2019-01-21

În alegerile de la Chișinău, Binomul Plahotniuc-Dodon este doar… Plahotniuc

Dan Dungaciu*

f1

Foto 1: Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc

În manipularea de partid și de stat de la Chișinău există o narațiune falsă ridicată la rang de adevăr incontestabil, asumată de unii politicieni și de o parte a presei ca atare și care ajunge să polueze grav peisajul politic și strategic de peste Prut.

Este vorba despre așa zisa „putere” a președintelui Igor Dodon, pericolul pe care acesta l-ar reprezenta pentru republică, dacă nu ar fi contracarat de guvern, și lupta lui necruțătoare cu forțele „binelui” de la Chișinău, „pro-Vest”, respectiv Partidului Democrat (PDM) de la guvernare condus de Vladimir Plahontiuc.

Este o narațiune complet falsă. Igor Dodon nu are nici pe departe forța politică și strategică pe care i-o conferă aceste proiecții. Și asta în ciuda faptului că este cel mai votat politician din stânga Prutului. În realitate, asistăm la o perdea de fum, o diversiune menită să polueze mediul comunicațional prin zgomote de fond. După perdea se petrec lucrurile care contează cu adevărat și acolo se iau deciziile dincolo de declarațiile publice ale personajului. Altminteri spus, președintele R. Moldova nu trebuie crezut ca atare și nici luat în serios până la capăt. A face asta, ar însemna, într-un limbaj colocvial, „a merge după fentă”. Acesta este rolul lui diversionist și în asta constă funcția lui strategică. Evident, asumate toate, conștient, de Igor Dodon.

Astăzi vom continua să aducem argumente legate de această narațiune falsă, respectiv cea a așa-zisei autonomii președintelui statului. Perspectiva alegerilor din 24 februarie arată fără niciun dubiu că regele e gol.

Igor Dodon ridică sabia neatârnării

f2

Foto 2: Președintele Igor Dodon în fruntea coloanei la un miting al Partidului Socialiștilor de la Chișinău cu ocazia zile de 1 Mai 2018.

 În R. Moldova urmează să se desfășoare, la 24 februarie, alegeri parlamentare. Ca de obicei, par decisive. Ca de obicei, în stânga Prutului, alegerile nu sunt politice, ci geopolitice, consecințele acestora fiind de importanță regională strategică. Fără să le exagerăm importanța, valențele strategice ale acestor alegeri nu pot fi ignorate. Nu e cazul să mai insistăm asupra acestui aspect pentru că am făcut-o nu odată. Altul este obiectivul.

Pentru Igor Dodon, Președintele R. Moldova și fostul președinte al Partidului Socialiștilor, perceput ca inamicul public numărul unu al guvernării, chipurile, pro-europene, alegerile ar fi fost prilejul de emancipare față de „robia” lui Vladimir Plahotniuc și de intrare în arenă. Scopul urma să fie câștigarea alegerilor parlamentare cu majoritate de peste 50% pentru socialiști, partidul său, și o conducere unitară (președinte/guvern), de aceeași culoare, după 24 februarie 2019.

Așa ar fi părut logic și, din perspectiva confruntării politice, normal. Și aici apare diversiunea. La început, părea că se poate. Declarațiile belicoase ale președintelui și afirmațiile sale tari sunau ca niște declarații de război. Cea mai puternică dintre ele era anunțul clar că va candida pe listele Partidului Socialiștilor, cap de listă, din moment ce Constituția nu îl împiedică să facă asta. Cu Igor Dodon cap de listă, socialiștii ar fi avut mai multe șanse să obțină jinduita majoritate.

Primul anunț a fost făcut pe 5 septembrie 2018, în urma ședinței Consiliului republican al PSRM. „Examinez posibilitatea să particip pe listele partidului”, a declarat atunci șeful statului. „PSRM este un partid pro-prezidențial. Un președinte, fără suportul majorității parlamentare, nu poate să-și îndeplinească toate atribuțiile. În 2016 m-ați susținut, însă oponenții care fură mi-au luat atribuțiile. Sarcina noastră e să obținem majoritatea voturilor pentru listele de partid și să învingem în majoritatea circumscripțiilor”, a mai spus Igor Dodon.

Și a încheiat: „Examinez posibilitatea și nu exclud. Legislația îmi permite. Asta înseamnă că eu voi ajuta partidul să ia majoritatea, dar voi rămâne șef al statului. Legislația nu prevede suspendarea din funcție în caz de candidare pe liste de partid”.

Din punct de vedere juridic, Igor Dodon se pare că avea dreptate. În 2003 și 2009, Vladimir Voronin deținea funcția de președinte și a candidat, cap de serie, pe listele electorale ale Partidului Comuniștilor. Mihai Ghimpu, președinte interimar la vremea respectivă, a făcut la fel în cadrul alegerilor din 2010.

Din punct de vedere juridic, nu există astăzi vreo interdicție care să îl împiedice pe președintele Igor Dodon să candideze – chiar fără a fi membru de partid – pe listele PSRM.

Existau, prin urmare, toate premisele pentru intrarea în luptă a lui Igor Dodon pentru a lupta împotriva opoziției europene în care, chipurile, ar include și partidul de guvernământ.

Lupta continuă! Dodon flutură sabia în continuare

Pe 6 septembrie 2018, președintele R. Moldova, Igor Dodon, a explicat, în cadrul unei emisiuni televizate („Puterea a patra” de la postul TV N4), de ce ar putea să fie cap de listă a socialiștilor la alegerile parlamentare. Președintele nu are dreptul să fie membru de partid, așa prevede legislația, dar totuși, ca orice persoană, are dreptul să participe la alegeri pe listele oricărui partid, dacă acel partid este de acord. Repetăm: faptul că nu poate fi membru de partid, nu blochează în niciun fel participarea președintelui republicii la alegerile parlamentare pe liste.

Igor Dodon își susține cauza: „Majoritatea demnitarilor, când merg în campanie electorală, trebuie să-și suspende funcția, totuși, legislația în vigoare face excepție pentru unii demnitari, astfel pentru Președinte și Premier, nu este o astfel de obligațiune, este indicat expres. În caz dacă voi decide să candidez, o voi face pentru a ajuta partidul. Președintele are nevoie de o fracțiune puternică, eu cred că, dacă aș merge în fruntea listei socialiștilor, aceasta ar fi un plus de valoare pentru ca socialiștii să învingă. Asta nu înseamnă că eu mă dezic de funcția de Președinte, îmi voi exercita mandatul până la capăt”, a precizat șeful statului.

 Vladimir Plahotniuc ridică jumătate de sprânceană. Speakerul Adrian Candu scoate nuiaua

f3

Foto 3: Vladimir Plahotniuc (stânga) alături de finul său, Adrian Candu.

 A fost o furtună într-un pahar cu apă. Pe 26 octombrie 2018, speakerul Adrian Candu iese public în cadrul unei emisiuni televizate („Puterea a patra” de la postul de televiziune N4) și trimite un avertisment. Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, nu va candida la următoarele alegeri parlamentare pentru că acest lucru nu-i permite legislația: „Parlamentul este cel care face legile în țară. Potrivit Constituției, președintele este cel care trebuie să fie un fel de arbitru, cel care echilibrează puterile, inclusiv jocul politic al partidelor. El nu poate să aibă o poziție politică predominantă într-o parte sau alta”. Potrivit președintelui parlamentului, președintele nu este un jucător politic, dar unul instituțional.

Și Adrian Candu termină amenințător „Eu cred că noi o să lămurim acest subiect într-un fel sau altul, astfel încât dumnealui (n.r. Igor Dodon) să nu fie participant activ al alegerilor parlamentare”.

Igor Dodon se îmbățoșează. Voi fi primul pe lista socialiștilor!

Igor Dodon se face că rezistă. Pe 3 decembrie 2018, președintele Igor Dodon a confirmat că va candida primul pe lista Partidului Socialiștilor în alegerile parlamentare din februarie pentru a-l ajuta să le câștige și să preia întreaga putere. Igor Dodon le-a vorbit jurnaliștilor la o ceremonie la Chișinău la care a făcut, conform presei, bilanțul „unei serii de măsuri ale Anului Ștefan cel Mare și Sfânt, instituit de el și a anunțat o nouă asemenea serie pentru anul viitor pentru a sărbători 660 de ani de când ar fi avut loc descălecatul Moldovei”.

 „Eu voi fi apolitic”. După o săptămână, Igor Dodon dă înapoi

Pe 10 decembrie 2018, Igor Dodon dă înapoi. Întrebat de presă cum va candida la alegerile parlamentare, răspunde: „Vreau să amintesc încă o dată, președintele Republicii Moldova are voie să candideze pe listele unui partid politic”. Dar, imediat, începe să pună apă în vin și, de la declarațiile tranșante anterioare, începe să își pregătească ieșirea din competiție: „Cred că este prematur să spun dacă voi merge sau dacă voi merge în general. Începând cu sfârșitul lunii decembrie intrăm într-o perioadă foarte importantă, electorală în Republica Moldova. Va fi foarte fierbinte, vom avea mult de muncit… Decizia finală, voi candida sau nu, va avea loc în luna ianuarie, iar termenul limită este 24 ianuarie, când pot fi modificate liste și introduse noi candidaturi pe listele unui partid politic. De aceea, în luna ianuarie vom lua decizia, dar ne rezervăm dreptul, așa cum prevede și legea, să participăm la acest scrutin”.

Dă înapoi și pe relația sa cu Partidul Socialiștilor (PSRM). Întrebat dacă va participa la alegeri alături de PSRM, Igor Dodon neagă informațiile apărute în presă, potrivit cărora ar urma să meargă în campania electorală alături de PSRM: „Nu am numit nici un partid, dar, într-adevăr, partidul pro-prezidențial, Partidul Socialiștilor are șanse reale să obțină majoritatea și sper că colegii mei vor face tot posibilul pentru aceasta”.

„Eu voi fi apolitic”, a ținut să îl asigure în final pe colegul său de Binom, Vladimir Plahotniuc, președintele Igor Dodon.

 Comisia Electorală Centrală nu zice nimic de vreo interdicție

f4

Comisia Electorală Centrală nu spune nimic. Pe 15 decembrie 2018, ca o replică la ieșirile lui Igor Dodon, CEC anunța că se va pronunța asupra existenței interdicției pentru candidarea președintelui Igor Dodon la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, doar în ședință publică: „CEC la moment NU a examinat subiectul înregistrării candidaților pentru acest scrutin și se va expune vizavi de subiectul dat DOAR în ședință publică, prin votul membrilor CEC”.

CEC a făcut o serie de precizări tehnice și juridice din care nu rezulta în niciun fel vreo interdicția a președintelui de a participa la alegerile parlamentare pe listele PSRM.

Pe culmile ridicolului. Igor Dodon se întoarce cu 180 de grade și capitulează

f6
Foto 4: Igor Dodon nu se regăsește pe lista socialiștilor pentru alegerile parlamentare (captură Prime TV).

Pașii înapoi pe care îi face Igor Dodon devin tot mai evidenți. Pe 26 decembrie 2018, s-au înscris în cursa electorală și socialiștii. Au fost prezentate listele cu candidați PSRM atât pe lista de partid, cât şi în circumscripţii uninominale.

Preşedintele Igor Dodon, prezent la eveniment, nu se regăseşte printre candidaţi, aşa cum a promis anterior.

Ceea ce devenea tot mai limpede, s-a confirmat. Pe 15 ianuarie 2019, vine anunțul. Conform presei de la Chișinău, Igor Dodon declară că nu intenționează să se implice în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, declarând că „din punctul său de vedere instituția prezidențială nu ar trebui să se prindă în lupta electorală”.

Mai mult decât atât, atinge culmile ridicolului când declară fără să tresare că: „Ați observat că se încearcă să mă provoace pentru a intra în lupta electorală”. Și continuă: „Președintele Republicii Moldova, instituția prezidențială nu este parte a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. Decizia finală va fi anunțată săptămâna viitoare, dar cred că instituția prezidențială nu trebuie să fie implicată în lupta electorală pentru a se da provocărilor din partea unor actori care deja luptă pentru mandatul de deputat”.

Evident, Igor Dodon nu va participa pe listă. Nu pentru că nu poate juridic, ci pentru că relația sa cu Vladimir Plahotniuc nu îi permite așa ceva. Este o decizie deja luată, fără lupta, printr-o cedare la masa verde, decizie care nu face decât să probeze, odată în plus, că în timpul campaniei electorale care stă să vină, Binomul Plahotniuc-Dodon nu este decât… Plahotniuc.

 Concluzii. Diversiunea respingerii ideii de Binom Plahotniuc-Dodon

f7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Principala manipulare din presa de pe ambele maluri ale Prutului în preajma campaniei parlamentare din R. Moldova este negarea sau neglijarea Binomului Plahotniuc-Dodon, respectiv al cooperării politice și strategice dintre cei doi, concomitent cu lansarea în spațiul public a dezinformării că ar exista între aceștia un război politic fără milă care ar ilustra bătălia geopolitică enormă care s-ar defășura la Chișinău între Est (Dodon) și Vest (Plahotniuc).

Evident, este o dezinformare crasă, după cum am încercat să demonstrăm aici la LARICS, sistematic, de aproape doi ani de zile.

Expresiile acestei negări vinovate, fie că e din naivitate sau deliberată, sunt următoarele:

  1. Existența Binomului Plahotniuc-Dodon este un fapt confirmat după alegerile prezidențiale din R. Moldova de toată evoluția politică de peste Prut. Cu ocazia alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, lucrurile se confirmă, odată în plus. Orice analiză a contextului electoral fără această ipoteză de lucru ratează de la început orice acuratețe sau corectitudine.
  2. Tocmai pentru a infirma, chipurile, existența Binomului Plahotniuc-Dodon, se lansează pe diverse canale ideea unei potențiale alianțe post-electorale a Platformei DA conduse de Andrei Năstase (cu variațiuni pe aceeași temă prin introducerea și a Maiei Sandu și a partidului său) cu Partidul Socialiștilor lui Igor Dodon. „Explicația” și „justificarea” celor care colportează această teză ar fi contracararea și lupta împotriva lui Vladimir Plahotniuc și a PDM, nu-i așa, dușmanul de moarte și a lui Igor Dodon și a lui Andrei Năstase și al Maiei Sandu (cu precizarea că Maia Sandu este deseori exclusă din acest scenariu din rațiuni de „credibilitate” și realism, dat fiind profilul politic al Maia Sandu și al partizanilor ei, mai de dreapta percepute decât cel al Platformei Demnitate și Adevăr, plasat undeva mai spre centrul eșichierului politic). Evident că lansarea acestei diversiuni – căci o diversiune este, infirmată explicit, de nenumărate ori, de liderii Blocului ACUM (DA plus PAS) – este și o tentativă de a șubrezi Blocul ACUM și de a induce în electorat un sentiment de nesiguranță, incertitudine etc.
  3. Al treilea mesaj diversionist este cel al unei „alianțe europene” post-electorale PAS-DA-PDM. O asemenea construcție ar trebui să includă, chiar dacă asta nu se precizează explicit, partidele europene din opoziție PAS și Platforma DA și… Partidul Democrat din Moldova (PDM) condus de Vladimir Plahotniuc. Rațiunea acestei alianțe ar fi realizarea unei coaliții majoritare de guvernare după alegeri și continuarea luptei politice și strategice cu polul estic al socialiștilor lui Igor Dodon. Este fie o naivitate crasă, fie o ticăloșie maximă. Diversiunea are trei scopuri. Primul este să sugereze că Binomul Plahotniuc-Dodon nu există de fapt. Al doilea să sugereze, împotriva tuturor evidențelor, că PDM ar fi un partid european. Și al treilea, să maculeze în campania electorală imaginea liderilor Maia Sandu și Andrei Năstase, care degeaba vituperează împotriva lui Vladimir Plahontiuc în campania electorală, că tot cu el vor face alianță!

 

*Dan Dungaciu este membru al Consiliului de Experți al LARICS.