2017-12-11

A treia generație de războaie informaționale

Iulian Chifu*

A treia generaţie de războaie informaţionale

 Problema reacției la războiul informațional este linia fină ce există între lucruri legitime, lucruri legale și imorale și lucruri ilegale în instrumentarul aferent. Știm chiar din definiția conceptului, acolo unde prima dimensiune, de dezinformare, propagandă și măsuri active are o componență legală, legitimă, ce frizează de cele mai multe ori libertatea cuvântului sau dreptul de asociere și libera circulație a ideilor, principii și valori pe care le apărăm pe deplin (dar care sunt speculate în această confruntare a societăților tocmai pentru că unii consideră aceste principii și valori ca fiind vulnerabilități ale sistemului democratic care merită speculate și folosite ca oportunități de a submina acest sistem).

Urmează apoi lobby-ul, legal dar imoral, pentru că întotdeauna un formator de opinie e prezumat purtătorul ideilor și analizelor sale independente, nu a unor mesaje pre-plătite de cumpărătorii audienței și credibilității sale. În fine, a treia componentă, operațiuni psihologice, război de troli, abordări ale profundului emoțional și catalizarea emoțiilor – care sunt profund ilegale și parte a arsenalului legat direct de operațiuni militare și psihologice active.

Cambridge Analytica, like-ografie și dezvoltări contemporane ale țintirii individuale a subiecților electorali. Brexit și Donald Trump Președinte

O altă problemă vine din faptul că o parte a instrumentarului războiului informațional este utilizat de partide în campanii electorale. Mai mult, această a treia generație a războiului informațional, care folosește la origine un instrumentar de marketing targetat și definit la nivel individual, bazat pe preferințe, a fost dezvoltat și utilizat în campaniile pentru Brexit și alegerea Președintelui Trump. Un instrumentar deținut de compania Cambridge Analytica, a cărei activitate, pe această dimensiune, a fost interzisă în Marea Britanie.

Modelul de psihometrie OCEAN stă la baza clasificării personalităților și comportamentelor și a fost introdus pentru a aborda diferențiat fiecare individ. Un model care căuta să evalueze oamenii pe baza a cinci trăsături ale personalității, cunoscute ca „Big Five”. Acestea sunt Deschiderea (cât de deschis ești la noi experiențe?), Conștiinciozitatea (cât de perfecționist ești?), Extravertirea (cât de sociabil ești?), Acceptabilitatea (cât de prevenitor și cooperant ești?) și Nevrotismul (ești ușor iritabil?). Pe baza acestor cinci trăsături – cunoscute și sub acronimul OCEAN, după inițialele de la termenii openness, conscientiousness, extroversion, agreeableness, neuroticism – putem realiza o evaluare relativ precisă a genului de persoană aflată în fața noastră. Aceasta include necesitățile și temerile ei, și care este modul probabil în care va reacționa[1].

La Universitatea Cambridge s-a dezvoltat partea a doua a proiectului de cercetare care stă la baza identificării gusturilor și opțiunilor fiecărei persoane și modalității de accedere la aceasta. De la Psihometria lui Michael Kosonski[2] – cu relevanță în vânzări și marketing individual, personalizat, s-a ajuns la like-ografie, identificarea trăsăturilor personale – personalitate și caracter – deci Big Five – OCEAN pe baza like-urilor date pe Facebook. Informațiile electronice de preferințe la acest nivel au dus la identificarea personalității și, deci a modului de abordare pentru a putea vinde ceva, în funcție de apetit. Era o chestiune pur de abordare, de tehnică folosind psihologia.

Kosinski și echipa sa și-au îmbunătățit continuu modelul. În 2012, ei au dovedit că pe baza unei medii de 68 de like-uri date de un utilizator era posibil să îi ghicești culoarea pielii (precizie 95%), orientarea sexuală (precizie 88%), sau simpatiile pentru Partidul Democrat sau cel Republican (85%).Nu s-au oprit aici. Coeficientul de inteligență, convingerile religioase, ca și consumul de alcool, de tutun sau de droguri etc. puteau fi și ele determinate. Din date era posibil să deduci inclusiv dacă părinții cuiva erau divorțați.

Eficiența simulării lor era ilustrată prin cât de bine putea prezice răspunsurile unui subiect. Kosinski a continuat să lucreze la perfecționarea simulărilor: în scurt timp a ajuns capabil să evalueze o persoană mai bine decât colegii de muncă ai acesteia, doar pe baza a zece like-uri pe Facebook. Șaptezeci de like-uri erau suficiente pentru a depăși nivelul a ceea ce prietenii unei persoane știau despre aceasta, 150 – ceea ce știau părinții și 300 – ceea ce știa despre ea partenerul său. Mai multe like-uri puteau depăși chiar și ceea ce o persoană credea că știe despre ea însăși.

Alexandr Kogan, de la Cambridge, a mutat întreaga afacere în spațiul comunicării politice. Nivelul atins a fost acela de a cartografia TOȚI cetățenii majori americani, stabilirea OCEAN și crearea aplicației de abordare a lor pe baza opțiunilor la vot și influențarea comportamentului pe termen scurt. Așa a funcționat și la Brexit. Metodologia funcționează pe alegeri dihotomice, împart spectrul opțiunilor între convinși de o decizie, nedeciși dar înclinând spre aceeași decizie și celelalte două categorii opuse, având drept scop influențarea comportamentului celor favorabili opțiunii dorite și sădirea dubiului sau menținere acasă a celor indeciși dar optând mai degrabă spre varianta opusă, cu evitarea risipei de resurse pentru cei deciși deja pentru opțiunea contrară.

Rezultatul este o formula de influențare majoră, pe termen scurt și mediu – 10-14 zile – dar cu impact foarte mare și probabilitate crescută. A fost utilizată în două cazuri, în cazul campaniei din SUA, directorul Cambridge Analytica fiind Steve Bannon, până de curând consilierul de strategie al Președintelui Trump. Dar instrumentarul, cu efect psihologic major, are și alte niveluri de modificare și alterare de voință și opțiuni, fiind în stare să identifice nu numai OCEAN și caracteristicile psihologice, de caracter, ci și comportamentul la un moment dat. Like-urile au fost abandonate, de la inventarea iPhone-ului și telefoanelor inteligente, iar metoda identifică aceste caracteristici, cu grad mare de probabilitate (85-90-95%) doar din purtarea telefonului mobil și acțiunile efectuate pe el.

Ca să realizăm nivelul de sofisticare al acestui instrument, dacă pleci la o negociere comercială, utilizatorul unui asemenea instrument determină modul de abordare și din starea de spirit de moment, în funcție de acțiunile desfășurate pe telefon din dimineața respectivă, de până la momentul când ai ajuns la întâlnirea de afaceri. Despre efectul aplicării unui asemenea instrument, vă las să ghiciți, el extinzându-se de la decizii și alegeri de afaceri, la cele electorale și la multe altele. E adevărat că instrumentarul are limitele și erorile sale, dar s-a dovedit extrem de eficient ca element de influență, pe termen scurt.

Aici s-a ajuns cu instrumentarul de război informațional de a treia generație, personalizat și cu impact la nivel de Big Data, pe o întreagă populație adultă. Aceste instrumente trebuie să intre sub un studio important pentru a bloca efectele nocive și influențele nedorite, accesul la date atât de subtile și la interpretările de această natură. Până la descoperirea pe deplin a efectelor acestor instrumente, a reglementărilor necesare, Războiul informațional, fără a fi un panaceu, creează efecte dintre cele mai importante, cu impact major. Intrarea acestor elemente în spațiul comercial, de business, unde pot fi procurate practic de oricine, creează frica și reacțiile negative similare oricăror tehnici extrem de puternice și de impact major care se pot aplica la scară largă la nivelul populației, cu scenarii distropice lesne de desenat.

 

[1] Evenimentul Zilei, Radu Pădure, Marele SECRET din spatele Victoriei lui Trump Insectarul DIGITAL de Oameni. O uluitoare OPERAŢIUNE de Penetrare a CREIERELOR americanilor; la http://evz.ro/marele-secret-din-spatele-victoriei-lui-trump-i.htmlhttp://evz.ro/marele-secret-din-spatele-victoriei-lui-trump-ii-1.html; apud The Guardian, 2015, Das Magazin, 2016

[2] Universitatea Cambridge, 2014, la Centrul de Psihometrie Kosinski;

 

*Iulian Chifu este membru al Consiliului de Experți LARICS.