Foto: Claudiu Lucaci, moderator, expert comunicare,  Alina Achim-Inayeh, GMF, și Ștefan Popescu, expert. Organizatorii dezbaterii de miercuri, 27 aprilie, au fost LARICS (Laborator pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică), Institutul de...

Cu siguranță nu îi sunt nimănui străine, din păcate, diversele clișee și stereotipuri negative care circulă în societatea noastră chiar despre români și România. În timp ce stereotipurile negative despre diferite minorități sunt (pe bună dreptate) combătute vehement de la unele niveluri, în mod paradoxal, aceleași stereotipuri negative despre români sunt (pe nedrept) vehiculate și încurajate de multe ori de la aceleași niveluri.

La dezbaterea online de luni, 11 aprilie, au participat dna Alina Achim-Inayeh, Președinte German Marshall Fund România, dna Ioana Constantin-Bercean, cercetător ISPRI – Academia Română, Director executiv Anna Lindth Romania, și dl Profesor Dan Dungaciu, Director ISPRI – Academia Română. Moderatorul dezbaterii a fost jurnalistul Claudiu Lucaci.

Ceea ce Rusia dorea să fie încă un „mic război victorios” s-a adeverit a fi cea mai sângeroasă conflagrație de la cel de al-Doilea Război Mondial. Contrar opiniilor enunțate la începutul intervenției, Kievul nu a căzut după nici după 48 de ore, nici după 72 de ore și nici după o lună.

German Marshall Fund-România, LARICS și Centrul de Studii Sino-Ruse au marcat împlinirea a 50 de ani de la vizita în China a celui de-al 37-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, printr-o dezbatere online (disponibilă AICI) dedicată memorabilului eveniment istoric.

Eliberarea localităților din apropierea capitalei Kiev de către forțele ucrainene au dezvăluit atrocități și crime împotriva civililor realizate de soldații ruși greu de imaginat în secolul în care trăim. Însuși președintele Ucrainei a prezentat în cadrul discursului său în fața Parlamentului României o serie de imagini dramatice din Bucha care vorbesc de la sine.

Fordítás román nyelvből. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Fotó: Orbán Viktor a titkosszolgálat első beszervezési kísérlete idején. Forrás itt (aici). C. Ioana* A 2022 április 3-i választások...

Cu ocazia alegerilor parlamentare din 3 aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar și pentru România și Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realitățile politice și strategice din țara vecină. Am încercat să deslușim evoluțiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale și echipa din jurul acestora. În acest număr vom încheia acest episod, aducând în atenția publicului o grilă de interpretare inedită în ceea ce privește succesele regimului Orbán – colaborarea cu securitatea sovietică și ungară a lui Viktor Orbán.

La 30.12.2021, Szijjártó Péter, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, a primit ”Ordinul Prieteniei”, la Moscova, de la omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru activitatea sa privind dezvoltarea legăturilor ruso-ungare. Este cea mai înaltă disticție pe care o poate primi un cetățean ne-rus.

Fordítás román nyelvből. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- C. Ioana* 2021.12.30-án Szijjártó Péter Magyarország külügyminisztere az orosz-magyar kapcsolatok fejlesztésére...

Cu ocazia alegerilor parlamentare din 3 aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar și pentru România și Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realitățile politice și strategice din țara vecină. Vom încerca să deslușim evoluțiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale și echipa din jurul acestora. În acest număr vom completa dosarul relației dintre Budapesta și Beijing, evocând și alte dimensiuni ale acestei colaborări din ce în ce mai profunde.

Orbán Viktor miniszterelnök és Hszi Csin-ping kínai elnök (2018). Forrás itt   C. Ioana* A 2022. április 3-i parlamenti választások apropójára, mely nemcsak Magyarország, hanem Románia és az Európai Unió számára is fontos a LARICS egy kiterjedt, több epizódon átívelő...

Cu ocazia alegerilor parlamentare din 3 aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar și pentru România și Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realitățile politice și strategice din țara vecină. Vom încerca să deslușim evoluțiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale și echipa din jurul acestora. În acest număr vom prezenta dosarul relației dintre Budapesta și Beijing, apropo de prezența Ungariei pe noul Drum al Mătăsii.

Fordítás román nyelvből. C. Ioana* Az új Selyemút vonala A 2022. április 3-i választások alkalmával, amelyek nem csak Magyarország, de Románia és az Európai Unió számára is fontosak, a LARICS (Információs Hadviselést Elemző és Stratégiai Kommunikációs Laboratórium)...

Cu ocazia alegerilor parlamentare din 3 aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar și pentru România și Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realitățile politice și strategice din țara vecină. Vom încerca să deslușim evoluțiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale și echipa din jurul acestora. În acest număr vom prezenta dosarul relației dintre Budapesta și Kiev, filtrată de relațiile speciale ale regimului Orban cu Rusia și China.

Fordítás román nyelvből. C. Ioana* A 2022. április 3-i választások alkalmával, amelyek nem csak Magyarország, de Románia és az Európai Unió számára is fontosak, a LARICS (Információs Hadviselést Elemző és Stratégiai Kommunikációs Laboratórium) terjedelmes, több...

forrás: The New York Times C. Ioana* Semjén Zsolt miniszterelnök-helyettes 2021.11.12-én törvényjavaslatot (T/17277) küldött Kövér Lászlónak, az Országgyűlés elnökének, "amely módosítaná az adatcsere-kezelési szolgáltatások szempontjait és csökkentené az állampolgárok...

În acest număr vom prezenta dosarul intern, respectiv activitatea serviciilor secrete din Ungaria, modul în care regimul Orbán spionează adversarii politici și maniera în care regimul a luat media ungară sub control direct.

Fordítás román nyelvből. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- A 2022 áprilisi választások alkalmával, amely nem csak Magyarország, hanem Románia és az Európai Unió számára is...

Cu ocazia alegerilor parlamentare din aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar și pentru România și Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realitățile politice din țara vecină. Vom încerca să deslușim evoluțiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale și echipa din jurul acestora.

Suntem în a 3-a săptămână de război în Ucraina. Este realitatea crudă în care trăim pe continentul european, greu de închipuit până acum câteva săptămâni. Pe lângă implicațiile militare, noțiunea de război mai implică și dimensiunea informațională, aplicată pe deplin în acest conflict.

A 2022. áprilisi parlamenti választások alkalmából, amely nemcsak Magyarország, hanem Románia és az Európai Unió számára is fontos, a LARICS egy kiterjedt, több epizódon átívelő sorozatot indított a szomszédos ország politikai realitásairól. Megpróbáljuk tisztázni a közelmúlt magyarországi fejleményeit, a főszereplőkre és a körülöttük lévő csapatra fókuszálva.

Cu ocazia alegerilor parlamentare din aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar și pentru România și Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realitățile politice din țara vecină. Vom încerca să deslușim evoluțiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale și echipa din jurul acestora.

Oroarea care se petrece în Ucraina a zguduit întreaga planetă, iar unda de șoc a invaziei ruse s-a extins în fiecare colț al lumii, mai puțin în Rusia. Acolo canalele oficiale de propagandă au pregătit într-o manieră succesivă narativele explicative ale necesității unei intervenții militare. De asemenea, a avut loc sensibilizarea publicului rus cu privire la evenimentele dramatice de „asuprire” a minorității ruse din Ucraina și mai ales a celor din Donețk și Lugansk.

Invazia rusă în Ucraina continuă, iar pe zi ce trece numărul de victime civile crește. Deși autoritățile de la Moscova insistă asupra faptului că atacurile sale vizează doar puncte militare strategice, armata rusă țintește și locații civile.

Omoruri, otrăviri, condamnări și alte metode mai „umane” demult fac parte din arsenalul de luptă al Kremlinului împotriva celor care îndrăznesc să-și exprime dezacordul cu puterea. Represiunile în Rusia lui Putin au loc constant, unele se fac public, demonstrativ, iar altele tacit.

Cu ocazia alegerilor parlamentare din aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar și pentru România și Uniunea Europeană, LARICS începe un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realitățile politice din țara vecină. Vom încerca să deslușim evoluțiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale și echipa din jurul acestora.

A 2022. áprilisi parlamenti választások alkalmából, amely nemcsak Magyarország, hanem Románia és az Európai Unió számára is fontos, a LARICS a szomszédos ország politikai realitásairól szóló, több epizódra kiterjedő széleskörű sorozatot indít el.

Povestea cu războiul a convenit și convine tuturor, aceasta fiind una dintre cauzele (dacă nu cea mai importantă!) pentru care s-a creat această panică transmisă de la nivel înalt, pe căi oficiale și mai puțin oficiale, adică furnizată pe surse mass-mediei, și transformată într-un spectacol la nivel global sub forma unei amenințări „iminente”.

În ultimele săptămâni s-a scris despre Rusia lui Vladimir Putin aproape la fel de mult precum despre destrămarea Uniunii Sovietice, suficient chiar și pentru ca cei mai profani dintre observatori să înțeleagă atât caracteristicile diplomației și strategiilor rusești, cât și dinamica relațiilor dintre Washington și Moscova.

Motto: minciuna ridicată la nivelul unei politici de stat nu încetează a fi minciună

Viktor Orban s-a întâlnit cu Vladimir Putin de 12 ori în ultimii 13 ani. Aproape o întâlnire pe an. Toți liderii statelor europene care erau în funcție în 2010 (când a recucerit Orban fotoliul de premier) sunt demult la pensie. Putin a rămas, însă, stăpân la Moscova. De altfel, cu această remarcă și-a început liderul maghiar prezentarea de la conferința de presă organizată la Kremlin.

Acordul nuclear dintre Iran și grupul P5+1 (SUA, Marea Britanie, Franța, China, Rusia și Germania), semnat în iulie 2015, a reprezentat la acea vreme o oportunitate pentru a reafirma integritatea principiilor internaționale și trecerea de la unilateralismul care a caracterizat sistemul internațional la începutul secolului 21 spre cooperare, diplomație și reintegrarea instituțiilor internaționale în procesul decizional global.

Cerul nu este brăzdat nici de rachete supersonice, nici de elicoptere de atac sau Suhoi-uri rusești. Căci nu va fi o invazie – și nici nu era menită să fie. Riscul nu este astăzi un război convențional, ci faptul că, vrăjiți de spectrul unui război „iminent” în regiune, și ocupați cu iluzorii măsuri de contracarare, să ratăm pregătirea pentru… pace. O pace care se negociează acum și care va redesena regiunea și contextul strategic pentru cel puțin o generație.

La sfârșitul anilor 1970, Statele Unite ale Americii și Republica Populară Chineză au stabilit relații diplomatice formale, iar China, sub conducerea lui Deng Xiaoping, a adoptat o agendă de „reformă și deschidere către lumea exterioară”. Pe parcursul celor patru decenii care au urmat și în ciuda unor eșecuri ocazionale, relația bilaterală a avut o evoluție pozitivă.

Pe fondul unui zdrăngănit de arme orchestrat de Moscova și o presiune exercitată asupra puterilor occidentale de a negocia în scopul prevenirii unei prezumate invazii militare la scară largă în Ucraina, în acest început de an au avut loc la Geneva discuții și negocieri între SUA/NATO/OSCE și Federația Rusă privind securitatea de pe continentul european.

În ultimul deceniu mediul de securitate din Orientul Mijlociu a fost modelat de cicluri succesive de instabilitate, iar impactul implicării marilor puteri în dinamica regională nu a avut rezultatul așteptat, acela de ameliorare a situațiilor sensibile. În 2021 Orientul Mijlociu a cunoscut și o activitate diplomatică intensă, în încercarea statelor regionale de a detensiona rivalitățile politice și de a-și promova posibila creșetere economică.

Rusia este ultragiată! Sedusă și abandonată de Occident la începutul anilor 90, adica „mințită” fără scrupule, își exprimă astăzi indignarea. Iar sunetul de fond al indignării ruse este… o „promisiune încălcată”. NATO nu se va extinde spre Est!

Articolul care face subiectul aceste analize este intitulat „Noi documente arată cum cei ce au devenit în cele din urmă aliați ai URSS în Al Doilea Război Mondial, Franța & Marea Britanie, vreau să bombardeze câmpuri petrolifere sovietice înainte de invazia lui Hitler” și poate fi citit pe site-ul în limba engleză a Russia Today aici. Acest articol este doar un pretext pentru a relua, foarte succint, pe un spațiu restrâns, mai multe narațiuni preferate ale Moscovei referitoare la Al Doilea Război Mondial, unele adevărate interpretări proprii sau deformări ale istoriei, dintre care vom detalia câteva mai jos.

Dincolo de ecourile de politică externă, care sunt cele mai importante, acțiunile recente ale Federației Ruse de la granița cu Ucraina au și reverberații de politică internă. Aceste acțiuni consolidează cel mai coerent proiect politic promovat de administrația Putin pe plan intern din 2014 încoace. Este vorba de „ostilizarea populației față de Occidentˮ.

La sfârșit de an, este vremea bilanțurilor. Iar cel dedicat securității este, poate, cel mai important, în contextul negocierilor fără precedent SUA/NATO/UE cu Federația Rusă. Barometrul de securitate al României ne oferă prilejul unui asemenea bilanț. Este cea mai bună și cea mai actuală fotografie a țări noastre din acest punct de vedere.

         Energia atomică pașnică nu este un vis al viitorului. Această capabilitate, deja dovedită, este aici – acum – astăzi. (Președintele Dwight D. Eisenhower, 8 decembrie 1953).

Nimic nu poate fi mai instructiv pentru politica externă a României decât studierea politici externe ungare. În fața unei politici externe fără orizont, fără viziune și mereu rectivă – am numit politica Bucureștiului a ultimilor ani -, avem de-a face cu un demers coerent, articulat, instituționalizat. Budapesta e coerentă, indiferent că ești de acord sau nu cu ceea ce întreprinde. E excesivă, intruzivă, fără scrupule – dar are obiective, are miză, are proiect.

Presa ungară a lansat recent (30.11-01.12.2021) un anunț potrivit căruia, la inițiativa directorului Teatrului Național din Budapesta, Vidnyánszky Attila, în data de 04.12.2021, ora 11:00, în incinta Teatrului Național din Budapesta, se va desfășura comemorarea a „100 de ani de viață teatrală destrămată”, prin inaugurarea unei sculpturi-monument, intitulată ”Trianonul teatrelor maghiare”, sub semnătura sculptorului ungar Böjte Horváth István, care va fi amplasată în parcul teatrului.

Aproximativ 85% dintre locuitorii planetei au fost afectați de schimbările climatice în mod direct sau indirect. Prezentarea își propune să ofere o perspectivă mai largă asupra schimbării climatice din perspectiva studiilor de securitate.

Semnele vitale ale acordului nuclear cu Iranul, cunoscut în mod obișnuit ca JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), sunt foarte slabe, chiar în timp ce părțile semnatare – SUA, Franța, Marea Bitanie, China, Rusia, Germania și Republica Islamică Iran – se reunesc la Viena pentru a relua negocierile privind viitorul acestuia.

În data de 10.11.2021, presa din România a semnalat publicarea sondajului de opinieintitulat”Identitatea națională și relațiile cu Ungaria, în rândul maghiarilor din Transilvania – 2021/Nemzeti identitás és Magyarországhoz való viszony az erdélyi magyarok körében 2021 (aici și aici), adresat cetățenilor români de etnie maghiară, cu scopul ”analizării  structurii identitare, a conceptului de naţiune perceput la nivelul maghiarilor din România și a relaţiei acestora cu Ungaria”.

„Pablo i-a apucat mâna și i-a strâns-o puternic și sincer iar el [Robert Jordan] i-a returnat strânsoarea… Cred că suntem aliați acum, se gândi el. Mereu au fost multe strângeri de mână între aliați. Ca să nu mai vorbim de decorațiuni și sărutări pe ambii obraji, se gândi el. Mă bucur că nu trebuie să facem asta. Presupun că toți aliații sunt așa. De fapt, pe fond, întotdeauna se urăsc” (Ernest Hemingway, Pentru cine bat clopotele, tr. a.)

Ce este AUKUS? La prima vedere e doar un acord comercial, semnat la 15 septembrie 2021, între Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Australia. În baza acestui acord comercial, Australia va fi înzestrată cu submarine cu propulsie nucleară, opt la număr, în deceniul trei al acestui secol

« Suntem la începtul unei noi ere bogată în provocări dar și în oportunități ». Au fost cuvintele vicepresedintei americane Kamala Harris, la capătul întrevederii de la Palatul Elysée cu președintele Emmanuel Macron.

Am mai vorbit, pe pagina LARICS, despre faptul că unul dintre proiectele Budapestei în ceea ce privește minoritatea maghiară este acela de a construi în jurul Ungariei o centură de autonomii pe baze etnice. Indiferent de situaţia internă din state precum România, Serbia, Slovacia sau Ucraina – diferite din multe puncte de vedere -, oficialii maghiari cer acelaşi lucru, respectiv autonomia minorităţii maghiare în fiecare dintre aceste state în parte.

Reconfigurarea arhitecturii de securitate din Caucazul de Sud în urma războiului dintre Armenia și Azerbaidjan din 2020 a generat schimbări semnificative pentru cele trei puteri principale ale regiunii: Rusia și Turcia au câștigat o putere sporită în regiune, în timp ce influența regională Iranului a scăzut.

Continuăm astăzi analiza acțiunilor Ungariei de intruziune în spațiul României, ceea ce am numit, cu multă vreme în urmă, aici la LARICS, acțiuni de de-suveranizare a României și, ulterior, de co-suveranizare a Ungariei în Transilvania (vezi aici). Actualele proiecte de achiziții de cladiri sau de terenuri arabile sunt parte a acestui proiect mai amplu al Budapestei, la care România se uită neputincios.

A făcut oarecare vâlvă intervenția președintelui Vladimir Putin la ultima reuniune a Clubului Valdai din stațiunea Sochi. Mai exact, o parte a acesteia, respectiv fragmentul referitor la „cancel culture”, „progresism” și LGDP. The Washington Post a publicat un material dedicat (strict) acestor chestiuni (vezi aici). În general, presa occidentală s-a focalizat aproape complet doar pe acest episod (vezi aici, aici, aici, aici și aici), deși prezentarea președintelui rus a fost mult mai amplă. Ar fi meritat, poate, cel puțin o discuție referitoare la prezența la Sochi a prospătului laureat al premiului Nobel pentru Pace, Dymitri Muratov, fondatorul și fostul redactor șef al Novaia Gazeta (despre acest episod, aici).

Întrebarea nu poate fi evitată după ultimele acorduri militare încheiate de Grecia cu Franța și Statele Unite ale Americii. Chiar dacă Turcia rămâne membră al Alianței Atlanticului de Nord, iar baza de la Incirlik o importantă locație în geografia infrastructurilor nord-atlantice și americane, totuși garanțiile de securitate cu totul excepționale acordate de Franța și SUA și dublarea numărului bazelor americane fac din Grecia adevărata placă turnantă din Mediterana Orientală.

Am mai scris în paginile LARICS despre duplicitățile Ungariei și despre cum statul vecin și membru UE și NATO se simte extraordinar de bine în ambianța unor parteneri precum Federația Rusă sau China (vezi aici). Diplomația de 360 de grade a Budapestei nu s-a ostoit nici în anul care stă să se încheie, punctând la nivelul politicii externe și a comerțului exterior (chestiuni care pentru Budapesta nu pot fi separate) o serie de succese în pofida avertismentele (anemice) ale partenerilor euro-atlantici.

Dincolo de aspectele strict militare, ZAPAD 2021 poate fi citit și ca un exercițiu propagandistic prin intermediul căruia Kremlinul țintește nu numai publicul extern ci și publicul intern. Intimidarea statelor limitrofe, precum și intenția de a demonstra statelor occidentale forța militară a Federației Ruse sunt deja banalități propagandistice ale exercițiilor ZAPAD.

În numărul de astăzi, vă prezentăm declarațiile oficiale ale purtătorilor de cuvânt ai Ministerului chinez al Afacerilor Externe și cele mai importante articole din presa chineză din perioada 22-30 septembrie 2021.

Diferitele programe de descurajare nucleară din adâncurile regiunii Indo-Pacific nu pot fi luate în considerare izolat sau doar unul în raport cu celălalt. Există un context strategic larg și complex în deciziile Chinei, Indiei, Pakistanului sau Coreei de Nord de a investi în programele de arme nucleare lansate de pe submarine, sau ale Statelor Unite și ale Rusiei de a-și moderniza propriile capabilități în acest sens, și chiar ale aliaților SUA – în special Japonia și Australia – de a-și asigura anumite avantaje în războiul anti-submarine (anti-submarine warfare, ASW).

Episodul acesta își propune să discute două mesaje sau narațiuni strategice despre retragerea americană din Afganistan prin intermediul cărora China încearcă să obțină mai multă influență politică atât asupra publicului intern cât și asupra publicului internațional.

Dincolo de aspectele strict militare, ZAPAD 2021 poate fi citit și ca un exercițiu propagandistic prin intermediul căruia Kremlinul țintește nu numai publicul extern ci și publicul intern. Intimidarea statelor limitrofe, precum și intenția de a demonstra statelor occidentale forța militară a Federației Ruse sunt deja banalități propagandistice ale exercițiilor ZAPAD.

« Afacerea submarinelor » care a tensionat relațiile dintre Franța, pe de o parte, Australia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, de cealaltă parte, reprezintă numai varful icebergului unei crize majore în relaţia transatlantică. Putem spune, fără a greși, că aspectele comerciale sunt cu totul secundare chiar dacă s-a insistat pe « contractul secolului » în materie de export de tehnologie militară. Dinsuma totalăde 34 de miliarde de euro (55 de miliarde de dolari australieni) șicare ar fi prevăzut livrarea către Marina Regală Australiană a douăsprezece submarine, numai 8 miliarde de euro ar fi intrat în conturile companiei franceze Naval Group.

Înainte de pandemie, proiectul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române era lansarea unui Centru de studii ruse, în cadrul institutului. Pandemia ne-a schimbat planul. Fără să inventeze neapărat ceva nou, pandemia a scos la iveală și a exacerbat trendurile veche – printre ele, ascensiunea Chinei, accelerată de pandemie într-un ritm care a încurcat nu doar Occidentul, ci și Beijing-ul.

Până la 23 februarie 2021, AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică) a verificat și a monitorizat punerea în aplicare de către Iran a angajamentelor sale legate de domeniul nuclear al Planului Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA) semnat în 2015, de SUA, Marea Britanie, Franța, China, Rusia și Germania cu Republica Islamică Iran.

Despre retragerea Statelor Unite ale Americii din Afganistan se va mai vorbi mult timp de acum încolo. În funcție de tabăra din care fac parte, politicienii vor căuta fie alibiuri, fie țapi ispășitori pentru operațiunea păstorită de administrația Biden.

Foto: Aparatul intern de propagandă al Guvernului Orban. Autor: C. Ioana*  Am argumentat la LARICS, nu odată, că problematica relației bilaterale româno-ungare are ca miza principală procesele de de-suveranizare a României, inițiate de Budapesta, și, ulterior,...

Americanii spun că, așa cum membrii „marii generații” își pot aminti cu precizie unde erau când japonezii au atacat Pearl Harbor, sau generația numită „baby boomers” își poate aminti imediat unde se afla când președintele J. F. Kenndy a fost împușcat – reperul generației noastre este amintirea locului în care am fost pe 11 septembrie 2001.

Momentul îndelung așteptat de către președintele Zelenski pentru o întrevedere cu președintele Joe Biden s-a întâmplat, în sfârșit, la Casa Albă, pe 1 septembrie, cu o zi întârziere după o a doua reprogramare anunțată anterior de la Washington, administrația prezidențială americană fiind în mod justificat mai preocupată pe plan extern de evenimentele din Afganistan și retragerea trupelor americane, iar pe plan intern de dezastrele naturale cauzate de uraganul Ida și gestionarea noului val pandemic de COVID aflat în ascensiune.

Retragerea trupelor militare occidentale din Afghanistan părea un lucru ușor la prima vedere, trei președinți americani au proclamat acest lucru ca fiind necesar, publicul american și-a dorit asta iar administrația Trump a negociat un acord care, conform unor analiști, a fost rețeta predării Afghanistanului talibanilor.

Pe 24 august, Ucraina și-a sărbătorit independența. Încotro se îndreaptă acest stat, la 30 de ani de independență?

Presa occidentală, inclusiv cea românească, se provincializează. Este occidentalo-centrică, deci limitată, căci lumea noastră, a Vestului, se micșorează, strategic, pe zi ce trece.

Situația din Afganistan generează dezbateri ample și în România. Formulele jurnalistice sunt preluate din materialele apărute în presa occidentală și difuzate cu rapiditate fără a fi deloc sau aproape deloc analizate, trecute prin filtrul propriei rațiuni.

LARICS a comentat primul în presa din România lunga scrisoare a președintelui Putin către ucraineni, respectiv articolul fluviu publicat pe site-ul Kremlinului și intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, prin care liderul rus îi chema pe ucraineni „acasă”, adică într-un parteneriat solid și „frățesc” cu Federația Rusă (analiza aici).

Dacă în episodul precedent, din 2 august 2021, am cercetat, cu precădere, sondajele de opinie din Ucraina din anul 2014, tocmai pentru a surprinde, la cald, atitudinea populației față de conflictul separatist din Donbas, în acest al doilea episod al serialului nostru consacrat Ucrainei ne vom concentra pe evoluția sondajelor din această țară pe chestiunea „liniilor roșii”

Începând cu 3 august a. c. Republica Islamică a intrat în epoca președinției lui Ebrahim Raisi, care, conform tradiției cunoscută ca tanfeez (tranziția pașnică a puterii de la un președinte la altul) a primit aprobarea oficială a Imamului Khamenei, devenind astfel cel de-al 8-lea președinte iranian.

Ucraina împlinește, la 24 august 2021, 30 de ani de independență. Lucrurile par mai complicate decât oricând pentru tânăra republică, mai ales după ce s-ar putea numi un „reset” americano-rus pe chestiunea Ucrainei.

În România e deja comună așteptarea ca rapoartele altor state și organizații internaționale despre performanța instituțiilor locale să fie critice sau foarte critice. Există mai multe motive care deja au banalizat o astfel de așteptare.

Aflu, cu stupefacție, că pe pagina Europei Libere din Republica Moldova „Dungaciu i-a susținut în campanie pe cei de la AUR, prognozând pentru Alianța calificată cu 0,40% un rezultat de 44-47%”. Articolul e semnat de, până mai ieri, o distinsă jurnalistă, Tania Radu.

Cam așa s-ar rezuma lunga scrisoare trimisă ucrainenilor de președintele Vladimir Putin, pe 12 iulie 2021, afișată pe site-il Kremlinului în limbile rusă și ucraineană, și intitulată, prețios, ca un tom academic, „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”.

Unul dintre fenomenele ce au marcat prima decadă a secolului XXI este războiul hibrid. Suntem martorii a unui fenomen care s-a născut, s-a dezvoltat și continuă să crească schimbând conceptul de război așa precum îl cunoaștem acum.

În cinci ani de zile, fiecare capitală europeană importantă va avea un institut de cercetare dedicat Chinei. Nu e o chestiune de „modă”, nici o intruziune „prietenoasă” a Chinei în spațiul concurent, euro-atlantic, ci o necesitate obiectivă.

Pe ce se poate baza un sistem în momentele de criză? Cum pot fi accesate și folosite resursele strategice ale unei națiuni astfel încât să putem să facem față unor viitoare crize?

Joe Biden is on his first foreign policy tour in Europe. Why, then, a piece about China?