2017-06-14

Moscheea din București: despre cum va arăta cu adevărat

Radu Cupcea*

moschee

În jurul datei de 19 mai, anul curent, piața media din România a preluat și distribuit cu repeziciune o galerie foto de pe site-ul fundației Diyanet, ce redă proiectul unei viitoare moschei în orașul București. Cu titlul „Iată cum va arăta moscheea din București. Construcția începe anul acesta”, articolul a fost răspândit pe site-urile celor de la Ziare.com, Evenimentul Zilei, Hotnews.ro, Digi24.ro și a fost preluat de principalele ziare și portaluri regionale.

La o scurtă verificare, orice internaut poate constata că știrea este aproape identică pe toate site-urile. Asta denotă că textul a fost tradus din limba turcă în română de către o singură instituție media. Totul a pornit și a fost lansat dintr-un singur punct. Dar cu ce scop?

Urmează să tragem niște concluzii după o scurtă culegere de date despre știrea în cauză.

Echipa LARICS a sesizat că ceva nu este în regulă din moment ce pe site-ul fundației Diyanet imaginile cu proiectul unei viitoare moschei la București apar ca fiind postate iarna trecută, mai exact, în data de 31 ianuarie 2017. Pe când, la noi, această știre intră pe piața media în a doua jumătate a lunii mai. Putem admite că jurnaliștii români au descoperit mai târziu postarea fundației, dar titlul nu pare deloc inocent de vreme ce indică faptul că anume anul acesta va fi construită moscheea, iar Muftiatul[1] Cultului Musulman din România nu știa nimic de acest proiect cu „o capacitate de 1.500 persoane”.

f1

Sursa: http://www.tdvcamiler.com

 Istoria problemei

Să analizăm nițel problema. Ideea construirii unei moscheii în București este mai veche. Primele negocieri cu partea turcă le-a purtat în anii 1990 fostul președinte Ion Iliescu. Atunci reprezentanții statului turc au ridicat problema unui cimitir musulman și construirea unei moschei la București. Urma ca România să primească același lucru în Turcia. Din anul 2002, românii din Turcia beneficiază de un teren de 3.000 de metri pătrați, unde și-au constituit un cimitir.

Guvernul României a oferit la rândul său, abia în 2015, 4.000 de metri pătraţi de teren în comuna Domneşti, situată la 18 kilometri de capitală, pentru constituirea unui cimitir musulman. Conform jurnaliștilor de la Digi24, acest teren fusese promis din 2008, de Primarul General Adrian Videanu, președintelui de atunci al Turciei, Abdullah Gul. La această promisiune se mai adăuga și cea legată de un teren potrivit pentru contrucția unei moschei în București. Fiind o problemă mai delicată, aceasta a fost amânată în mod constant. După vizita președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, în România, tot Guvernul Victor Ponta a fost cel care a decis să acorde musulmanilor din România un teren de 11.000 de metri pătrați, situat pe bulevardul Expoziției, chiar lângă Romexpo, pentru construcția noii moschei. La scurt timp după eveniment, Muftiul Murat Iusuf, într-o declarație de presă, s-a lăudat că în România va fi construită cea mai mare moschee din Europa. De fapt, reprezentantul cultului musulman a comis o gravă greșeală de comunicare, deoarece aflat într-o permanentă confruntare politică, președintele de atunci, Traian Băsescu, a profitat de situație și a lansat informația că după moschee va urma o universitate musulmană ce va aduna studenți musulmani în România. Discuția a fost redată pe îndelete în presa națională și s-a transformat rapid într-un veritabil scandal. Astfel, construcția nu a fost demarată nici până astăzi, iar disputa s-a stins.

Cineva urmărește să reaprindă protestele cu privire la moschee?

Acesta pare a fi scopul secundar al celor care au tradus postarea Turkiye Diyanet Foundation și au lansat-o în România, chiar dacă fotografiile datau de iarna trecută. În același timp, scopul primar al celor care au împins știrea în spațiul public ar putea urmări să discrediteze Biserica Ortodoxă Română în fața propriilor credincioși, iar apoi să alimenteze speculațiile despre eventuale cedări, generând un nou scandal public. Deja au apărut așa-numitele articole de opinie pe câteva site-uri preocupate de mistere, teorii ale conspirației și naționalism. Pe unul din ele, autorul scrie că „Patriarhia Română – aia care, chipurile, slujește viața spirituală a românilor, e de acord și ea cu proiectul, cu condiția să primească în schimb un os de ros la Istambul – niscaiva locuri de cazare pentru pelerini”.

f2

Captură foto de pe site-ul Cunoaștelumea.ro

Cu toate aceste insinuări nu foarte ortodoxe la adresa ortodoxiei din România, de data asta, tindem să credem că nu acesta este scopul. Părerea conform căreia cineva din Răsărit are tot interesul ca în România să existe dispute cu minoritățile nu se justifică în acest caz. Este vorba, mai degrabă, de o extindere a disputei dintre actuala conducere din Turcia și adepții mișcării lui Fethullah Gulen de pe teritoriul României. Cei din urmă sunt reprezentați de către organizația „Lumina – Instituții de Învățământ”.

Adevărul este că Muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, a aflat din presă despre imaginile viitoarei moschei din București, apărute pe site-ul Autorității Religioase a guvernului turc. Acesta nu a fost consultat în privința viitoarei construcții sprijinite de autoritățile de la Ankara. Întâmplarea l-a deranjat pe liderul musulmanilor din România, acesta intervenind cu o dezmințire în ce privește materialul despre viitoarea moschee. Numai că impactul a fost mult prea șters în comparație cu rapiditatea prin care a fost propagată știrea din 19 mai.

f3

Sursa: EVZ.ro

Cu puțin timp înainte de apariția acestei știri tot mai interesante și controversate, pagina Zaman România îl acuza pe consilierul de cult al Diyanetului din România, Osman Kılıç, că a spionat opozanții lui Erdogan. Publicația online prezintă o presupusă culegere de informații despre activitatea școlilor din rețeaua Gulen acreditate de Ministerul Educației a statului Român, pe care consilierul le-ar fi calificat drept „o parte a grupului terorist”. Mai multe detalii aici.

f4

Sursa: http://zamanromania.ro

Un alt incident ce demonstrează neînțelegerile dintre comunitatea turcă din România a avut loc la București, în data de 11 mai, când omul de afaceri turc, Ömer Karahasanoğlu, a cerut prietenilor săi să părăsească lăcașul de cult după ce imamul moscheii din capitală nu a răspuns solicitării ca rugăciunile să fie citite de către imamul detașat de Direcția Culte și Religii din Turcia. Adunate, aceste evenimente demonstrează că turcii din România continuă disputa lansată pe 15 iulie 2016 la Ankara.

Și dacă nu este doar asta?

Ambasada Turciei la București nu a reacționat în nici un fel la știrea din 19 mai, așa cum nici Muftiul nu a dorit să ne răspundă la solicitarea de a explica situația. O tăcere ce poate fi explicată printr-un apel la prudență, dar care poate ridica și multiple semne de întrebare.

În concluzie, cât de mare nu ar fi disputa dintre susținătorii președintelui turc și adepții lui Fethullah Gulen în România, ne este greu să credem că oficialii turci ar putea merge până acolo încât să afecteze relațiile cu Bucureștii pentru a penaliza o mică comunitate ostilă conducerii de la Ankara. Iar dacă excludem turcii, atunci problema capătă alt sens.

Cert este că, pe fondul neînțelegerilor care există în cadrul comunității turce din țară, s-a încercat provocarea unui scandal public menit să ducă la răcirea relațiilor dintre România și Turcia. Acum totul se rezumă la o tentativă eșuată, deoarece reacții din partea oficialilor au întârziat să apară. Tentativă pe care am găsit de cuviință să o elucidăm pentru a preveni noi încercări în perioada ce urmează.

 

*Radu Cupcea este doctorand la Universitatea din Bucureşti şi cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.

[1]Muftiatul – este instituţia reprezentativă de cult şi cultură islamică. Are acelaşi rang cu instituţiile similare ale celorlalte culte recunoscute de Statul român şi reprezintă interesele întregii comunităţi musulmane din România.