Autor: Dumitrache Valentin-Ionuț Master
Scopul lucării
Prin aceasă lucrere îmi propun să analizez fenomenul de dezinformare, fake news, în contextul pandemiei de Covid-19, apelând doar la câteva dintre cele mai întâlnite informații eronate ce au circulat cu rapiditate, mai ales în mediul online.
Pentru început, circulația masivă și rapidă a informației, reprezintă unul dintre aspectele globalizării. Astfel, sursele și diversificarea mijloacelor de transmitere a informației s-au dezvoltat foarte mult.
În prezent, putem găsi informații pe internet despre aproape orice, iar mass-media are o influență din ce în ce mai mare asupra persoanelor prin modalitatea de transmitere a informațiilor. Astfel, într-o perioadă în care informațiile sunt din abundență, capacitatea de analiză a acestora trebuie dezvoltată. Din păcate, multe persoane procesează prima informație pe care o văd, fie ea eronată sau nu, fără a o verifica ulterior și în alte surse.
Dezinformarea reprezintă, totuși, un termen controversat. Persoanele care răspândesc informații false afirmă deseori că acest termen este folosit ,,doar pentru a cenzura opiniile diferite”.[1]
Globalizarea-factor decisiv
Așa cum am amintit, globalizarea aduce cu sine atât efecte pozitive, cât și negative. Acest lucru depinde de context și de evenimentul analizat.
Literatura de specialitate propune mai multe abordări conceptuale pentru termenul globalizare, în funcţie de ideologiile existente, de arii geografice, de perioade de timp, toate având însă ca fundament extinderea şi aprofundarea relaţiilor între instituţii şi organizaţiile sociale, pe fondul comprimării spaţiului şi timpului, în scopul soluţionării unor probleme considerate globale.
Potrivit unor autori, globalizarea este „un proces deosebit de dinamic al creşterii interdependenţelor dintre statele naţionale, ca urmare a extinderii şi adâncirii legăturilor transnaţionale în tot mai largi şi mai variate sfere ale vieţii economice, politice, sociale şi culturale şi având drept implicaţie faptul că problemele devin tot mai globale decât naţionale, cerând, la rândul lor o soluţionare mai curând globală, decât naţională”[2].
Definită, într-o altă opinie, ca proces de lărgire, adâncire şi grăbire a interconectării globale, globalizarea este situată într-un continuum spaţio-temporal al schimbării, cu „legarea şi extinderea activităţii umane peste regiuni şi continente.[3]“
Globalizarea ,,este caracterizată atât de contacte din ce în ce mai extinse în plan economic, politic, social şi cultural, care conduc la reducerea rolului de bariere ale graniţelor, cât şi de aplicarea noilor tehnologii”[4] ce creează un nou tip de relaţii şi un nou tip de economie, mai puţin controlat de guvernele statelor
Deşi nu există o definiţie „universal valabilă” a globalizării, în general, ea este privită ca un proces în care barierele în faţa fluxurilor internaţionale de bunuri, servicii, capital, bani şi informaţii sunt erodate şi chiar eliminate.
Globalizarea are anumite efecte de natură economică, politică, socială (demografică, culturală, religioasă), militară şi ecologică, ce implică diverse riscuri şi beneficii.
Globalizarea are o sumă apreciabilă de efecte, pozitive şi negative.
Pe de o parte se evidenţiază o serie de elemente pozitive: libera circulație a capitalului, persoanelor, mărfurilor, amplificarea şi liberalizarea comerţului, a investiţiilor şi fluxurilor financiare, extinderea valorilor democratice, apărarea identităţii individuale, protecţia mediului înconjurător, dar şi „libera circulaţie” a securităţii.
Pe de altă parte, globalizarea accentuează inegalităţile economice, fapt ce determină scăderea siguranţei la toţi indicatorii şi o sporire a criminalităţii transnaţionale (traficul de arme, droguri, persoane), dezvoltarea unor noi forme de acţiune criminală (atacuri cibernetice, piraterie etc.) globalizarea fenomenelor cronice locale şi regionale, radicalizarea fanatismelor etnice şi religioase, a terorismului.
Apariția multor canale de comunicare, dezvoltarea rețelelor de socializare, fluxul mare de informații, dezvoltarea mass-media aduc cu sine dezinformare și fake-news.
Știrile false – fake news – sunt informații intenționat formulate într-un mod eronat care sunt distribuite cu un scop anume. Știrile false induc lumea în eroare, deterioreză reputația anumitor persoane, precum și urmăresc câștigul financiar sau politic. De multe ori, se folosesc titluri cu un puternic impact, necinstite, concepute pentru a atrage atenția și a crește numărul de cititori, numărul de accesări atunci când vorbim de o resursă web.
Mediile de socializare au un rol decisiv în distribuirea informațiilor eronate prin distribuirea lor fără o verificare în prealabil. Viteza cu care se răspândesc anumite informații este foarte mare. O analiză a companiei de media Buzzfeed a constatat că ,,cele mai importante 20 de fake news despre alegerile prezidențiale din SUA din 2016 au primit mai multă atenție pe Facebook decât cele mai importante 20 de știri despre alegeri de la canalele mass-media majore”[5], fapt ce dovedește nesiguranța în a distinge ceea ce este corect față de ceea ce este greșit.
Dezinformarea depinde de oamenii care o cred și o răspândesc. Unii fac acest lucru pentru profit, pentru a atrage atenția.
Perioada actuală a adus cu sine o grea încercare din multe puncte de vedere. Pandemia de COVID-19 a generat numeroase probleme, afectând multe persoane din diverse puncte de vedere. Una dintre cele mai des întâlnite probleme în această perioadă este reprezentată de dezinformarea în masă, de știrile false. Răspândirea virulusului a fost aproape la fel de rapidă ca răspândirea știrilor false. Acestea au avut și au un rol important în procesul de limitere a pandemiei.
Spre exemplu, știrile false anti-vaccinare au adus cu sine numeroase probleme, multe persoane s-au îmbolnăvit, sau chiar și-au pierdut viața dupa ce au contactat ,,virusul care nu există”. Din cauza situației speciale, fluxul de informații a fost și el foarte mare. Din păcate, nu tot ceea ce se scrie este corect.
Un sondaj publicat de Comisia Europeană arată că România se afla pe primul loc atunci când este vorba de informații noi, la care au acces pe diferite platforme. În urma sondajului, s-a
constatat că românii sunt foarte predispuși sa aibă încredere în anumite informații, exact așa cum se găsesc, fără a verifica dacă este cu adevarat corect.
Sursa: European Commission Chart
Încă de la început, s-a dovedit că o mare parte din populația României este cinică atunci când vine vorba de virusul în sine. Totodată, mulți oameni nu verifică informația și în alte surse, crezând o mare parte din ceea ce li se oferă. Pandemia ne-a învățat că unii oameni au încredere în informații precum: ,,vaccinul are rolul de a ne cipa, vaccinul produce infertilitate, vaccinul ne omoară pe termen lung”, dar cu toate acestea nu au încredere în autorități și în restricțiile impuse. ,,Confuziile, iluziile care ne încurajează să credem lucruri care nu sunt adevărate, pe acestea se bazează propagarea unor informații false”.[6]
În continuarea lucrării, voi analiza doar câteva dintre cele mai des întâlnite știri ce au indus oamenii în eroare.
Încă de la începutul pandemiei, știrile eronate au început să apară în ritm alert. O prima informație ce s-a făcut repede răspândită face referire la otiginile virusului, anume ,,supa de liliac, sursa noului coronavirus din China”. Mai multe imagini și filmulețe s-au răspândit repede în mediul online, reușind să adune câteva sute de mii de vizualizări într-un timp foarte scurt.
Aceste imagini surprind chinezii din Wuhan care manâncă lilieci, considerându-se că aceasta este originea coronavirus. Postările au creat un adevărat val de comentarii rasiste la adresa chinezilor. Ceea ce este mai interesant, potrivit cercetătorilor din Franța, imaginile respective nici măcar nu provin din China, majoritatea fiind din Indonezia. În plus, deși cultura gastronomică chineză este una ,,deosebită”, liliacul nu face parte din aceasta.
Organizația Monidală a Sănătății (OMS) a început o anchetă prin care a încercat să afle originile virusului, însă un rezultat concret întârzie să apară. Astfel, ,,originea SARS-CoV-2 rămâne necunoscută și sunt necesare mai multe cercetări.”[7]
O altă informație eronată, de data asta oferită chiar de Donald Trump, face referire la durata de existența a virusului. ,,Până în aprilie, sau în cursul lunii aprilie, căldura, în general ucide acest gen de viruși”, a declarat acesta la scurt timp dupa apariția primelor cazuri. Cercetătorii au avertizat ca încălzirea va avea un efect remarcabil asuprea răspândirii virusului, însă nu se știe daca aceasta îl va ucide definitiv.
Astfel, astăzi, suntem siguri ca încălzirea vremii nu ucide virusul. Deși temperaturile înregistrate au fost unele foarte ridicate, virusul nu a dispărut.
Să trecem mai departe, și să ne concetram pe ceea ce a urmat, anume vaccinul. Deși vaccinul trebuia să vină ca o soluție de a scăpa de întreaga pandemiei, de numeroasele restricții, pentru reducerea numărului de bolavi/decese, acesta nu a fost primit cu brațele deschise de toată lumea. Astfel, apar numeroase teorii, iar lumea este împărțită în două tabere majoritare: PRO și CONTRA vaccin.
,,Vaccinul produce infertilitate”
Încă de la apriția vaccinului a apărut teoria conform căreia fertilitatea femeilor este grav afectată. Ulterior, s-a discutat și de cea a bărbaților. Astfel, a apărut ideea conform căreia planeta este deja mult prea populată, iar creșterea populației reprezintă un real pericol. Prin urmare, pentru a rezolva această problema, miliardarul Microsoft Bill Gates, a donat sute de milioane de dolari pentru noi vaccinuri, ce ar reduce numărul populației cu 10-15%.
Sursa: Redacția Certitudinea. Disponibil la: https://www.certitudinea.ro/de–la–lumeadunate/view/bill–gates–sustine–reducerea–populatiei–lumii–prin–vaccinuri
Astfel de informații au circulat masiv, mai ales pe site-urile de socializare, locul în care toată lumea își exprima liber părerea, de cele mai multe ori neavizată. Din păcate, au existat, sau există, persoane care cred în astfel de teorii ale conspirației. Cu toate acestea, fiecare e liber să creadă în ceea ce vrea, însă o parte din oameni au avut de suferit, contactând virusul.
Vaccinurile cu ARNm modifică ADN-ul uman.
O altă informație ce a circulat în mediul online susținea că ADN-ul uman este modificat. Acest lucru ar fi imposibil deoarece ADN-ul ar putea fi modificat, teoretic, doar din interiorul celului, vaccinul cu ARNm neajungând până acolo. Mulți oameni au fost derutați de asemănarea cuvintelor, de noțiunile prezentate de anumiți ,,experți”.
ADN-ul și ARN-ul au funcții diferite: ARN-ul este responsabil pentru construirea proteinelor în celulele corpului uman, conform planului ADN, care se află în nucleul celular. Materialul genetic al virusului SARS-CoV-2 constă și el din ARN. Vaccinarea folosește acest lucru pentru a introduce în corpul nostru un mic fragment din virus: partea din ARNm care servește drept manual de utilizare pentru proteina inofensivă spike. Acesta este asamblat în celule după vaccinare. În acest fel, organismul învață să se apere împotriva intrusului, fiind acum capabil să creeze anticorpi adecvați. În altă ordine de idei, ,,ARNm” înseamnă ,,ARN mesager” și nu ,,modificat”, așa cum pretind adesea adversarii vaccinării.[8]
Vaccinul conține otravă, mai exact oxid de grafen
Vaccinul a stârnit și o mare revoltă în rândul populației. O parte dintre oamenii nemulțumiți au decis să iasă să își manifeste oful, spre exemplu: protestul Piața Universității.
,,STOP otrăvirii obligatorii”[9], au decis unii oameni să scrie pe pancarte, în timp ce erau împărțite broșuri cu numele substanței: oxid de grafen. Astfel, s-a apelat la date statistice mincinoase, spre exemplu: fiecare doză de vaccin Pfizer conține aproximativ 747 nanograme de oxid de grafen. Prin urmare, această ipoteză a condus la ideea conform căreia prin intermediul vaccinului se încearcă otrăvirea, ce ar duce la moarte, tuturor celor ce aleg să se vaccineze.
Vaccinul înseamnă ,,ciparea oamenilor”
Una dintre cele mai ,,haioase” informații, din punctul meu de vedere, face referire la ciparea oamenilor. Astfel, unele site-uri, unele chiar cu profil religios, publică informații false conform cărora în serul vaccinului se află un microcip RFID (Radio-Frequency Identification).
Acesta are rolul de a urmări persoanele.
O altă caracteristică a cipurilor era reprezentată de influențarea gândurilor și acțiunilor unei persoane, lucru produs de la distanță. Această teorie a căpătat foarte multă popularitate în rândul populației credule, considerându-se că cel din spatele acestui plan bine elaborat este Bill Gates.
Această ipoteză a fost legată și de apariția internetului 5G. Astfel, unii au considerat că pe langă serul introdus în organism, se află un cip cu o antenă 5G. În urma acestei teorii a conspirației, întrebarea esta una foarte simplă: cum este posibil ca un cip sau o antenă 5G din serul unei seringi să nu fie vizibile cu ochiul liber?
Legătura dintre vaccin și cip reprezintă o teorie a conspirației dintre cele mai întâlnite. Cu toate acestea, a fost demontată în numeroase rânduri, atât de experți din România, cât și din Europa. În primul rând nu este posibil din punct de vedere tehnologic.
În timp ce virusul se răspândește, informațiile eronate se răspândesc de asemenea. Pe parcursul pandemiei, au mai apărut informații eronate, însă, unele dintre acestea au fost clarificate de Ministerul Sănătații și de Ministerul Afacerilor Interne. Cu toate aceste, sceptimismul și neîncrederea oamenilor s-au remarcat în rândul populației care nu au crezut în anumite informații oferite de autoritățile calificate.
În concluzie, dezinformarea reprezintă un proces de actualitate. Fake-news-ul este din ce în ce mai la modă. Știrile false, titlurile mincinoase, au scopul de a atrage atenția, de a fi foarte distribuite sau mediatizate. Un rol important în combaterea dezinformării îl are și UE. Pentru susținerea informațiilor corecte, există o pagină coordonată de EU ce are rolul de a combate zvonurile nefondate referitoare la coronavirus. În plus, ,,experții și politicienii din UE și statele membre se reunesc regulat în cadrul unor conferințe video pentru a discuta despre dezinformare și pentru a împărtăși metode de informare a oamenilor despre riscuri și cum pot fi acestea abordate.”[10]
Deși mass-media, site-urile de socializare au un rol deosebit în propagarea rapida a informației, capacitatea oamenilor de a distringe ceea ce este corect de ceea ce este greșit este adevărata problemă. Totodată, se pare că cel puțin în următoarea perioadă, virusul își va continua existanța. Astfel, noi teorii ale conspirației vor continua să apară.
Bibliografie
- Bari Ioan, Probleme globale contemporane, Editura Economică, Bucureşti, 2003
- Held David, McGrew Anthony, Goldblatt David, Perraton Jonathan, Transformări globale. Politică, economie şi cultură, Editura Polirom, 2004
- Predoiu Cătălina, Tiberiu Tănase, Dumitrescu Adrian ş.a , Evoluţii ale principalelor organizaţii internaţionale în raport cu problemele asigurării securităţii regionale şi globale, Editura Academiei Naţionale de Informaţii, Bucureşti, 2008
Resurse Web
- Andreea Pocotilă, ,,LARICS EDU ARTICOL #8- Psihologia dezinformării și cum ne putem apăra de conținutul fals”, 18.10.2021, [Online]. [Accesat la 24.01.2022], Disponibil la: https://larics.ro/larics–edu–psihologia–dezinformarii–si–cum–ne–putemapara–de–continut–fals/?fbclid=IwAR1DO8ET6j_V4ENLiv5TgOHVdKd0M2cuNaaMmVEFN0JKHyskr3qVXACl48
- Andreea Pocotilă, ,,STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION- Când dezinformarea anti-vaccin coboară de pe Facebook în stradă”, 12.10.2021, [Online]. [Accesat la 26.01.2022]. Disponibil la: https://larics.ro/stop–coronavirus–disinformation–canddezinformarea–anti–vaccin–coboara–de–pe–facebook–in–strada/
- Ciprian Cucu, ,,STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION! Dezinformarea în școală”, 21.04.2021, [Online]. [Accesat la 24.01.2022]. Disponibil la:
https://larics.ro/stop-fals-coronavirus-dezinformarea-din-
scoala/?fbclid=IwAR1eV1cVpoVnZnJatihe3QTisT–CTnHd4oRD_5gaIx9Peu_YEoW45vCwNo
- Parlamentul European, ,,Dezinformarea: cum pot fi recunoscute și abordate miturile Covid-19”, 30.03.2020, [Online]. [Accesat la 30.01.2022]. Disponibil la: https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20200326STO75917/dezinfor marea–cum–pot–fi–recunoscute–si–abordate–miturile–covid–19
- Parlamentul European, ,,Originea SARS-CoV-2 după ultimele indicii referitoare la
Institutul de Virologie Wuhan (WIV)”, 31 mai 2021, [Online]. [Accesat la 25.01.2022].
Disponibil la: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/O–9–2021000040_RO.html
- Tetyana Klug, ,,Fake News 2021”, 01.01.2022, [Online]. [Accesat la 27.01.2022]. Disponibil la: https://www.dw.com/ro/fake–news–2021/a–60237538
- Wikipedia, ,,Știri false”, [Online]. [Text accesat la 29.01.2022]. Disponibil la:
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tiri_false
[1] Ciprian Cucu, ,,STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION! Dezinformarea în școală”, 21.04.2021, [Online]. [Accesat
la 24.01.2022]. Disponibil la: https://larics.ro/stop–fals–coronavirus–dezinformarea–dinscoala/?fbclid=IwAR1eV1cVpoVnZnJatihe3QTisT–CTnHd4oRD_5gaIx9Peu_YEoW–45vCwNo
[2] Ioan Bari, Probleme globale contemporane, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 37
[3] David Held, Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton, Transformări globale. Politică, economie şi cultură, Editura Polirom, 2004, p. 39
[4] Cătălina Predoiu, Tănase Tiberiu, Adrian Dumitrescu ş.a , Evoluţii ale principalelor organizaţii internaţionale în raport cu problemele asigurării securităţii regionale şi globale, Editura Academiei Naţionale de Informaţii, Bucureşti, 2008, p.11
[5] Wikipedia, ,,Știri false”, [Online]. [Text accesat la 29.01.2022]. Disponibil la:
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tiri_false
[6] Andreea Pocotilă, ,,LARICS EDU ARTICOL #8- Psihologia dezinformării și cum ne putem apăra de conținutul fals”, 18.10.2021, [Online]. [Accesat la 24.01.2022], Disponibil la: https://larics.ro/larics–edu–psihologia–dezinformarii–sicum–ne–putem–apara–de–continut–fals/?fbclid=IwAR1DO8ET6j_V4ENLiv5TgOHVdKd0M2cuNaaMmVEFN0JKHyskr3qVXACl48
[7] Parlamentul European, ,,Originea SARS-CoV-2 după ultimele indicii referitoare la Institutul de Virologie Wuhan (WIV)”, 31 mai 2021, [Online]. [Accesat la 25.01.2022]. Disponibil la:
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/O-9-2021-000040_RO.html
[8] Tetyana Klug, ,,Fake News 2021”, 01.01.2022, [Online]. [Accesat la 27.01.2022]. Disponibil la:
https://www.dw.com/ro/fake-news-2021/a-60237538
[9] Andreea Pocotilă, ,,STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION- Când dezinformarea anti-vaccin coboară de pe Facebook în stradă”, 12.10.2021, [Online]. [Accesat la 26.01.2022]. Disponibil la: https://larics.ro/stop–coronavirusdisinformation–cand–dezinformarea–anti–vaccin–coboara–de–pe–facebook–in–strada/
[10] Parlamentul European, ,,Dezinformarea: cum pot fi recunoscute și abordate miturile Covid-19”, 30.03.2020, [Online]. [Accesat la 30.01.2022].
