Cristina Dobreanu | Radio Europa Liberă
La mai puțin de trei săptămâni de alegerile parlamentare, Facebook a lansat, în premieră pentru spațiul românesc, un program de verificare a informațiilor. Semnalul este unul pozitiv, crede Nicolae Țîbrigan, expert LARICS, dar subliniază că vor exista și „efecte perverse”.
Practic, prin acest program, lansat în parteneriat cu agenția franceză de știri AFP, atunci când o informație este evaluată ca falsă, va ajunge la un număr mai redus de persoane.
În plus, paginilor și domeniilor care distribuie în mod repetat știri false li se va reduce activitatea de distribuire, li se va elimina capacitatea de a câștiga bani de pe platformă și de a face publicitate. Totodată, în momentul în care o postare este marcată ca fiind falsă, Facebook va avertiza persoanele care văd postarea sau ar dori să o distribuie.
Odată cu lansarea din România, programul va cuprinde 18 limbi la nivel global, dintre care 15 țări europene.
Întrebați cum au ales România, reprezentanții Facebook ne-au explicat că țin cont de mai mulți factori atunci când aleg să lanseze acest program într-o țară, dar apropierea alegerilor este un element „care ajută la prioritizare”.
„Se pare că eficiența acțiunilor de până acum era sub așteptări, așa marile companii social-media și-au extins rețeaua de parteneri pentru fact-checking. Și asta datorită, mai cu seamă, Codului UE de bune practici privind dezinformarea. Potrivit acestuia, marile platforme de socializare sunt obligate să trimită anual rapoarte de referință privind acțiunile întreprinse privind combaterea acestui fenomen în mediul digital, iar asta duce la o responsabilizare mai mare față de consumatorii finali ai informațiilor”, explică, pentru Europa Liberă, Nicolae Țibrigan, expert al Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare (LARICS) din cadrul Academiei Române.
Cu toate că, în preajma alegerilor se intensifică fenomenul dezinformării, inclusiv în România, pentru alegerile din acest an, lucrurile vor sta diferit, în sensul în care vor apărea „niște excese periodice în materie de fake news” și nu campanii „coordonate, așa cum a fost cazul în 2017, 2018, 2019”, argumentează expertul LARICS. Motivul este reprezentat tocmai de aceste noi măsuri impuse de Facebook.
Totuși, subliniază el, situația în România nu este „nici bună, nici teribilă”, mai cu seamă că românii sunt „relativ vulnerabili în a crede în teorii ale conspirației, adică 39% conform raportului GLOBSEC 2020, iar România e în top 3 state din Europa Centrală și de Est”.
Citiți în continuare aici.