Radu Cupcea*

  Știrea despre două școli cu predare în limba română din regiunea Cernăuți care ar fi fost salvate de la incendiere datorită acțiunilor serviciilor secrete din Ucraina, nu a pătruns foarte mult pe agenda publică de la București. Ziarul Adevărul a prezentat cel mai bine situația, asta și datorită corespondentului său la Suceava, Dănuț Zuzeac, care s-a aplecat asupra cazului cu mai multă atenție. Restul publicațiilor au preluat același comunicat scurt emis de Agenția BucPress, cu mici intervenții și comentarii.

Vestea a fost dată de ucraineni și a fost redată în piața media din România de jurnaliștii români de la BucPres în felul următor: „Serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în nordul Bucovinei prin tentativa de incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi, a declarat în cadrul unui briefing la Kiev şeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Victor Kononenko, notează Agenţia BucPress.

f2

 Captură foto: buccpress.eu

După apariție, în locul unei dispute naționale românești, informația a provocat o dispută între Ambasadele Ucrainei și Federației Ruse la București. Ministerul Afacerilor Externe aproape că a ignorat știrea, iar jurnaliștii principalelor trusturi au rămas fideli subiectului justiției, fără a da prea multă importanță cazului. Noi considerăm că oricine ar fi dorit să facă așa ceva, serviciile ruse, după cum spun ucrainenii, autoritățile ucrainene, după cum se apără rușii, cazul reprezintă o provocare la adresa României. Oricum am privi povestea, cineva își dorește să implice România în războiul celor două state. Fapt ce ne obligă să formulăm câteva întrebări pe care publicul românesc le va găsi utile sau nu.

Ce spun ucrainenii: „Rușii pun în pericol minoritățile, iar noi le apărăm

Știm cu toții că Ucraina este un stat unde comunitatea românească nu este tratată tocmai bine. La fel, cunoaștem faptul că în acest stat există diverse grupări naționaliste agresive. Am asistat în nenumărate rânduri la incidente provocate de acestea. După izbucnirea războiului cu Federația Rusă autoritățile de la Kiev au fost puse, în nenumărate rânduri, în situații dificile, de către naționaliștii autohtoni. După fiecare incident al acestora, de la liderii politici ucraineni s-au lăsat așteptate explicații, măsuri, sancțiuni. Ele însă au întârziat să apară. Nici măcar declarațiile de condamnare a unor acțiuni provocatoare și xenofobe nu au fost ferme. Acest lucru nu poate să ne bucure, mai ales când vorbim de un stat aspirant la valorile europene.

Dacă revenim la incidentul care a vizat anume două școli cu predare în limba română, Ambasadorul Ucrainei în România, domnul Olexandr Bankov, a declarat că acesta nu este singurul caz. „În ultima perioadă, începând cu ianuarie 2018, Serviciul de Securitate al Ucrainei a reușit să prevină mai mult de zece cazuri care au fost planificate, coordonate și organizate de către serviciile speciale ale Federației Ruse[i].

f3

Foto: Conferința de presă susținută de Ambasadorul Olexandr Bankov

Se vorbește despre un război hibrid al Rusiei în rândul comunităților de la granița vestică a Ucrainei. Din câte se înțelege persoanele care trebuiau să pună planul în aplicare erau cetățeni ucraineni. Potrivit diplomatului ucrainean, pentru realizarea acestui plan, serviciile speciale din Rusia au recrutat un cetățean al Federației Ruse, David Ponomariov.

În opinia ambasadorului „Federația Rusă folosește minoritățile din zona Cernăuți și Transcarpatia pentru a dezechilibra și destabiliza situația din aceste regiuni”.  Acuzațiile sunt foarte grave. Vorbim despre copii. Iar reporterii de la București au cerut de la oficialii ucraineni mai multe dovezi care să probeze faptul că Rusia ar sta în spatele acestui scenariu. Putem vorbi despre un atentat la securitatea cetățenilor/etnicilor români.

Ambasadorul a mai spus că există interceptări telefonice cu cei care plănuiau atacul, iar în curând ele vor fi făcute publice. Până la oră asta nu s-a întâmplat acest lucru. De aceea, urmele de îndoială nu vor dispărea.

Ucraina este greu de crezut la București. Războiul nedeclarat pe care îl poartă cu Federația Rusă este dramatic, dar măsurile îndreptate împotriva minorităților ruse lovesc și în cele românești. Minoritatea românească este o victimă colaterală în acest caz. Să ne amintim faptul că autoritățile de la Kiev au lovit în minoritatea românească cu mult până la începerea războiului.

Menținerea distincției artificiale între români și moldoveni astfel încât minoritatea românească să rămână mult mai mica decât este în realitate, face parte din strategia Ucrainei, nu a Rusiei. La fel cum predarea limbii moldovenești rămase încă de pe vremea sovieticiilor în paralel cu limba română, chiar dacă vorbim despre același conținut în două manuale cu titlu diferit, tot de ei este întreținută. În ciuda numeroaselor cereri survenite de la București în vederea corectării acestei anomalii sovietice, în complicitate cu guvernele de la Chișinău, autoritățile ucrainene au ignorant solicitările României de fiecare dată. În plus, refuzul de a deschide de mult solicitatul de partea română Institui Cultural Român la Kiev (ulterior la Cernăuți) nu face decât să confirme că disponibilitatea ucrainenilor este de multe ori mimată. Senzația pe care Kievul o lasă este că agresiunea rusă este un bun prilej de a-și rezolva și alte „probleme”.

Naționaliștii ucraineni sunt împotriva minorităților, iar acest lucru a fost confirmat de nenumărate incidente până la cele din ultima vreme la care a făcut referire Ambasadorul ucrainean. Nu suntem la primul caz când românii din zona Cernăuți și Transcarpatia au de suferit. De cei din Ismail nu mai vorbim. Au parte de constrângeri zilnice din partea poliției și autorităților raionale.

În concluzie, este greu să ne convingem de faptul că ei fac tot posibilul, și doar alții sunt de vină.

Ce spun rușii: „CIA este de vină!”

Dacă renunța la stilul ironic, uneori ridicol, al comunicatului pe care l-a emis, Ambasada Rusiei în România, putea fi, eventual, mai convingătoare. Nu a fost nici de această dată. Diplomații ruși au făcut diverse aluzii și acuzații în care leagă declarațiile serviciilor de securitatea ucrainene de cele americane: „SBU/CIA”, „noul triumf CIA/SBU”, „fasciști” etc. Evident, fără nicio probă.

În comunicatul emis pe 1 martie 2018, rușii prezintă zeflemitor situația, cităm: „Esența istoriei: puternicul SBU / CIA, încă sâmbăta, pe 24 februarie, l-a demascat pe „James Bond“ din Rusia, care recrutase în Ucraina (pentru suma de 10 mii de ruble – echivalent de 145 euro) agenți slabi de înger pentru a comite crime teribile: subminarea epavei ruginite, demult lăsate imobilizată pe chei, adică a crucișătorului „Ucraina“, atacul asupra Centrului Cultural Maghiar din Transcarpatia și incendierea “școlilor cu predare în limbă română” din regiunea Cernăuți[ii].

f4

Captură foto: Ambasada Rusiei în România

Dacă am citi mesajul rușilor fără să știm că este vorba de un comunicat emis de o Ambasadă, cu siguranță am crede că este preluat dintr-o revistă de satiră. Se pare că această tehnică ironică de a se apăra sau a transmite anumite mesaje devine curentă pentru diplomații ruși la București. Nu este prima dată când o utilizează. Ce nu înțeleg ei este că nu impresionează pe nimeni. Dimpotrivă, atunci când fac glume pe asemenea subiecte și sar în apărarea minorităților românești din Ucraina dau dovadă de ipocrizie. După ce au anexat Crimeea de la Ucraina, autoritățile ruse nu au tratat minoritatea tătară musulmană nici măcar așa cum pretind că ar trebui să-i trateze ucrainenii pe minoritarii români din restul Ucrainei. Au tot apărut în presă cazuri de intimidări ale liderilor comunității tătare de acolo, anunțuri despre scoaterea din programa școlară a orelor de limbă tătară, întreruperi fregvente de curent, cu atacatori necunoscuți care aruncă în aer stâlpi de curent electric. Mediafax cita în 2015 acuzațiile OSCE, ONU, Consiliului Europei și Turciei la adresa Rusiei pentru tratamentul aplicat minorității tătare. „Forţele de securitate ruse au efectuat raiduri, după 2014, la Consiliul reprezentanţilor tătarilor din Crimeea (Mejlis) şi i-au evacuat din sediu. Rusia a închis de asemenea postul de televiziune al tătarilor, ATR”,  relatau sursele media din rapoartele instituțiilor internaționale.

După un asemenea comportament Federația Rusă nu poate fi un apărător credibil al unor minorități, mai ales a celor românești. Site-ul de casă al propagandei Kremlinului, rusul.ru,  a numit știrea care a pătruns în spațiul media românesc „fakenews” fără a aduce vreun argument. O simplă redare a comunicatului emis de Ambasada Rusiei a fost tot ce au putut să facă.

În același timp, publicul care nu bagă în seamă, pe bună dreptate asemenea site-uri obscure, dar se informează din mai multe surse, inclusiv cele ucrainene, își poate pune un mare semn de întrebare, logic dacă doriți, cu privire la atentatul asupra școlilor cu predare în limba română din regiunea Cernăuți.

  • De ce forțele de securitate ucrainene nu au reacționat imediat când au fost prevenite de guvernatorul regiunii Transcarpatia, Ghenadi Moskal, despre posibile provocări la adresa clădirii Societății culturale maghiare?
  • De unde știa guvernatorul că sediul ar putea fi incendiat de serviciile rusești, după cum reiese din declarația sa pentru presă (aici)?
  • De ce nu a fost făcut public numele spionului rus care l-a angajat pe David Ponomariov?
  • Cine sunt naționaliștii ucraineni care urmau să provoace incendiul?

Sunt întrebări pe care ucrainenii trebuie să le clarifice.

 Ce spun autoritățile române: „căutăm elemente suplimentare”

Întrebați de reporterii Mediafax, oficiali din Ministerul Afacerilor Externe au declarat, după ce Ucraina a susținut că serviciile secrete ruse plănuiau incendierea unor școli românești din Cernăuți, că întreprinde demersurile necesare privind obținerea de elemente suplimentare privind producerea acestor tentative[iii]. „Am luat notă cu preocupare de informaţiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei privind tentativele de incediere a unor şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. În prezent, întreprindem demersurile necesare privind obţinerea de elemente suplimentare referitoare la circumstanţele producerii acestor tentative, precum şi a modului în care au acţionat autorităţile ucrainene în drept în această situaţie”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe, la solicitarea celor de la Mediafax.

Alte detalii din partea MAE nu au mai survenit până în prezent. Ministrul Teodor Meleșcanu a avut oportunitatea să-l întrebe pe Pavlo Klimkin, ministrul de externe al Ucrainei, înaintea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, la Grupul de Prieteni ai Ucrainei cât de expuse sunt școlile fregventate de etnicii români.

Deputatul Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a declarat pentru LARICS că românii din Ucraina au de suferit dintr-un război care se dă între ucraineni și ruși. „Din păcate, avem și noi de suferit de pe urma acestui război. Am reacționat de la tribuna parlamentului și mi-am exprimat mesajul destul de clar că este nevoie de sprijinul comunității de acolo. Este un eveniment în care nu se știe foarte clar cine a fost de fapt cel/cei care au provocat acest incident. Se acuză ucrainenii cu rușii între ei, dar dincolo de orice, noi trebuie să ne protejăm minoritatea și să fim foarte fermi în a spune că nu renunțăm la a fi prezenți acolo și să continuăm demersurile pe care le-am făcut în 2017”. Deputatul mai spune că nu există o relație foarte bună pe acest subiect cu autoritățile de la Kiev. „Vă pot spune deschis că nu sunt deloc mulțumit de reacția pe care au avut-o oficialii ucraineni și îmi aduc aminte într-un mod amar de experiența pe care am avut-o în Rada Supremă. În discuția noastră au apărut acuzații pe care nu le-am crezut posibile să vină din partea unor oficiali ucraineni”.

Deputatul a făcut referire la acuzațiile aduse de oficialii ucraineni despre presupuse pretenții teritoriale din partea României sau faptul că ministrul de externe al Ucrainei ar fi spus că partea română este prea emoțională și că nu este lucidă în abordarea Legii educației din Ucraina”[iv].

Autoritățile de la București nu s-au pronuțat în mod hotărât cu privire la incidentul din regiunea Transcarpatia, deoarece nu au primit nicio dovadă că în spatele acțiunilor de intimidare a românilor din satul Pilipăuți, raionul Herța și satul Ostrița, raionul Noua Suliță, stau spionii ruși. În timp ce presa românească care abordează subiecte despre românii de pretutindeni a redat cu scepticism versiunea ucrainenilor. „Recrudescența extremismului ucrainean sau tot o mână rusească?”, se întreba retoric jurnalistul Dorian Theodor de la romaniabreakingnews în titlul știrii despre incendierea Casei Naționale a maghiarilor din regiunea Transcarpatia. „Ucraina care persecută românii acuză: Serviciile secrete rusești au pus la cale incendierea a două școli românești”, suna alt titlu emis de NapocaNews. Toate denotă neîncredere. Reacția MAE și a președintelui Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării la fel.

f5

Captură foto: romaniabreakingnews.ro

Bineînțeles, România susține Ucraina în demersul său european și condamnă ferm anexarea ilegală de către Federația Rusă a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol, după cum reiese și din ultimul comunicat emis de Ministerul Afacerilor Externe. Numai că nu se știe cât vor fi tolerate genul acesta de intimidări care au loc asupra comunităților românești din statul vecin.

Suntem cu ochii pe aceste cazuri

Concluzia de etapă este simplă: așteptăm dovezile promise ale autorităților de la Kiev cu privire la acest incident și demonstrații credibile că autoritățile din Ucraina, care intenționează să adere la UE și NATO, reușesc să-i controleze pe extremiști. Altfel, războiul pe care alții încearcă să-l transfere la București va fi respins și mai drastic.

Opinia publică din România nu poate fi obiect de manipulare și nici Bucureștiul minge de ping-pong între Moscova și Kiev.

*Radu Cupcea este cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu“ al Academie Române şi doctorand al ai Universităţii din Bucureşti.

[i] Declarație făcută în cadrul conferinței de presă susținută de Excelența Sa domnul Oleksandr Bankov, Ambasadorul Ucrainei în România, în data de 28 februarie 2018

[ii] Comunicat emis de Ambasada Federației Ruse în România pe pagina sa de facebook, disponibil online: https://www.facebook.com/AmbasadaRusa/posts/1153956944707342

[iii] Dan Anghel, Mâna criminală a serviciilor secrete din Rusia: au plănuit incendierea a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi. Reacţia MAE de la Bucureşti, disponibil online: http://adevarul.ro/moldova/actualitate/mana-criminala-serviciilor-secrete-rusia-planuit-incendierea-doua-scoli-romanesti-regiunea-cernauti-1_5a9281b8df52022f75f33c5a/index.html

[iv] Reacție acordată de deputatul Constantin Codreanu pentru LARICS în data de 14 martie 2018.