20 februarie 2021. Dizidentul rus Alexei Navalny în celula de sticlă din timpu procesului de la Moscova. Sursa: Asiatimes.com

Autor: Andrei Tănase*

În cazul în care vara anului trecut nu a fost suficient de aglomerată din cauza pandemiei și a măsurilor de carantinare, „infodemia generală” a fake news-ului a primit muniție nouă grație veștii otrăvirii principalului opozant rus, Alexei Navalnîi.

Așa cum se cunoaște prea bine deja, în data de 20 august, pe când acesta se afla într-un zbor către Moscova, avionul în care se afla a aterziat de urgență la Omsk, unde Navalnîi a primit de urgență îngrijiri medicale (medicul care l-a tratat atunci și despre care se cerede că i-a salvat viața a „murit subit”. Ce coincidență, nu?). Fiind vorba despre Alexei Navalnîi, considerat a fi principalul dușman al liderului de la Kremlin, râuri spumegânde de cerneală au început să curgă, întreținând scenarii care mai de care mai bombastice.

În timp ce organele de presă își turau motoarele pentru a afla cât mai multe despre această poveste bizară – inamicului numărul unu al lui Putin (cu antecedente împotriva celor care cutează să i se opună, vezi cazul lui Boris Nemțov) i s-a făcut rău – Navalnîi a fost transportat de urgență în Germania pentru a fi tratat. În timp ce opozantul rus se zbătea între viață și moarte, o luptă narativă acerbă se contura în spațiul public, fiecare tabără având obiective diametral opuse. Pe de-o parte îi avem pe cei care voiau să afle adevărul (deja se vehicula ipoteza unei tentative de asasinat), iar pe de altă parte pe cei care doreau să mușamalizeze totul, dând o falsă impresie că nimic spectaculos sau demn de interesul publicului larg nu s-a întâmplat.

Așadar, vă propun în continuare o scurtă, dar cuprinzătoare, incursiune printre ițele complicate a ceea ce presa internațională a denumit „Cazul Navalnîi”.

Încurcatele ițe ale „Cazul Navalnîi”

Alexei Navalnîi în ambulanță la Omsk – Sursă foto: Reuters.

Pentru cei cât de cât preocupați de viața în Rusia, Alexei Navalnîi este un nume de notorietate care stârnește multiple amintiri. Fiind unul dintre puținii contestatari ai lui Vladimir Putin și al regimului opresiv păstorit de acesta care a avut curajul, și nu o singură dată, să spună lucrurilor pe nume cu voce tare, intuim din start că nu vorbim de o persoană prea populară pentru regimul totalitar de la Kremlin. De asemenea, ne putem aduce repede aminte de candidatura la primăria Moscovei a lui Navalnîi unde a obținut un scor neașteptat de mare (peste 20 de procente, aproape de a împinge bătălia cu candidatul lui Putin în turul secund) după care nu a mai fost lăsat să candideze niciodată. Tot pe repede înainte trecem la capitolul „nedreptăți împotriva lui Navalnîi” și condamnarea cu suspendare (din care au decurs câteva limitări ale unor drepturi pentru A. Navalnîi) din „dosarul Yves Rocher”, despre care, în octombrie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că nu a fost un „proces echitabil” și că decizia judecătorilor ruși a fost una „arbitrară”. Cu toate acestea, CEDO a precizat că decizia nu a fost motivată politic. Probabil că Navalnîi, prin criticile constante la adresa Kremlinului și prin dezvăluirile sale privind corupția endemică din aparatul de stat rus, nu l-a înfuriat pe Putin, ci a trezit în judectori o revoltă intrinsecă față de „dezinformările și minciunile” lui Navalnîi. Da, se prea poate, de ce nu.

În fine, ca să nu deviem nepermis de mult de la subiectul materialului de față, să ne întoarcem la otrăvirea lui Alexei Navalnîi acum, după ce ne-am făcut o idee despre dușmănia Kremlinului față de acesta. În timp ce presa internațională se bătea în analize și dezvăluiri cu presa aservită a Moscovei, un document care avea să cântărească extrem de greu în această poveste a fost făcut public. Vorbesc desigur despre lucrarea de cercetare publicată în prestigioasa revistă „The Lancet” de doctorii de la clinica „Charite”, unde a fost tratat Navalnîi. Deși inițial nu se specifica despre ce pacient este vorba, lucrarea respectivă făcea referire la un pacient de 44 de ani care a fost recent recuperat după ce a fost otrăvit cu neurotoxina Novichok. Câți oameni de vârsta lui Navalnîi, din același spital în care acesta era tratat, au putut fi otrăviți recent cu o neurotoxină produsă în Federația Rusă? Ba mai mult, agentul neurotoxic cu pricina este cel utilizat întru otrăvirea fostului agent rus, Serghei Skripal. Începem să recunoaștem cumva un tipar? Ca să înlăturăm orice suspans (dacă mai era vreunul), aduc în atenția cititorului comunicatul celor de la clinica Charite, în care se recunoaște că pacientul tratat după otrăvirea cu Novichok este chiar Alexei Navalnîi.

Cam tot ce scria presa de bună credință a fost, așadar, confirmat printr-un document oficial: Alexei Navalnîi chiar a fost victima unei tentative de asasinat, la numai o lună după publicarea lucrării de cercetare care muta bătălia din zona speculațiilor jurnalistice în cea a rezultatelor reci, seci științifice, Federația Rusă schimbă și ea abordarea. Cum face asta? Simplu, prin introducerea în scenă a reputatului și, mai ales, imparțialului jurnalist pro-Kremlin Alexander Sosnovsky, aflat de multă vreme pe ștatele de plată ale site-urilor de fake-news Russia Today și Sputnik. Dacă nu ați auzit niciodată de acesta puteți să vă bucurați pentru că asta înseamnă că nu ați fost expuși „editorialelor” sale temeinice publicate pe site-ul World Economy, de fapt un blog personal al acestuia, unde așa-zisele analize sunt de fapt părerile sale, de cele mai multe ori nesusținute de nimic în afara propriilor credințe.

Alexander Sosnovsky  – Sursă foto: contul personal de Instagram

Dar cum am stabilit că bătălia a fost transpusă din arena jurnalistică în cea științifică, Alexander – deși considerându-se el însuși doctor al clinicii Medico Mentale, o clinică imaginară din Germania- nu se putea duela de unul singur. În ajutorul „investigației sale proprii” s-a alăturat numai decât și reputatul neurolog elvețian Vitaly Kozak. Înainte de a povesti despre teoriile abracadabrante ale acestora, dar și despre ceilalți membri ai „echipei de investigație”, câteva cuvinte despre domnul doctor Vitaly Kozak.

Vitaly Kozak – Sursă foto: contul personal de Vkontakte.

Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie Nicolae Testemitanu din Republica Moldova și al University Hospital din Bazel, Kozak are „index-H” (un indice care măsoară notorietatea și impactul cercetărilor) mediocru, fiind mai mic decât index-ul H a 8 din cei 14 cercetători care au publicat lucrarea de cercetare menționată mai sus. Mai mult, pe când respectivii 8 doctori au publicat în reviste serioase, cu standarde foarte înalte, majoritatea lucrărilor publicate de Vitaly Kozak au apărut sub egida Korsakov Journalist of Neurology and Psychiatry, cunoscută pentru practicile editoriale cel puțin discutabile. În încheiere, poate este bine de știut că domnul Kozak a scris ceva vreme pe platforma „LiveJorunal”, unde își documenta călătoriile și aducea omagii tovarășului Stalin.

Revin la povestea noastră. Pe lângă Vitaly Kozak, Sosnovsky i-a mai adus în podcast-urile sale (da, aceasta era tribuna științei cele mai înalte de la care perorau „doctorii” lui Putin) pe Sergey Karnaukhov, fost oficial în aparatul de stat moscovit și implicat în procesul de care vă vorbeam mai sus, despre care până și timida CEDO a recunoscut că nu a fost corect, și pe doctorul Alexander Myasnikov, figură marcantă a luptei împotriva Sars-Covid-2, despre care spunea că nu este deloc periculos, că se exagerează și este o conspirație care să distrugă lumea!, și fost consilier al președintelui Vladimir Putin (sic!). O echipă cu adevărat profesionistă, credibilă și fără o agendă ascunsă, așa-i?

Care a fost concluzia? Având în vedere informațiile precizate despre aceștia, aș putea spune că una care nu surprinde pe nimeni. Navalnîi nu a fost otrăvit, i s-a făcut rău din cauza medicamentelor (care conțin litiu) pe care le lua deoarece suferea de tulburare bipolară! Mai pe înțelesul tuturor, lui Navalnîi i-a fost rău din cauza unor pastile pe care le lua deoarece era nebun!, și nu pentru că a fost otrăvit. Adevărul e că dacă alegi să te împotriveși, aproape de unul singur, regimului totalitar de la Kremlin poți fi bănuit…

Tot pe Youtube, Sosnovksy a invitat-o pe Maria Butina, o activistă pentru portul de armă în Federația Rusă, care a și fost închisă în SUA, să ne informeze că „foarte multe medicamente din SUA conțin litiu”, lasând astfel ideea că poate americanii veroși și-au băgat coada. Dar stați așa, n-ați zis că nu a fost otrăvit? Acum spuneți că poate alții au făcut-o? Confuză situație…

Ca să lămurim totuși ce este cu acest litiu, trebuie să spunem că în analizele de sânge efectuate de doctorii din Germania a rezultat că Navalnîi avea în sânge o cantitate infimă de litiu (nu de peste 50 de ori limită admisă așa cum susțin Sosnovky&co) și că testul de urină nu a mai fost necesar (nu că nu au vrut să publice rezultatele acestuia așa cum afirmă Sosnovksy&co).

În acest ping-pong cu este otrăvire, dar nu din cauza noastră, și nu l-a otrăvit nimeni, s-au implicat și alții pe parcurs.

Ca să trecem câteva scenarii în revistă: Margarita Simonjana susține că Mikhail Khodorkovsky, un om de afaceri rus exilat (sic!) l-a otrăvit de fapt pe Alexei Navalnîi; într-o discuție telefonică cu președintele Franței, însuși Vladimir Putin a concluzionat că Navalnîi nu a fost otrăvit, ci că s-a prefăcut. Ce actor bun trebuie să fie, nu? Și doamna Simonjana își contrazice șeful? Curios. Alt scenariu: În aceeași conversație cu Macron, Putin s-a mai gândit puțin și a zis că totuși ar putea ca simptomele lui Navalnîi să fie reale, dar că nu a fost otrăvit, ci și-a administrat de unul singur agentul neurotoxic. S-au dus pe apa sâmbetei șansele lui Navalnîi la Oscar. Alte scenarii: Navalnîi a fost otrăvit de prieteni; Navalnîi a fost otrăvit în Germania (de la Lukașenko citire); Navalnîi a fost otrăvit în drum spre Germania, și, preferata mea, Navalnîi a înghițit o baterie! Asta ar explica concentrația de litiu de peste 50 de ori față de limită, nu?

Acum, pe finalul materialului, după ce am trecut prin atâtea, o întrebare mă macină. Dacă occidentalii depravați și ranchiunoși mint, iar Kremlinul spune adevărul deși nu îl crede nimeni, de ce primii au o singură variantă, susținute de diverse state și organizații, inclusiv indepedente, iar cei din urmă, o singură autoritate, controlată puternic de la centru, au ziua și varianta? De ce se contrazic între ei și pe ei înșiși chiar? Încearcă cumva să arunce atât de multe scenarii în spațiul public, să intoxice lumea cu teoriile lor astfel încât cetățenii să fie sufocați de multitudinea de informații contradictorii și să nu mai știe cu exactitate în ce să creadă?

Cireașa de pe tort sau bomboana de pe colivă?

Am păstrat ce e mai bun pentru încheiere. Investigația lui Alexei Navalnîi și a jurnaliștilor de investigație de la Bellingcat, unde supraviețuitorul nostru, ajutat de IT-iștii de la Bellingcat (i-au schimbat numărul de telefon astfel încât să apară că sună de la centrala FSB), l-a păcălit pe unul dintre ofițerii implicați să recunoască practic întreaga operațiune (planificată îndelung), inclusiv folosirea neurotoxinei Novichok și plantarea acesteia în lenjeria de corp a lui Navalnîi, unde s-a absorbit prin transpirație.

Poate că zvonul cu privire la corupția și deprofesionalizarea FSB-ului este mai aproape de adevăr decât credem…

*Andrei Tănase este absolvent de Master SNSPA și colaborator LARICS.