C. Ioana

În data de 10.11.2021, presa din România a semnalat publicarea sondajului de opinie intitulat”Identitatea națională și relațiile cu Ungaria, în rândul maghiarilor din Transilvania – 2021/Nemzeti identitás és Magyarországhoz való viszony az erdélyi magyarok körében 2021 (aici și aici), adresat cetățenilor români de etnie maghiară, cu scopulanalizării  structurii identitare, a conceptului de naţiune perceput la nivelul maghiarilor din România și a relaţiei acestora cu Ungaria”.

Sondajul a fost derulat sub auspiciile instituțiilor clujene: Bálványos Intézet/Institutul Bálványos (think tank de cercetare sociologică și de politică publică) şi Transylvania Inquiry (firmă dedicată studiilor de piață și sondajelor opiniei publice).

Cine sunt autorii cercetării?

Rezultatele sondajului (32 pagini), efectuat în iulie 2021, pe un eşantion de 1.128 de persoane (considerate drept reprezentative pentru maghiarii din Transilvania), au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă/10.11.2021/Cluj-Napoca, de către autorii: Toró Tibor (politolog, sociolog, director de cercetare în cadrul Bálványos Intézet) și Kiss Tamás (sociolog, fost membru al Prezidiului Executiv al UDMR, cercetător al Institutului pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale/ISPMN, coproprietar al Transylvania Inquiry, coproprietar al firmei clujene Kvantum Research SRL, dedicată cercetărilor sociale, metodelor calitative și cantitative).

Sondajul a fost comparat cu alte demersuri anterioare, realizate de către: Institutul de Cercetare pentru Minorităţi al Academiei Maghiare de Ştiinţe (2007 şi 2010),  Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (2013),  Kvantum Research (2016) şi Institutul Bálványos (2019), având inserate și concluzii privind modul în care opiniile respondenților au evoluat până în prezent.

Datele tehnice ale cercetării

Metodologic, reperele generale ale sondajului sunt acestea:

  • populația țintă: maghiarii din Transilvania, cu vârsta peste 18 ani;
  • modalitate de colectare a datelor de sondaj: PAPI (interogare personală prin intermediul intervievatorului, chestionar tipărit);
  • dimensiunea eșantionului: 1.218 persoane reprezentative;
  • interval: 15.06 – 26.07.2021;
  • tip de eșantionare: stratificată cu un punct de plecare aleatoriu;
  • marja de eroare: ± 2,9%;
  • rezultatele au fost ponderate în funcție de tipul de așezare, sex și vârstă.

Principalele rezulatate ale sondajului de opinie (selecție)

  • După opinia ta, crezi că maghiarii din Transilvania aparțin națiunii ungare?/ Răspuns afirmativ 89%, răspuns negativ 4%;
  • După opinia ta, crezi că maghiarii din Transilvania aparțin națiunii române? Răspuns afirmativ 56%, răspuns negativ 34%;
  • Vă rog să-mi spuneți daca va simțiti mândru că faceți parte din națiunea română? Răspuns afirmativ 45%, răspuns negativ 48%;
  • Pe care o consideri cel mai mult patria ta? Dar locul natal? Răspunsuri: patria este Ardealul 47%, locul natal este Ardealul 43%. Pentru 10% dintre maghiari România este patrie, iar pentru 5% este loc natal. 12% dintre maghiari consideră drept patrie așa-zisul ”Ținut Secuiesc”, iar 15% dintre maghiari consideră această regiune drept loc natal;
  • Care o consideri că este patria ta? Răspunsuri: 10% dintre maghiari au răspuns -România, 47% – Ardealul, 37% – o regiune mai mică, 3% – așa-zisul ”Bazin Carpatic”, 2% – Ungaria;
  • Te rog să-mi spui cât de atașat ești de următoarele entități? (Răspunsuri posibile: nagyon/foarte, eléggé/destul de mult, kevéssé/puțin, egyáltalán nem/deloc). Răspunsuri : foarte mult/destul de mult: Ardeal 95%, așa-zisul „Ținut Secuiesc” 77%, Ungaria 70%, România 59%;
  • Te rog să-mi spui cât de atașat ești de: drapelul ungar, drapelul secuiesc, drapelul românesc? Răspunsuri: 83% de drapelul ungar, 73% de drapelul secuiesc și 38% de drapelul românesc;
  • Ce vă determină cel mai mult naționalitatea? (Răspunsuri posibile: propriile convingeri, limba maternă și cultura, cetățenia) Răspunsuri: 69% – limba maternă și cultura, 27% – propriile convingeri, 5% – cetățenia;
  • În opinia ta, pentru a fi un maghiar autentic ce este mai important ? să te consideri maghiar? să vorbești bine limba maghiară? Respondenții au considerat ca fiind  foarte importante/destul de importante următoarele aspecte : să te consideri maghiar 98%, să vorbești limba maghiară 96%, să fii cetățean ungar 52%;
  • Cât de mândru ești că ești maghiar? Răspunsuri : foarte mândru 53%, mândru 40%, nu prea mândru 3%, deloc mândru 1%
  • Vă rog să-mi spuneți cât de mult vă interesează următoarele aspecte: politica românească ? politica ungară ? politica maghiară din Ardeal ? Răspunsuri : politica românească (foarte mult 3%, destul de mult 13%, în mică măsură 34%, deloc 49%), politica ungară (foarte mult 6%, destul de mult 19%, în mică măsură 32%, deloc 43%), politica maghiară din Ardeal (foarte mult 12%, destul de mult 26%, în mică măsură 30%, deloc 32%);
  • În ce măsură sunteți de acord cu următoarele declarații? Politicienii și liderii români sunt interesați de ceea ce cred eu și de ceea ce cred oameni ca mine/ Politicienii și liderii unguri sunt interesați de ceea ce cred eu și de ceea ce cred oameni ca mine/ Politicienii și liderii UDMR sunt interesați de ceea ce cred eu și de ceea ce cred oameni ca mine. Răspunsuri posibile: pe deplin de acord/ telyes mertekben egyetért, tind să fiu de acord/ inkább egyetért, tind să nu fiu de acord/ inkább nem ért egyet, deloc de acord/egyaltalan nem ért egyet. Răspunsuri: 15 % dintre maghiari sunt pe deplin de acord sau tind să fie de acord cu afirmația ” Politicienii și liderii români sunt interesați de ceea ce cred eu și de ceea ce cred oameni ca mine ”; 41 % dintre maghiari sunt pe deplin de acord sau tind să fie de acord cu afirmația: ”Politicienii și liderii unguri sunt interesați de ceea ce cred eu și de ceea ce cred oameni ca mine” ; 50 % dintre maghiari sunt pe deplin de acord sau tind să fie de acord cu afirmația: ”Politicienii și liderii UDMR sunt interesați de ceea ce cred eu și de ceea ce cred oameni ca mine” ;
  • Vă rog să apreciați cât de mult îi simpatizați pe următorii politicieni/Recunoașterea politicienilor. Răspunsuri: Kelemen Hunor – 89%; politicieni ungari din formațiunea de guvernământ: Orbán Viktor – 94%, Szijjártó Péter – 69%, Semjén Zsolt – 43%, Gulyás Gergely – 42%, Potápi Árpád – 29%, Zsigmond Barna Pál – 18%; politicieni ungari din Opoziție: Gyurcsány Ferenc – 83%, Karácsony Gergely – 59%, Dobrev Klára – 49%, Jakab Péter – 44%, Fekete-Győr András – 20%;
  • Care vă sunt politicienii favoriți? (Răspunsuri posibile: inkább ellenszenves /mai mult decât antipatic,ellenszenves/antipatic, rokonszenves/simpatic, inkább rokonszenves/ mai mult decât simpatic).
  • În topul celor mai simpatizați politicieni se află: Orbán Viktor – simpatic/mai mult decât simpatic 89% (antipatic 5%); Kelemen Hunor – simpatic/mai mult decât simpatic 78% (antipatic 11%); Szijjártó Péter – simpatic/mai mult decât simpatic 63% (antipatic 6%);Karácsony Gergely (primarul Budapestei) antipatic/mai mult decât antipatic 45% (simpatic 14%); Dobrev Klára (membră a DK și vicepreședintă a Parlamentului European) – antipatică 45% (simpatică 4%);
  • Dețineți cetățenie ungară ? Răspunsuri: 55% dintre respondenți au obținut cetățenia ungară; 4% au cerut-o, dar n-au primit-o; 15% nu dețin cetățenie ungară, dar intenționează s-o obțină; 26% nu dețin și nici nu intenționează s-o ceară; Dacă ar fi alegeri parlamentare în Ungaria, v-ați exercita dreptul de vot? Răspunsuri: 42% din maghiarii cu cetățenie ungară cu siguranță și-ar exercita dreptul de vot, 28% probabil vor vota, 18% cu siguranță nu vor vota.
  • Dacă ați merge la vot, cu ce partid ați vota ? Răspunsuri: 83% ar vota cu siguranță cu Fidesz, 4% cu Jobbik, 1% cu MSZP, 10% nu ar vota deloc;
  • Cât de bine cunoașteți procedura de vot din Ungaria? Răspunsuri: 57% – sunt la curent cu procedura, o pot rezolva singur/Tisztában vagyok a procedúrával, egyedül meg tudom oldani/, iar 40% – sunt la curent cu procedura și nu o pot rezolva singuri; 49% – Sunt la curent, dar m-aș bucura mai mult dacă cineva m-ar ajuta cu asta/Tisztában vagyok, de jobban örülnék, ha valaki segítene ebben/; 65% – nu înțeleg procedura de înregistrare, nu aș ști s-o efectuez singur/Nem értem a regisztrációs folyamatot, nem tudnám egyedül megcsinálni/, 32% – cunosc procedura; 70% – nu știu cum să completez formularul atașat la votul prin corespondență/Nem tudom, hogy kell a levélszavazathoz mellékelt űrlapot kitölteni/, 26% – știu să-l completeze; 63% – nu cunosc procedura de votare/ Nincsenek információim a szavazás folyamatáról, 33% – cunosc această procedură.

Cum s-a citit acest sondaj? Analiză cantitativă a surselor de limbă maghiară

Din articolele care au reflectat rezultatele sondajului, au fost selectate 22, pe criteriul relevanței mesajului promovat. Am folosit pentru analiză agregatoarele ungurești de știri.

Sondajul a beneficiat de vizibilitate ridicată în mediul online.

În topul tipurilor de surse, care au diseminat articole pe acest subiect, s-au situat: portalurile de știri (10), cotidianele (7), săptămânalele (2). De asemenea, subiectul a fost distribuit și prin intermediul: agregatorului ungar de știri – Hirstart.hu, postului TV  de știri 24.hu și revistei OLKT (Orbán Lapjáról Kitiltottak Társasága/Comunitatea celor interziși de Orban).

După țara de proveniență: 10 de surse au fost din Ungaria, 10 din România (5 din Cluj-Napoca, 2 din Covasna, 2 din Oradea, 1 din Satu Mare) și câte un articol din Slovacia și India.

Majoritatea articolelor au fost prezentări, inclusiv un comentariu, 20 articole au fost formulate în registru neutru, 1 articol în registru pozitiv și 1 articol în registru negativ.

Momentul de maximă vizibilitate a acestui subiect a fost: 10.11.2021  – 16 articole (ziua conferinței de presă care anunța publicarea sondajului și rezultatele acestuia); 12.11.20213 articole (care au reliefat următoarele: jumătate dintre maghiarii din Transilvania sunt mândri de maghiaritatea lor/ Friss Ujsag/Satu Mare; 42% dintre maghiarii din România ar participa la vot, cu ocazia alegerilor parlamentare ungare/ OLKT.net/Ungaria;

un procent redus dintre maghiari consideră România drept patria lor/ Remonews.com/India); 11.11.20212 articole (10% dintre maghiarii din Transilvania consideră România drept patria lor/ Hirmondo.ro/ România/Covasna, maghiarii din Transilvania fac parte din națiunea ungară/3szek.ro/ România/Covasna); 17.11.2021 – 1 articol (aproape jumătate dintre maghiarii din Transilvania nu se consideră parte a națiunii române”/ Felvidék.ma/Slovacia).

Cele mai preluate titluri au fost: ”Potrivit unui sondaj, 42% dintre cetățenii maghiari din Transilvania ar urma să participe la alegerile din Ungaria ” – 4 articole; ”Sondaj: zece la sută dintre maghiarii din Transilvania consideră România patria lor” – 3 articole; ”Zece la sută dintre maghiarii din Transilvania consideră România patria lor ” – 2 articole.

Ce a transmis presa prin știrile despre acest sondaj?

Principalele mesaje transmise de către presă despre acest mesaj au fost următoarele:

  1. doar 10% dintre maghiarii din Transilvania consideră România drept patria lor;
  2. politicianul cel mai popular/agreat în rândul maghiarilor din Transilvania este Orbán Viktor (”un adevărat superstar”);
  3. jumătate dintre maghiarii din Transilvania sunt mândri de sorgintea lor maghiară;
  4. 42 % dintre cetățenii maghiari din Transilvania ar urma să participe la alegerile din Ungaria;
  5. 83% dintre maghiarii din Transilvania ar vota cu Fidesz la următoarele alegeri ungare.

Dincolo de retorica patriotardă sau revizionistă. Revenirea la luciditate

Așa stau lucrurile din punct de vedere cantitativ.

Să vedem acum ce concluzii se pot trage dincolo de datele brute.

  1. Sondaje care investighează apartenența identitară a membrilor minorității maghiare din România și nu numai au mai apărut. De fapt, apar în mod repetat. considerăm că nu sondajele în sine sunt problema, ele reprezentând cercetări sociologice relativ uzuale, desigur, pe tematici de interes pentru autorii și structurile care le realizează.â
  2. Apartenența la națiunea maghiară – întrebarea este formulată în oglindă (apartenența la națiunea maghiară/apartenența la națiunea română) și este repetată în mai multe sondaje realizate de-a lungul timpului. Acest lucru ne permite o perspectivă longitudinală asupra indicatorului respectiv. Pe scurt, cei care au cules date despre acest aspect spun că în anii 2000 (până în 2010), 80-85% dintre subiecții cetățeni români de etnie maghiară spuneau că aparțin națiunii maghiare, în timp ce între 60-65% dintre ei spuneau că aparțin națiunii române. Desigur, această situație îi include și pe cei care declarau o apartenență singulară națională, dar și pe cei care declarau că aparțin ambelor națiuni.
  3. După 2010, potrivit acestor studii, scade procentul maghiarilor din România care își declară apartenența la națiunea română (2013-55%; 2021 – 56%), dar se stabilizează undeva la 55%. Declararea apatenenței la națiunea maghiară rămâne relativ constantă însă.
  4. Ce ne arată acest lucru? Gestionarea identității unei comunități minoritare într-un stat din estul Europei este un lucru dificil. În primul rând că există o anumită suprapunere între națiune și naționalitate. Minoritatea maghiară este o comunitate istorică în România, are ca referință un stat vecin cu care românii/România au avut o istorie foarte complicată și contondentă. În plus, dacă este să privim tot datele cercetărilor despre care vorbim, limba maghiară este determinatul fundamental al apartenenței ei naționale, mai mult decât opțiunea personală și mult mai mult decât cetățenia ( a se vedea aici).
  5. În această grilă de interpretare, faptul că marea majoritate a membrilor comunității maghiare spune că se consideră parte a națiunii maghiare nu miră pe nimeni și nu trebuie să stârnească cine știe ce pasiuni sau temeri. Lucrurile sunt cum le știm. De ce scade însă declararea apartenenței la națiunea română? Lucrul poate părea ciudat, mai ales că ultimii ani nu sunt nici pe departe marcați de opoziții româno-maghiare precum cele din anii 90, de pildă. Foarte simplu. După integrarea în Uniunea Europeană, atractivitatea Ungariei a crescut pentru minoritatea maghiară de la noi din țară, în perioada în care România nu fusese inclusă în clubul european. În 2004, începe în Ungaria demersurile pentru „dubla cetățenie”, iar Budapesta începe să marșeze abundent pe proiectul identitar. România nu se ocupă de dosarul acesta, pierde startul, astfel încât, după intrarea României în Uniune, situația nu s-a echilibrat, pentru că apartenența la UE era deja un avantaj câștigat pentru maghiarii interesat de acest aspect, care puteau beneficia și de cetățenie ungară etc. Practic, în acest moment, cadrul statului român nu a mai fost relevant identitar pentru maghiarii din România, în mica globalizare reprezentată de relațiile interstatale din cadrul UE. Practic, referențialul identitar lingvistic a căpătat prioritate. Legătura cu Ungaria a devenit multa mai facilă și practic nu mai avea nevoie de medierea statului român. De remarcat însă că al doilea referențial al identității, pe lângă limbă – locul -, deși nu era România, nu era nici Ungaria. Era un referențial identitar, Ardealul. Lucru ușor de înțeles, de asemenea. Lucrurile erau previzibile, mai ales în contextul descris mai sus.

De aici însă se desprind alte două tronsoane de discuție. La fel cum e de dorit ca un asemenea studiu să nu stârnească o panică națională, deși a fost reflectat panicard de presa românească, e de dorit să nu constituie nici platformă pentru ofensiva de șarm a Ungariei în Transilvania. O simplă privire asupra sondajelor de opinie din interiorul Ungariei ne arată o populație cam la fel de nemulțumită de fenomenul politic ca a noastră.

Din păcate, însă, palierul geopolitic, strategic, este mult mai dificil de gestionat – căci acolo pare să fie ținta ultimă a acestor tipuri de investigații (indiferent, chiar, de intențiile celor care l-au realizat). Ungaria are un proiect identitar transformat în politică și politici, susținut în fiecare an și îmbogățit continuu cu noi tipuri de acțiuni.

România, nu.

Din această perspectivă se impun noi concluzii.

  1. Problema nu este, deci, chestiunea identitară în sine. Problema este că un tip de izolaționism identitar, repetăm, de înțeles până la un punct, poate fi preluat ușor în repertoriul unei Ungarii care, în ultimii ani, pare că a pierdut orice brumă de echilibru în raport cu România, și a unui București care, în ultimii ani, a pierdut orice brumă de curaj și luciditate în raport cu Budapesta. Aici e de fapt problema majoră.
  2. O nuanță aici. Se repetă până la sațietate că mâna (absolut) liberă pe care a primit-o Ungaria în Transilvania – să educe, să achiziționeze clădiri simbolice, să cumpere terenuri agricole, să investească, să implice politic minoritatea maghiară etc. – ar fi justificată din cauza incapacității statului român de a investi în special în zonele locuite în majoritate de maghiari. În principiu, argumentul are oarecare valabilitate, în sensul în care statul român ar fi trebuit să fie mult mai ferm și eficace în ceea ce privește (măcar) investițiile de infrastructură în județele Harghita și Covasna și conectarea lor cu zonele învecinate (și asta începând de la intrarea Ungariei în UE, când au fost declanșate la Budapesta politicile identitare ca parte a unui proiect mai amplu). Doar că, dincolo de asta, argumentul este complet fals. Căci, dacă la un moment dat un stat nu are capacitatea tehnică, economică sau de viziune pentru a investi în anumite zone, asta nu înseamnă, în niciun caz, că trebuie automat să dea mână liberă oricărei intervenții din afară, menită, chipurile, să compenseze lipsa de capacitate internă. Dacă așa ar sta lucrurile, înseamnă că Federația Rusă, de pildă, ar trebui să fie lăsată să facă ce vrea și unde vrea, în fostul URSS, pe motiv că statele de acolo sunt mai slabe și fără resurse, deci nu își permit să învestească cum s-ar cuveni în regiunile rusofone, rusofile sau rusești. Evident, o asemenea pretenție a Rusiei ar fi contestată vehement. Pe bună dreptate. Și tot așa s-ar reacționa, de pildă, în cazul Chinei, care ar putea, pe aceeași logică, să meargă oriunde și să facă orice, căci oricum are mai mulți bani decât orice alt vecin. Sigur, Ungaria nu este nici China nici Rusia, dar faptul că poate face orice și oricând într-o regiune a României doar că, la un moment dat (cam lung momentul, e drept!), România are lideri politici incapabili, asta nu poate fi acceptat fără obiecții.
  3. Revenind acum la sondaj. Cuplarea cetățenilor români de etnie maghiară la Ungaria a devenit, în ultimii ani, așa cum am arăatat deja, o realitate. Asta se vede limpede din sondaj. Mecanismele sunt puse în mișcare, roata se învârte, iar trendul e greu să fie oprit. Unui fenoment natural i s-a suprapus o iresponsabilă lipsă de acțiune al autorităților române care nu a făcut decât să accelereze trendul. În numele politicii struțului – punem capul în nisip și realitatea dispare! – au fost ignorate trenduri grele și cu consecințe pe termene mediu și lung. Căci realitate, evident, NU dispare.
  4. Am mai scris la LARICS, și sondajul confirmă, că UDMR a ajuns, că vrea că nu vrea, filiala FIDESZ în România. Nici să vrea – conform rezultatelor acestui sondaj -, UDMR nu se mai poate abate de la linia politică a lui Viktor Orban, de departe liderul politic cel mai popular printre maghiarii din România. Practic, orice coaliție a partidelor din România cu UDMR a ajuns, prin consecințe, o coaliție cu…. FIDESZ!
  5. Se remarcă utilizarea fără discernământ, din partea celor care au realizat chestionarul, a sintagmelor „Ținutul secuiesc”, deși nu există niciun ținut cu acest nume acreditat de legislația românească, nu există ca unitate administrativ-teritorială în România şi nu are fundament constituţional, legal sau chiar istoric. Chestionarul devine aici un mijloc de propagandă ungurească fără echivoc. Asupra acestui aspect LARICS a mai atras atenția. Nu e întâmplător că această strategie a vehiculării/impunerii chiar și în documente oficiale ale Ungariei a unor sintagme fără acoperire în legislația românească (așa zisul „Ținut secuiesc”, „Partium” etc.). este deja un loc comun. O contribuție la acest succes al Budapestei îl are, incontestabil, Bucureștiul, care nici până azi nu a reușit nu să dea o replică, dar nici măcar să clarifice din punct de vedere legal statutul proiectului Budapestei de intruziune în Transilvania, respectiv „Planul Kós Károly” (analiza aici). Prin urmare, dacă Ministerul de externe tace nederanjat, de ce s-ar deranja centrele de cercetare maghiare sau deputații UDMR? Sau… oficialii de la Budapesta?
  6. Așa zisul „Ținutul Secuiesc” este o invenție care nu are, conform datelor din sondaj, mare valoare de întrebuințare. Populația nu se simte atașată de această abstracție, o veritabilă „formă fără fond”, în ciuda eforturilor de implementare a acestui „fake news” strategic al Budapestei. Valoarea de întrebuințare a așa zisului „Ținut Secuiesc” este mai degrabă pe plan extern, unii lideri UDMR folosindu-se de acesta atunci când vor să fie primiți în cercurile „selecte” ale separatismului european…
  7. Miza acestui sondaj este de acreditare a ideii de „Ardeal” ca „patrie a maghiarilor” – nu a așa zisului „Ținut Secuiesc” care este o invenție care nu a prins. Dar pentru cei care credeau că așa zisul „Ținut Secuiesc” va înlocui, în timp, ideea ce autonomie a Transnilvaniei, acest sondaj ne arată că se înșeală. Ideea de „Ținut Secuiesc” va continua să fie instrumentalizată de către liderii maghiar ai UDMR și de către cei de la Budapesta, dar prevalentă va rămâne – așa cum transpare și din sentimentul public maghiar – ideea de „Ardeal” ca reper teritorial major.

Potențialul de manipulare de la Budapest este aici enorm, și de aici și explicația pentru care oficialii din Ungaria pedalează, concomitent, și pe „Ținutul Secuiesc” și pe „Ardeal”, cu accent pe acesta din urmă. Scopul final este, cum o tot repetăm aici la LARICS, nu „acapararea de teritorii” – Ungaria NU ne ia Ardealul! -, ci co-suveranizare în Transilvania (analiza aici), care va face ca o prezență de facto masivă și pe toate palierele a Ungariei în regiune să producă și efecte de iure.

Analiză de C. Ioana, absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti, expert LARICS pe problematica maghiară.