*Nicolae Țîbrigan
Despre organizarea Marșului Centenar (devenit ulterior Marea Adunare Centenară) se știa pe la începutul lunii februarie 2018, când organizatorii lansaseră campania online de promovare. În tot acest interval de timp, am asistat la o serie de reacții isterice atât din partea a președintelui Dodon, cât și a liderului unei mișcări moldoveniste cu scopul de a descuraja participarea cetățenilor moldoveni la manifestațiile unioniste. Contextul fusese și el ales nu întâmplător: scrisorile către ONU, Consiliul Europei și alte reprezentanțe diplomatice din R. Moldova pentru a anunța că „statalitatea republicii este pusă în pericol”, semnarea declarațiilor anti-unioniste de către consilierii locali loiali PSRM precum și propunerea de tragere la răspundere penală a primarilor și consilierilor unioniști – toate acestea fac parte dintr-o campanie mai amplă, coordonată direct de strategii Kremlinului. Să vedem de ce și pentru cine anume.
Început de campanie
Campania anti-unionistă și anti-Centenar fusese demarată pe 7 martie curent pe posturile de televiziune NTV Moldova și Accent TV. În acea zi buletinul de știri al postului de televiziune NTV Moldova, dar și pe pagina de Facebook a acestei televiziuni, fusese difuzat reportajul “Roibu: “Unirea înseamnă trădare”, în care aleșii locali care semnaseră declarațiile simbolice de reunire a Republicii Moldova cu România erau acuzați de trădare de patrie și că ar fi fost mituiți. În reportaj este citat deputatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Grigore Novac, acesta declarând în Parlament că aleșii locali au semnat declarațiile în schimbul unor sume de bani de până la 2000 de euro. Ulterior, dezinformarea fusese demontată de jurnaliștii de la StopFals.md, aceștia demonstrând că declarațiile lui Novac fuseseră doar minciuni rostogolite în presă de canalele PSRM-ului.
Șeful statului, la rândul său, postase după nouă zile pe contul său de Facebook anunțul despre „mesajele din teritoriu” anti-unioniste și că „daca situatia va iesi de sub control pe 25-27 martie, eu, ca șef de stat, voi forma un Front National, pentru a oferi o platformă de rezistență tuturor cetățenilor Republicii Moldova care sunt împotriva unirii și care vor sa păstreze statalitatea și identitatea moldovenească”. Ce-ar însemna asta? Îmi amintește de același moldovenism șovin manifestat în 1991 de către nomenclatura sovietică din RSSM.
Una dintre postările anti-unioniste ale președintelui Dodon despre anunțul creării așa-numitului „Front Național” antiromânesc (16 martie 2018)
Sursa: Facebook
Cine l-a „consiliat” pe Dodon să formeze acel „Front Național” (anti-unionist și antiromânesc)? Nimeni altul decât colonelul (r.) Ion Mahu – fost cadru al contraspionajului sovietic și apoi al celui moldovenesc. Presa din R. Moldova menționează că acesta ar fi un românofob convins și nepot al unui general al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), fiind implicat în pregătirea acțiunilor de destabilizare a situației din republică din 7-8 aprilie 2009. În martie 2016 Mahu formează Mișcarea Populară „Salvăm Moldova” compusă de silovici (reprezentanți ai structurilor de forță) moldoveni și alte personalități obscure, iar pe 9 februarie 2018 apelează la Dodon, PSRM, precum și la alte „organizații patriotice” (pro-Kremlin) să „inițieze în Moldova crearea Frontului Rezistenței Naționale și să organizeze Congresul Forțelor Patriotice”.
Ion Mahu – artizanul „Frontului Național” antiromânesc din R. Moldova
Sursa: YouTube
De fapt, Mahu nu a făcut altceva decât să dezgroape din gunoiul istoriei sovietice a R. Moldova vechiul Interfront (sau „Frontul internaționalist”) prin care aripa conservatoare a Partidului Comunist din Uniunea Sovietică spera să combată mișcările pro-independență din Estonia, Letonia, Lituania și R. Moldova și să mențină colosul sovietic unit. Aceeași Mărie, cu altă pălărie împachetată și servită ca „moldovenism” și „patriotism”.
PSRM-ul în acțiune…
Următorul atac la adresa unioniștilor este preluat din nou de către președintele Dodon în cadrul interviului de la Radio Europa Liberă. Liderul pro-Kremlin consideră că nici corupția, penuria socială, staționarea trupelor de ocupație ruse pe teritoriu sau subordonarea instituțiilor moldovenești intereselor de partid nu ar fi principalele amenințări la adresa R. Moldova, ci doar „tot ceea ce fac unioniștii”! Binomul Plahotniuc-Dodon reușește să joace ultima carte în raport cu Rusia, așa că lansează declarații belicoase peste Prut și nu se implică la nivel oficial în organizarea unor activități dedicate Centenarului unirii Basarabiei cu România. Declarația lui Dodon e emblematică în acest sens: „Eu vreau ca ei să conștientizeze că prin susținerea unor astfel de acțiuni există riscul major ca dușmanul numărul unu al R. Moldova, al moldovenilor să fie România. Eu acuma nu glumesc. … Și o să apară o ură datorită (sic!) unionismului față de tot ceea ce este românește”. Ura, domnilor Plahotniuc și Dodon! Dar Moscova nu crede în lacrimi și suspine. Așa că aceștia au recreat Interfront-ul antiromânesc în vederea captatio benevolentiae (pentru cine nu știe, e vorba de o tehnică folosită în retorică pentru a atrage atenția publicului).
Urmează și alte tentative de descurajare a participării la mitingul unionist din 25 martie, de această dată cu mize electorale (în perspectiva alegerilor locale programate în două municipii pe 20 mai). Pe la mijlocul lunii martie, în municipiile Bălți și Chișinău fusese distribuite pliante antiromânești cu mesaje care „dezgropau” mitul cu „jandarmul român”. Pe verso erau prezentate câteva pseudo-argumente anti-unioniste, pe alocuri chiar hilare: „Unirea cu România înseamnă că tu vei rămîne fără neam și țară”/„Unirea cu România înseamnă că vom fi proștii lumii, fiindcă am cedat propria țară”/„Unirea cu România înseamnă că vom deveni poligon militar pentru trupele NATO, iar tinerii noștri vor fi mobilizați pe fronturi de război” etc. Chiar dacă pe pliante nu era indicat partidul sau organizația finanțatoare, am descoperit aceleași mesaje pe pliantele PSRM-ului și ale „organizațiilor moldoveniste” semi-obscure, sprijinite și finanțate indirect de către Dodon& Co. Ca și în alte dăți, responsabil de această campanie fusese același deputat socialist – Grigore Novac, interogat în martie 2016 de polițiștii Inspectoratului de Poliție Ciocana în legătură cu afișele antiromânești lipite în toiul nopții.
Deputatul socialist Grigore Novac – coordonator al campaniilor antiromânești
din R. Moldova
…voievozii scriu depeșe
Interfront-ul se repliază și-l activează pe liderul controversatei Mișcări Voievod (demascată de jurnaliștii din R. Moldova AICI și AICI), Nicolae Pascaru, care publică pe 12 martie o scrisoare deschisă pe blogul său de pe VOXPUBLIKA (blog afiliat postului de televiziune deținut de Vladimir Plahotniuc – PUBLIKA.MD) către toate reprezentanțele diplomatice și Oficiul ONU din R. Moldova cu rugămintea „de a se implica în stoparea acestor provocări și presiuni din partea României asupra organelor statului și persoanelor cu funcții de demnitate publică”.
Nicolae Pascaru, unul dintre locotenenții și protejații lui Dodon în noul Interfront moldovenesc
Sursa: Facebook
Numele lui Pascaru mai este legat și de extremismul maghiar din Transilvania, fiind unul dintre cei care îl găzduise la Chișinău în 2013 pe Csibi Barna, călăul simbolic al lui Avram Iancu și cel mai vocal aplaudac al Ținutului Secuiesc și al curajului secuilor „de-ași (sic!) cere drepturile de la autoritățile de la București”.
Desigur că nici „scrisoarea” lui Pascaru nu ar trebui să ne mire în condițiile în care acesta mai are de plătit restanțele de la ultima călătorie întreprinsă pe muntele Athos alături de președintele Dodon . Totuși, sunt câteva aspecte din „depeșă” ce ar trebui punctate:
- România devine vinovatul de serviciu în cazul semnării declarațiilor simbolice de unire de câteva administrații locale și școli. Contextul nu mai contează;
- România ar fi vinovată pentru presupusa corupere „a reprezentanților administrației publice locale, presei și a mediului asociativ”, dar fără a aduce dovezi. „Pe ce te bazezi?”, vorba lui Moromete;
- Este repetată aceeași himeră a „posibilului război civil” din cauza mișcării unioniste. Citare după Dodon, foștii agrarieni și comuniști care puneau bețe în roate oricărei apropieri a cetățenilor de România;
- România nu ar recunoaște frontiera cu R. Moldova și nici „etnia moldovenească”, chiar dacă Bucureștiul fusese primul care recunoscuse independența republicii (de fapt, la câteva ore de la emiterea declarației de independență) și mai ales că moldovenii din dreapta Prutului se consideră români. De ce ar trebui totuși ca România să recunoască etnia moldovenească? Nici Pascaru nu știe.
- „Ar exista semnale”, sau „Kak izvestno” după Pascaru, că s-ar organiza o lovitură de stat după scenariul din Kiev sau Odesa. Panică, nu glumă! „Scoal’ că-i foc, Leonido! Scoal’ că-i revuluție, bătălie mare afară!” spunea și soția lui Leonida din celebra piesă a lui Caragiale, alarmată de propriile fantasmagorii. Dar nu-i atât de ușor să păcălești oamenii cu astfel de erori logice
- România este acuzată pe nedrept de „genocid cultural” – un soi de „curat violare de domiciliu!” în treburile interne ale R. Moldova. Dar distinșii tovarăși „moldoveniști” nu s-au gândit nicio clipă și nici măcar o zi că permanent „violează” limba română prin dezacordurile, greșelile gramaticale și de exprimare, justificându-le obraznic prin covițăitul lor strident pe care-l numesc „limbă moldovenească” și/sau „limbă de stat”.
- Abia spre sfârșit aflăm că scrisoarea mai are un alt destinatar – cetățenii R. Moldova cu îndemnul de „colectare a semnăturilor pentru a ataca România la Curtea Internațională de Justiție de la Haga”. Pentru ce delicte? Poate pentru Centenar și ajutoarele financiare date Chișinăului? Sau poate pentru clădirile de patrimoniu și grădinițele reparate din R. Moldova? Opțiunile sunt numeroase, mai ales când trebuie să justifici că „românii e de vină!”.
…iar „omuleții verzi” din Donbass se activează
Materialul lui Pascaru fusese preluat aproape instantaneu, chiar a doua zi, și comentat de un așa-numit editorialist rus Aleksandr Hristoforov (probabil pseudonim) sub forma unui articol denumit „România pregătește un Maidan pentru distrugerea Moldovei” publicat pe VZGLEAD. Articolul abundă în dezinformări cu referire la contextul deficil al R. Moldova în raport cu „România expansionistă”. Și aici se trag clopote de alarmă falsă privind posibilitatea repetării scenariului din 7 aprilie 2009 și a războiului din 1992:
„Ce să mai spunem de Transnistria, când în 1992 au intrat naționaștii români, iar conflictul armat fusese oprit abia după intervenția Rusiei, iar astăzi apar pe rețele sociale susținători activi ai ideii de unire”.
Materialul lui Hristoforov despre așa-numitul „Maidan” de la Chișinău
Sursa: VZGLEAD
Materialul de pe VZGLEAD este citat de o serie de alte site-uri obscure de știri folosite pentru a rostogoli dezinformarea pe rețeaua VK. De exemplu, materialul publicat pe 19 martie 2018, sub denumirea de „Soros se îndreaptă spre Moldova” și semnat de redacția RIA Katiusha, este distribuit intens pe rețele sociale de către pagini și utilizatori cu teme de DONBASS, NOVORUSSIA etc. Portalul este înregistrat în Sankt Petersburg de către Obshchestvo s ogranichennoj otvetstvennostyu “Realist” (Societate cu răspundere limitată „Realist” – rom.) cu sediul pe strada Novoovsyannikovskaya, 19(1). Mai multe detalii AICI.
Articolul este vast, propagandistic și abundă în teme conspiraționiste: „Soros se pregătește să pună mâna pe o nouă republică a fostei Uniuni Sovietice”. Materialul este preluat integral de următoarele site-uri asociate: TruthNGO și Insitut Vysokovo Kommunitarizma.
Tot pe 16 martie, odată cu postarea lui Dodon, pe o altă serie de site-uri și bloguri de dezinformare pro-Kremlin este publicat și distribuit un material mai scurt, sub formă de comunicat de presă-opinie (greu de încadrat în vreo categorie), cu titlul scurt „Maidan în Moldova”. Autorul operează sub pseudonim – Cervoneț Andriuha, cu conexiuni în Donbass. Desigur că nu el a scris articolul, ci l-a primit de la Internet Research Agency ca să-l distribuie pe rețele sociale, în special pe VK și OK.
„Dacă e să-i credem pe activiștii moldoveni, până la declanșarea noilor provocări de masă și a noului Maidan cu scopul de a demara unirea cu România, ar mai rămâne 10 zile”.
Un alt anonim pe numele său Aleksandr Medvedev scrie o analiză cu titlul „Euromaidan în Moldova: repetiții în primăvară și lovitură de stat în toamnă” cu trimitere la „scrisoarea” lui Pascaru publicată pe AVA.md (tot deținută de Vladimir Plahotniuc), subliniind că „următoarea revoluție colorată din Chișinău se va deosebi mult de evenimentele din 2009 sau Euromaidanul din Ucraina”. Ulterior, articolul cu pricina este republicat pe un portal controlat direct de socialiști VKURSE.md și administrat de o organizație obscură de tineret „NOI ÎMPREUNĂ” din Bălți (de fapt, una dintre armatele de postaci a PSRM-ului), avându-l ca lider pe Gustoi Ivan.
Am intrat pe VK și Facebook pentru a verifica rețeaua de distribuire a acestor dezinformări și am descoperit o serie de pagini și conturi false care rostogoleau intens aceste teme de propagandă antiromânească.
Am mai remarcat că toate articolele sunt scrise în limba rusă, iar paginile care le-au distribuit sunt pro-Donbass și pro-Transnistria. Iată și câteva exemple:
Capturi de postări ale paginilor pro-Kremlin din Donbas (regiunile separatiste din estul Ucrainei) despre manifestațiile unioniste din R. Moldova
Sursa: VK
Ce concluzii putem extrage de aici? În primul rând era vorba de o mobilizare și pregătire a „omuleților verzi” pentru a interveni „în caz de ceva”, iar acel „ceva” putea varia de la „incidente sporadice” la „destabilizare și manifestații în masă”. Miza constă în a menține în priză publicul rus în caz de nevoie și implicare directă, așa cum a fost în cazul Crimeei și conflictul din regiunile estice ale Ucrainei.
În al doilea rând, putem constata că există și „o linie fierbinte” între Interfront-ul moldovenist al lui Dodon și separatiștii din Donbas și Transnistria. Aceștia din urmă fiind pregătiți să acționeze oricând la primul indiciu al președintelui pro-Kremlin și al locotenenților săi moldoveniști, și nu încape nicio îndoială că așa vor proceda și în preajma alegerilor parlamentare din noiembrie/decembrie 2018.
Consecințe
În urma acestei isterii antiromânești și anti-unioniste, pe 25 martie, chiar în timpul manifestației din PMAN, poliția din Chișinău reușise să identifice și să rețină un grup de 21 de tineri (unii chiar minori) etnici ruși, cu măști pe față și rucsacuri în spate, care se îndreptau spre Piață pentru a intra în mulțime. Într-un rucsac polițiștii au găsit o mască anti-gaz, măști medicale, cuțit, bâtă de baseball și un box. Acei copii chiar credeau că „jandarmul român” va ataca R. Moldova și că trebuie să vină în „apărarea statalității” cu bâta.
Grupul de ultrași antiromâni reținuți de Poliția Capitalei
Sursa: ImpactTV
Ulterior poliția stabilise că toți erau originari din Chișinău (sectoarele Ciocana, Telecentru și Botanica), făcând parte dintr-un grup de ultrași radicali. Carne de tun perfectă pentru Interfront-ul moldovenist. Așadar, responsabili de radicalizarea acestor tineri cade atât asupra președintelui Dodon, cât și a lui Pascaru, dar lipsa onoarei și obrazul gros al acestora nu le îngăduie să-și analizeze mai atent declarațiile din presă și „scrisorile” xenofobe lansate în spațiul informațional.
- Nici comunicatorii de la Sputnik nu au putut să nu profite de ocazie, așa că au lansat încă o dezinformare precum că „evenimentul dedicat Unirii din 1918 nu a trecut fără incidente” (se referă la cel organizat pe 25 martie 2018). Nu am decât să le transmit că au ajuns la nivelul noroiului minții în ale jurnalismului, mai ales că tinerii reținuți nu aveau nicio legătură cu manifestația sau cu organizatorii, aceștia dorind să pătrundă în mulțime de pe o stradă adiacentă PMAN.
Captură după dezinformarea lansată pe Sputnik.md
Sursa: Sputnik.md
*Nicolae Țîbrigan este licenţiat în Sociologie la Universitatea din Bucureşti, absolvent al masterului de Studii de securitate din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti. În prezent este înscris la Şcoala doctorală de Sociologie. Începând cu 2013 devine asistent de cercetare la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.