2019, și două dosare DIICOT Olt, din 2012 și 2014. Este vorba despre un șofer al minorelor exploatate în urmă cu șapte ani care locuiește la câteva sute de metri de casa lui Gheorghe Dincă.

Pagina din ziarul Libertatea cu investigația despre rețelele de trafic de persoane din Caracal investigate de DIICOT în anii 2012 și 2014

Sursa: Libertatea.ro

 

În investigația ziarului Libertatea, semnată de Maria Andrieș, Delia Marinescu, Alexandra Nistoroiu, Adriana Oprea și Cătălin Tolontan, este prezentată o tânără care se număra printre victimele rețelei depistate în 2011 la Caracal. Aceasta povestește traumele prin care a trecut vreme de o lună și jumătate cât a fost sechestrată. Oana (este un nume fictiv) nu a menționat un contact direct cu „americanii de la Deveselu” sau cu „muncitorii austrieci”, ci lipsa de reacție a unor clienți polițiști, cărora le-a spus prin ce trece.

Despre clienții străini, ea a povestit că a auzit de la celelalte fete, însă declarațiile sale au fost preluate pe larg în presă, fără a se menționa dacă i-a întâlnit personal sau doar a auzit despre ei de la celelalte victime.

Mai mult, lucrările de construcție la baza de la Deveselu sunt inaugurate abia în 2013. În 2015 s-au finalizat lucrările de infrastructură, inclusiv drumurile din comună, iar ceremonia oficială de inaugurare a bazei a avut loc abia în mai 2016, când a fost certificat tehnic sistemul de apărare antirachetă. În prima săptămână a lunii august 2019, NATO a anunțat că a finalizat actualizarea tehnică a sistemului de apărare de la Deveselu.

În același timp, ministrul de externe în 2012, Cristian Diaconescu, vine cu explicații publice reamintind că în perioada 2012-2014, scutul de la Deveselu era abia în etapa amenajării. Fostul ministru ținuse să sublinieze că „până în octombrie 2013 nu era picior de american acolo!”.

Analiza a reușit să îndrepte atenția site-urilor cu „știri alternative” exclusiv pe „militarii americani de la Deveselu” care ar fi scăpat basma curată din toată această poveste, pentru a evita, evident, un „scandal diplomatic de proporții”. Dar nimeni nu a menționat niciun cuvânt despre un tratat (SOFA) pe care România îl semnase pe 30 octombrie 2001 și care intrase în vigoare în anul următor. Textul integral al Acordului este disponibil pe site-ul Ambasadei SUA în România.

Acordul SOFA, privind statutul forțelor SUA în România, prevede că „România își exercită voința suverană de a renunța la dreptul prioritar de exercitare a jurisdicției sale penale”.

Tratatul face distincție între infracțiuni. Când este vorba despre infracțiuni care se sancționează cu amendă sau cu închisoare de până la un an, Forțele SUA notifică autoritățile române. Dacă este vorba despre infracțiuni grave, cu implicații majore, statul român poate impune propria jurisdicție, prin notificarea autorităților militare competente.

 

Și de această dată, oficiosul de propagandă pro-Kremlin în România încearcă să redirecționeze cititorii pe piste false, amplificând artificial teoriile conspiraționiste în ceea ce privește cazul Caracal. Sputnikiștii publică un „dosar de presă” pe această temă care, doar în perioada pe care noi am investigat-o (26 iulie – 15 august), număra 129 de articole. Dosarul este alimentat în continuare, ajungând în prezent la 216 articole publicate.

Dar despre „intervenția” Sputnik în acest vortex al dezinformării digitale vor reveni în partea a doua a analizei.

 

*Nicolae Țîbrigan este membru al Consiliului de Experți LARICS, Gabriela Șchiopu și Marius Simion sunt participanți la programul de Internship LARICS 2019.