Iulian Chifu*

A doua generaţie de războaie informaţionale

Protest pentru salvarea Roşiei Montane

 
 Pentru a aborda a doua generație de război informațional, avem nevoie mai întâi de un avertisment. Nu întotdeauna orice instrument din spațiul utilizabil (sau utilizat) de către războiul informațional este unul eminamente greșit, ilegal sau rău. Însă trebuie să constatăm și această evoluție și un instrumentar care vine din dezvoltarea organică a societății, în ciocnire cu evoluția științifică și a cărui rezultat poate fi un instrument ce poate fi utilizat împotriva unui stat.

Obiectivarea constructului social în spațiul virtual. Vești bune și vești rele

De altfel, discuția e veche, și de la apariția rețelelor sociale, a accesului practic nelimitat și gratuit la informație, dar și apariția rețelelor sociale în care fiecare poate fi un jurnalist reluat și citat ulterior pe scară largă de către mainstream media, și gestionarea crizelor s-a complicat pentru decidenți, comunicarea în criză a dobândit noi valențe (după cum subliniam în numerele trecute din Inforsfera) dar și instrumentarul de participare, convingere și convocare la acțiunile de protest s-a extins. De la Revoluția Twitter din Republica Moldova (9 aprilie 2009)[1] – pe care am întâlnit-o studiată deja în SUA în timpul vizitei mele în această țară în 2010, în programul IVLP Conflict Resolution (ba chiar cineva ne-a predat timp de două ore aceste evoluții și revoluția Twitter ca efect), a urmat Primăvara arabă cu utilizarea instrumentarului cu precădere în Egipt, apoi pe scară largă, ulterior întâlnind perspectiva „pregătirii revoluțiilor colorate” inclusiv prin această tehnică nouă, oferită de social media în strategiile și doctrinele de Securitate și Apărare ale Federației Ruse.

Revoluţia Twitter din Republica Moldova FOTO AFP

Cert este că evoluția domeniului a mers către „Revoluțiile fără Lider” unde cazul Occupy Wall Street a jucat rol de exemplu și catalizator. În fine, fenomenul s-a dezvoltat și în România și am teoretizat și analizat ceea ce numeam fenomenul de „obiectivare a constructului social în spațiul virtual”. Este vorba, pe fond, despre fenomenul coagulării unor grupuri în spațiul virtual, din persoane reale și avataruri necunoscute, care de la un punct încolo se obiectivează și dobândesc conștiință de sine independentă de membrii și componenții grupului.

Această conștiință colectivă compusă începe să respingă gesturile sau opiniile individuale, refuză asumarea responsabilității sau leadership-ului oricărui membru al grupului, inclusiv a fondatorilor, și determină incapacitatea dialogului cu grupul. Nu ar fi nimic ieșit din comun dacă asemenea grupuri nu ar determina acțiuni în spațiul real cu impact major, tulburând fundamental decidenții. Este cazul în România a fenomenului Uniți Salvăm Roșia Montana[2], și eșecul negocierilor Parlament/Guvern cu reprezentanții grupului care nu-și asumau, nici unul, reprezentativitatea manifestanților din stradă, în plus, cei care s-au revendicat reprezentanți au fost imediați negați de grup, respinși sau opțiunile lor în negociere respinse de conștiința colectivă obiectivată. Investiția Gold Corporation (cca 1 miliard de dolari) a fost sistată, cu costuri pe care le vom plăti cu toții.

Protest după tragedia de la Colectiv

Este și cazul Colectiv, al manifestațiilor de stradă de după accidentul generat de incendiul de la un club de noapte, soldat cu moartea a peste 60 de persoane, pe motiv că autoritățile nu au gestionat corect autorizarea anti-incendiu a locației, prin intermediul primăriilor de sector, care au dus la căderea unui Guvern (în condiții speciale, e adevărat)[3]. În al treilea caz, Articolul 13, în ianuarie 2017, un guvern proaspăt ales, cu o majoritate impresionantă, a capotat în cel mult o lună pentru că a dorit, printr-o ordonanță de urgență netransparentă, dată la ceas de noapte, să salveze faptele penale ale liderilor coaliției câștigătoare[4]. Acțiunea a generat mișcări de protest masive, generate în spațiul virtual, cu 600.000 de oameni în stradă, fapt ce a determinat retragerea în trei zile a Ordonanței, anularea ei definitivă în urgență în Parlament, căderea majorității cu 10% în sondaje (deși opoziția nu era prezentă direct în confruntare, lingându-și rănile după alegeri) și pierderea perioadei de moratoriu și a creșterii naturale după o victorie de succes. Și Guvernul a căzut în nici cinci luni, pe baza unei moțiuni de cenzură unică, a majorității împotriva propriului premier, după retragerea sprijinului politic, e adevărat, în condiții speciale.

În toate cele trei exemple, desfășurate într-un context special, a contat dezvoltarea unei societăți civile vii și solide, participante la dezbaterea publică doar atunci când anumite linii roșii sunt depășite. Coagularea lor în spațiul virtual se realizează prin rețelele sociale, iar mișcarea dobândește iute un scop și o conștiință de sine[5], devenind o revoluție fără lideri. Am exclus din înșiruire cazul turului doi al alegerilor prezidențiale din 2014, deoarece aici eram într-un proces electoral, exista un beneficiar, viitorul Președinte al României, Klaus Johannis, și exista un aparat de partid/electoral care a gestionat procesul, chiar dacă esența mișcării a fost similară.

Cazul special a venit, în fiecare exemplu de mai sus, din existența unei părți importante a societății, din interior și din diaspora, care nu participă, de obicei, la componenta de dezbateri electorale pentru că nu este interesată – vorbim despre oameni tineri, cu educație superioară și capacitate de angajare, cu resurse suficiente, angajați în multinaționale și privat, nedependenți de Guvern, care nu au pe cine alege pe gustul lor din motive de criterii stricte și nivel de aspirație ridicat (cu excepția cazului Johannis, unde și aici a fost mai mult un vot negativ contra lui Victor Ponta decât o emoție masivă pro Klaus Johannis). O asemenea grupare masivă este stârnită de apariția unor ilegalități/accese anti-morală sau porniri anti-logică masive, care depășesc liniile roșii ce determină participarea masivă, activizarea grupurilor și persoanelor și efectul de antrenare în revoluția fără lideri[6].

Obiectivarea constructului social în abstract are, ca și instrument, efecte negative deoarece dacă e general sau dirijat de la origine contra unor teme relevante, de interes național, o asemenea mișcare poate provoca efecte majore în realitate fără ca abordările politice clasice, dialogul, negocierea, să fie instrumente de calmare sau nuanțare a cererilor protestatarilor. Grupul obiectivat prin conștiință colectivă în spațiul virtual nu se oprește decât atunci când pretențiile sale sunt satisfăcute pe deplin, iar participarea nu mai e generată de așteptări și emoție. Însă el poate reveni, chiar dacă domolit pentru un interval de timp, și răbufnește în faza următoare. Există, evident, formule de a gestiona și acest caz prin „izolare și uitarea” grupului, în formă reactivă, în timp, și prin inserție și control al acestui tip de grupuri, cu potențial de obiectivare în timp, în faza preventivă a construcției lor.

 

[1] Ellen Barry, Protests in Moldova Explode, With Help of Twitter, The New York Times, 7 April 2009, at http://www.nytimes.com/2009/04/08/world/europe/08moldova.html?mcubz=3

[2] Uniți Salvăm Roșia Montana! Prima lună de proteste. Film de prezentare la https://www.youtube.com/watch?v=obPcorM2wuM; https://www.rosiamontana.org/; Camelia Jula, Uniţi salvăm Roşia Montană: un an de la “toamna românească”, Think Outside the Box, la https://www.totb.ro/uniti-salvam-rosia-montana-un-an-de-la-toamna-romaneasca/

[3] CORUPTIA UCIDE: Peste 35.000 de oameni au ocupat strazile Capitalei. Proteste de amploare au avut loc in toata tara, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/noi-proteste-sunt-anuntate-si-pentru-miercuri-seara-ce-vor-manifestantii-sa-se-intample-dupa-caderea-guvernului.html; Alexandra Sandru, Ponta si-a dat demisia. Klaus Iohannis, asteptat sa numeasca un premier interimar, www.ziare.com, 4 noiembrie 2015, la http://www.ziare.com/victor-ponta/demisie/romania-in-strada-ponta-demisioneaza-live-1391492.

[4] Difi24, #Ro-mânia, ziua a şasea | Protest istoric: 600.000 de oameni au fost în stradă Referință Ordonanța 13, la http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/legea-gratierii/cel-mai-mare-protest-fata-de-oug-13-anuntat-pentru-duminica-in-capitala-663703; Sebastian Zachmann, Şedinţa de Guvern s-a încheiat: ordonanţa de urgenţă a fost abrogată. Adevărul, 5 februarie 2017, la http://adevarul.ro/news/politica/ora-1400-guvernul-reuneste-retrage-ordonanta-urgenta-modifica-legislatia-penala-abrogare-prorogareo-1_5896e8585ab6550cb825d49e/index.html; Loredana Diacu, “Noaptea, ca hoţii!”- peste 300.000 de români, în stradă împotriva mutilării Codurilor penale, Epoch Times, la http://epochtimes-romania.com/news/ne-vedem-la-guvern-ziua-a-patra-de-proteste-impotriva-mutilarii-codului-penal—257156

[5] Michael Hardt & Antonio Negri Multitude: War and Democracy in the Age of Empire(2005)

[6] Thomas N Hale and Anne-Marie Slaughter, Hardt & Negri’s Multitude: The Worst of Both Worlds, Occasional Paper, Woodrow Wilson School of Public and International Affairs at Princeton University, 25 May 2005

 

*Iulian Chifu este membru în Consiliul de Experți LARICS.